Misterul in jurul absorbtiei fondurilor europene trebuie sa dispara Cum ar trebui sa puna umarul societatea civila ca sa nu ne suspende CE banii?

Societatea Academică din România a iniţiat la începutul acestui an un proiect care îşi propune să dezvolte o metodologie de avertizare timpurie pentru semnalarea neregulilor în gestionarea fondurilor europene nerambursabile în România. Informaţiile de care avem nevoie pentru a ajunge la o serie de indicatori relevanţi şi funcţionali nu sunt disponibile în acest moment în mod transparent, aşa încât le-am solicitat la Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) pe baza Legii 544/2001, doar pentru a primi un răspuns care nu ne oferea nimic. ACIS ne atrage atenţia că ar trebui să o lăsăm mai moale cu iniţiativele de acest în gen în această perioadă, să nu mai încărcăm activitatea autorităţilor publice, care se zbat pentru noi toţi.

Vă prezentăm în continuare pas cu pas răspunsul primit la solicitarea trimisă şi vă invităm să dezbatem împreună atât problematica particulară a transparenţei informaţiilor despre fondurile europene, cât şi chestiunea mai generală a relaţiei dintre societatea civilă şi autorităţile publice.

Ce am cerut

Am cerut informaţii detaliate despre fiecare proiect contractat în parte, dintre care cele mai importante date solicitate sunt: numele beneficiarului, perioada de derulare şi calendarul de activităţi, bugetul, tipul şi valoarea indicatorilor de realizare imediată şi indicatorii de rezultat, diverse informaţii despre cererile de rambursare, diverse informaţii despre evaluarea şi selecţia proiectelor, deciziile de reziliere a contractelor (dacă este cazul), lista achiziţiilor publice efectuate.

Ce am primit

Nu am primit nimic din ce am cerut, doar argumente pentru a ne refuza cererea. În primul rând, ACIS consideră că (1) “nu se mai poate vorbi despre o avertizare timpurie”, deoarece pentru prezentul ciclu de programare, problemele au fost identificate. În acelaşi timp, ACIS apreciază că (2) “nu poate furniza în baza Legii 544 informaţii cu privire la activităţi/care rezultă din activităţi care aparţin altor autorităţi publice, în speţă autorităţi de management ale programelor operaţionale”. ACIS ne indică apoi (3) informaţiile pe care le putem accesa online pe siturile fonduri-ue.ro şi maeur.ro şi încheie (4)“făcând apel la înţelegerea noastră” ca demersul legal pe care îl întreprindem să ţină cont de “contextul actual în care prioritatea o constituie realizarea măsurilor asumate la nivelul fiecărui program operaţional pentru evitarea suspendării plăţilor de la CE”.

Motivele pentru care argumentele care susţin refuzul cererii noastre nu sunt acceptabile

Consider ca toate argumentele prezentate de ACIS nu justifica refuzul cererii, de aceea demersul pentru obtinerea unor raspunsuri concludente continua. Iata de ce:

(1) “nu se mai poate vorbi despre o avertizare timpurie”, deoarece pentru prezentul ciclu de programare, problemele au fost identificate, sustine ACIS.

Este adevărat că au fost semnalate multe probleme în actualul ciclu de programare, atât de către autorităţi, cât şi de către organizaţii ale societăţii civile şi actori sociali. Însă a considera ca cele identificate până acum sunt cele care contează, şi altele nu, nu este o atitudine demnă de o instituţie publică care doreşte să îşi eficientizeze activitatea şi să îşi realizeze obiectivele instituţionale. De asemenea, este important pentru că fondurile structurale nu se termină în 2013, ci ele continuă în perioada 2014-2020, iar procesul de învăţare bazat pe experienţa actualului ciclu de programare este esenţial pentru viitoarea experienţă de gestionare a fondurilor UE. Mecanismul de avertizare timpurie, deşi pleacă de la situaţia şi evoluţia proiectelor contractate în perioada 2007-2013, îşi propune să fie un instrument de lucru pentru viitor.

(2) ACIS “nu poate furniza în baza Legii 544 informaţii cu privire la activităţi/care rezultă din activităţi care aparţin altor autorităţi publice, în speţă autorităţi de management ale programelor operaţionale”.

Conform Hotărârii nr. 457 din 21/04/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, Art. 8, ACIS are printre atribuţii coordonarea mai multor aspecte ce ţin direct de gestionarea instrumentelor structurale, sintetizate poate cel mai bine în paragraful 3 al Art.8, respectiv “asigură dezvoltarea şi funcţionarea mecanismului de coordonare a gestionării instrumentelor structurale”, sub toate aspectele sale: de la programare, la monitorizare, evaluare şi raportare, dezvoltarea capacităţii de gestionare, consultare şi informare. Ceea ce rezultă este că ACIS nu se poate deroga de responsabilitatea informării cu privire la proiecte contractate cu fonduri europene nerambursabile accesate prin instrumente structurale, pentru că atribuţiile sale privesc la modul clar şi explicit exact acest subiect, iar ACIS este cea mai în măsură să ofere date sintetice despre acestea. Pentru cei interesaţi de formularea exactă, iata care sunt, in cuprinsul Articolului 8, cele mai importante atribuţii în acest sens aici .

(3) ACIS ne indică informaţiile pe care le putem accesa online pe siturile fonduri-ue.ro şi maeur.ro

Odată refuzat accesul la informaţiile solicitate ne-au fost indicate mai multe tipuri de informaţie disponibile online. Dintre cele 4 categorii de informaţii care ne-au fost recomandate, niciuna nu este însă din păcate compatibilă cu un sistem de prelucrare cantitativă de date, aşa cum solicitasem.

Să le luăm la rând.

– „lista contractelor încheiate” (bănuim că se referă la toate contractele semnate, nu doar la cele semnate pentru proiectele care deja s-au încheiat) o putem consulta la secţiunea Rezultate pe situl fonduri-ue.ro. Partea proastă este că nu conţine şi codul SMIS al fiecărui proiect în parte iar proiectele adăugate lunar nu sunt marcate distinct, aşa că, dacă ai neinspirata idee de a vedea evoluţia de la o lună la alta (din tabelul cu pricina lipseşte categoria de informaţii numită “data semnării contractului”), trebuie să treci din nou, prin tot tabelul. O nebunie! Lista nu conţine însă, aşa cum ni se spune în răspunsul de la ACIS, şi “obiectivele proiectelor” şi “rezultatele aşteptate”, este o greşeală sau este pur şi simplu o minciună.

– lista celor 150 de proiecte prioritate se găseşte pe aceeaşi pagină, tot la Rezultate. Aici ni se dă data semnării contractului de finanţare (de ce nu se putea da şi la celelalte, mă întreb), însă stadiul şi rezultatele aşteptate sunt exprimate în….procente! Cum vine asta şi cât este de folos celor care citesc, oare se întreabă cineva? Procentele sunt bune pentru rezultate cuantificabile, gen bugete sau număr de întâlniri, dezbateri, vizitatori. Care poate fi sensul unei cuantificări procentuale însă când vine vorba despre “Măsuri de creştere a gradului de conştientizare a publicului în vederea reducerii cantităţii de deşeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă” (proiectul nr.49, Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Sibiu). Nu putem cuantifica tot, iar a cuantifica în acest fel e
ste nu doar irelevant, ci în primul rând complet inutil. Informaţiile sunt incomplete, la multe dintre proiectele din lista nefiind exprimate obiectivele.

– în ce priveşte situaţia cererilor de rambursare şi a stadiului proiectelor contractate, acestea se găsesc în acelaşi loc, la Rezultate. Motorul de căutare însă dă mult prea multe rateuri, iar informaţia lipseşte de mult prea multe ori pentru a putea să o foloseşti pentru a realiza o cercetare pe un eşantion relevant. Vă invit să căutaţi la “cereri de rambursare” după codul SMIS şi să vedeţi ce rezultate găsiţi. Eu am încercat 3 coduri, corespunzătoare unor proiecte pe care le cunoşteam:

– Proiect cod SMIS: 34972 „Servicii publice eficiente prin simplificarea procedurii de completare, arhivare și analiză a documentelor în cadrul Agenției Naționale de Integritate și facilitarea accesului electronic la informații de interes public”. Beneficiar: Agenţia Naţională de Integritate

– Proiect cod SMIS: 31925 “Modernizarea Parcului Rozelor din Municipiul Timişoara”. Beneficiar: Municipiul Timişoara

– Proiect cod SMIS: 26500 “Muzeul Ţăranului Român – Datini şi obiceiuri pierdute”. Beneficiar: Fundaţia Culturală Artex.

În niciunul dintre cazuri nu mi-a fost oferită nicio informaţie despre stadiul proiectelor, iar în ce priveşte cererile de rambursare, faptul că informaţia conţinută se referă doar la cele depuse după 1 ianuarie 2012 limitează extrem de mult relevanţa informaţiei pentru cercetare şi transparentizare.

– situaţia la sfârşitul fiecărei luni la nivel de program operaţional este întradevăr prezentă pe site, însă această informaţie este mult prea puţin relevantă pentru genul de cercetare dorim să îl realizăm şi pentru informaţia de care avem nevoie, după cum am şi comunicat ACIS din capul locului.

(4) ACIS ne-a semnalat să arătăm înţelegere faţă de “contextul actual în care prioritatea o constituie realizarea măsurilor asumate la nivelul fiecărui program operaţional pentru evitarea suspendării plăţilor de la CE”.

La această ultimă observaţie, răspunsul poate fi în dublă cheie: una umană şi alta instituţională. Cea umană înţelege nevoia de a concentra efortul pe ceea ce pare a fi într-adevăr o prioritate legitimă. În acelaşi timp, însă, chiar şi uman, pare că acest argument vine în urma unei istorii în care prea puţină informaţie, prea incompletă şi prea incoerentă a fost oferită societăţii civile pentru a se informa corect asupra realităţii fondurilor structurale. Răspunsul instituţional este însă că, dat fiind argumentele înaintate pentru refuzul cererii, ne menţinem solicitarea.

Ce facem în continuare

Mai sunt mulţi paşi de realizat până la asigurarea unei gestionări transparente a fondurilor UE, dar mai ales, ceea ce lipseşte este oferirea unor informaţii structurate inteligent, complet şi care să fie de încredere. Degeaba ni se oferă mai multe informaţii despre proiectele cu bani europeni, dacă acestea sunt doar parţiale. Degeaba se face referire la gradul de realizare, dacă unitatea de măsură nu este potrivită sau dacă informaţiile lipsesc cu desăvârşire în atâtea cazuri.

Reacţia SAR la răspunsul primit de la ACIS nu poate decât solicitarea în continuare, cu perseverenţă, a informaţiilor solicitate.

Articol
publicat in cadrul proiectului “Proasta guvernare
in cheltuirea banului public in Romania intre anii 2004 si 2012“, derulat de SAR cu sprijinul financiar
al Open Society Foundations.