După 27 de ani, dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie ‘90 ajunge pe masa judecătorilor. Deloc întâmplator, chiar pe 13 iunie 2017. Un mic PR al procurorilor militari care până acum nu au făcut mai nimic. Cu toate acestea, nu este clar cât va dura procesul și cine și cu cât va despăgubi victimele Mineriadei sau pe familiile acestora.
Participanții la represiune: mineri, dirijați de militari și de agenți ai SRI
O rană care a rămas deschisă
Deşi multora nu li se mai pare important, iar noile generaţii privesc subiectul ca pe ceva venit din negura istoriei, Mineriada este foarte actuală întrucât reprezintă o rană lăsată deschisă, încă necicatrizată. Vinovaţii pentru morţi, răniţi, bătăi şi alte abuzuri nu au plătit încă.
Considerat de mulți ca principalul responsabil pentru Mineriada din 1990, fostul președinte Ion Iliescu (87 de ani) este cel care a chemat minerii și cel care le-a mulțumit după atrocitățile din București. Cu toate acestea, timp de 27 de ani, el a declarat cu seninătate că a fost salvatorul democrației din România prin chemarea minerilor, pentru a înnăbuși demonstrațiile pașnice din Piața Universității.
Este un moment istoric!”
Spune Doru Mărieş, liderul Asociaţiei 21 Decembrie ‘89, unul dintre oamenii care au luptat pentru soluţionarea dosarului.
Acuzaţiile
Conducerea României din ’90 este acuzată de Parchetul Militar de infracţiuni contra umanităţii, imprescriptibile. E vorba de fostul preşedinte Ion Iliescu, de fostul prim-ministru Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, fostul lider al minerilor, Miron Cozma şi alţi demnitari ai statului din acea perioadă.
Procurorii militari acuză conducerea de atunci a statului român că a decis şi organizat un atac generalizat şi sistematic asupra protestatarilor din Piaţa Universităţii, dar şi asupra populatiei Bucureştiului, în care au implicat trupe ale Ministerului de interne, Armatei, SRI şi minerii din Valea Jiului.
Ce era Piaţa Universităţii în ’90?
După alegerile din 20 mai – Duminica orbului – în care neo-comuniştii din FSN au câştigat covârşitor, anticomuniştii au protestat în Piaţa Univeristăţii.
“Militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (cereau Lustraţie, fără comunişti în aparatul de stat – n.r.) şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment (FSN – n.r.)”, se arată în comunicatul Parchetului militar.
A curs sânge
Atacul forţelor de ordine şi apoi al minerilor a avut un bilanţ sângeros. Au fost 4 morţi prin împuşcare, 3 răniţi şi mii de persoane bătute şi reţinute sau arestate abuziv.
Ce spun inculpaţii
Când au fost audiaţi la parchet, inculpaţii s-au mărginit să dea declaraţii de presă în doi peri sau să nu comenteze. Ultima dată, fostul preşedinte Ion Iliescu nu a scos niciun cuvânt. Cu toţii aşteaptă să îşi spună punctul de vedere în faţa judecătorilor.
Ce spun victimele
Câteva dintre victimele Mineriadei s-au întâlnit pe 13 iunie, seara, în Piaţa Universităţii, la km zero, la iniţiativa Asociaţiei 21 Decembrie ’89, conduse de Doru Mărieş. A fost depusă o coroană de flori şi s-a cântat imnul golanilor al lui Cristian Paţurcă.
„Sper să trăim până vedem o sentinţă definitivă în acest proces”, spune o doamnă.
„Nu cred că va începe niciun proces. Sigur vor invoca o chichiţă ca să întoarcă dosarul la Parchet şi vor reuşi”, îşi exprimă deznădejdea un domn.
„Uite acolo, la ieşirea din metrou, m-au bătut minerii. Uitaţi aici diagnosticul: politraumatism cranian…” spune un domn cu barbă.
Reporter: Aveaţi barbă şi atunci?
Da.”
„Cred totuşi că judecătorii ICCJ vor acorda celeritate dosarului”, a declarat un alt domn.
Cât va dura procesul?
Doru Mărieş spune că, dacă judecătorii de la ICCJ vor, ar putea da termene săptămânale sau chiar zilnice şi, în cel mult 2 ani, am putea avea o sentinţă definitivă în acest mare proces.
Ce spune Mărieş nu e imposibil chiar dacă suntem în România unde procesele durează mult, mai ales dacă sunt cu mulţi inculpaţi celebri şi numeroase victime. O spune un judecător, Cristi Dănileţ.
“Case-managementul-ul este făcut de completul de judecată. Legea îi dă acest drept.
Procedura penală prevede doar că acea Camera preliminară – în care se analizează dacă dosarul, probele au fost făcute legal – nu trebuie să dureze mai mult de 60 de zile.
Apoi, este la latitudinea completului de judecată, nu a conducerii instanţei, a nimănui altcuiva. Completul decide dacă dă termene zilnice sau săptămânale. Pot să organizeze procesul oriunde dacă nu au săli disponibile în sediul ICCJ.
Noi deja suntem condamnaţi la CEDO pentru că ancheta a durat prea mult. Nu cred că judecătorii de la Instanţa supremă riscă altă condamnare la CEDO”, a declarat magistratul Danileţ pentru România Curată.
De unde vor primi despăgubiri victimele Mineriadei
Această întrebare frământă victimele Mineriadei mai cu seamă că procurorii militari nu au dispus sechestru pe averea inculpaţilor şi nici nu au stabilit părţile responsabile civilmente, adică instituţiile, persoanele juridice, care ar putea plăti despăgubiri în solidar cu inculpaţii.
Judecătorul Cristi Dănileţ explică:
“Nu există o obligativitate a procurorului în acest sens.
Atât în Camera preliminară (când se judecă dosarul din punctul de vedere al legalităţii, să nu fie vicii de procedură – n.r.), cât şi la fond, până să se citească rechizitoriul, la sesizarea din oficiu a completului de judecată, la cererea victimelor sau a procurorului, instanţa poate să dispună punerea sub sechestru a averii inculpaţilor şi poate să stabilească părţile responsabile civilmente, adică instituţiile care vor plăti eventuale despăgubiri în solidar cu inculpaţii, în caz că vor fi condamnaţi”.
Procesul va începe la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Mă uit la fotografiile și la filmulețele făcute atunci. Dincolo de revoltă (dezlănțuirea oarbă de furie a unor oameni care poate nu știau ce fac, dar încălcau deopotrivă legea și bunul simț), mă întreb de ce acum participanții la orice manifestație sunt filmați, parafilmați, fotografiați și fișați de “forțe”, în timp ce domnii cu cască de miner (cine i-a învățat că se poartă echipamentul de lucru prin oraș?), bâte, târnăcoape și topoare rămân și-acum într-un nemeritat anonimat. La câte fotografii s-au făcut, se poate face prezența pe mine, puțuri și schimburi. S-a ocupat vreun procuror de așa ceva?
Prin mineriadă, sprijinită de o foarte mare parte a populației (quasi-România rurală și muncitorească a fost pro-), un popor și-a strigat feudalismul și convalescența post-comunism către prea-subțirea clasă a elitelor intelectuale și către nederanjatul de revoluție aparat de represiune securisto-comunist. Din această triadă, ultimii au câștigat și câștigă încă. Mergeți la Cărturești, cumpărați Homo Deus a lui Yuval Noah Harari și căutați cele câteva pagini despre Ceaușescu și România – veți înțelege (dacă n-ați făcut-o deja) de ce. Dacă extrapolați la zilele noastre, nu veți fi optimiști asupra urmărilor acestui proces (sau veți fi, dacă vă recunoașteți sau vă recunoașteți tatăl, cu cască și pufoaică, într-una din multele fotografii).
Nu mai știu cât de reparații ar putea fi unele atât de tardive (presupunând că procesul va repara ceva). Închipuiți-vi-l pe Ion Iliescu, cu râsul lui de tanchist sovietic, în momentul pronunțării sentinței. Și închipuiți-vi-i pe unii oameni ai Securității care și-au așezat foile de misiune cu miros de mineriadă sub ștampila SECRET DE STAT.
Răspunsul cu retard atât de mare la o chestiune atât de importantă pentru istoria noastră este, într-un alt mod, confirmarea decalajului nostru față de Occident, ceea ce n-ar fi grav, și față de ceea ce ne pretindem că suntem, ceea ce ne ruinează ca țară.
PROCESUL VA FI FOARTE LUNG POATE PE O PERIOADA CAT A DURAT SI CERCETAREA PENALA.
NORMALITATEA IMPUNEA CA SI DOSARUL REVOLUTIEI SA FIE SOLUTIONAT IN ACELASI TIMP . INTRE CELE DOUA DOSARE A MINERIADELOR SI A REVOLUTIEI EXISTA MOTIVE DE CONEXARE PENTRU CA SE REGASESC ACEEASI VINOVATI SAU FAPTUITORI CU ACELEASI MODURI DE OPERARE.