Câte doi reprezentanți ai Universității București, Universității Babeș Bolyai, Cluj, Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, și ai Universității de Vest, Timișoara, și câte un reprezentant al Academiei Române și al Universității Naționale de Apărare ”Carol I” din București vor face parte din grupul de lucru anunțat de ministrul Educației, Adrian Curaj, că va lucra la clarificarea cadrului instituţional şi normativ privind controlul calităţii tezelor de doctorat şi aspectele de etică a cercetării ştiinţifice.
„Misiunea acestui grup de lucru este aceea de a recredibiliza funcţionarea sistemului de învăţământ superior din România, îndeosebi la nivelul studiilor universitare de doctorat, prin elaborarea unui set coerent de propuneri de amendare a actelor normative aplicabile. Totodată, în cadrul grupului de lucru, vor fi identificate orice alte soluţii de ordin administrativ în vederea implementării celor mai bune principii de etică în cercetarea ştiinţifică, necesare a fi adoptate acum sau în perspectivă strategică, în completarea măsurilor de modificare a reglementărilor în vigoare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.
Grupul de lucru este alcătuit din persoane propuse de instituţiile de învăţământ superior: prof. univ. dr. Ştefan Afloroaei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi); prof. univ. dr. Lucian Bercea (Universitatea de Vest din Timişoara); prof. univ. dr. Radu N. Catană (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca); prof. univ. dr. Valeriu Ciucă (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi); cercetător principal, dr. ing. Călin Deleanu (Academia Română); prof. univ. dr. Liviu Papadima (Universitatea din Bucureşti); prof. univ. dr. Ion Roceanu (Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” din Bucureşti); prof. univ. dr. Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timişoara); prof. univ. dr. Florin Streteanu (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca); prof. univ. dr. Dana Tofan (Universitatea din Bucureşti).
Consituirea grupului de lucru reprezintă prima etapă pentru clarificarea cadrului instituţional şi normativ privind controlul calităţii tezelor de doctorat, se mai arată în mesajul Ministerului.
Imi pare rau, dar asta nu e articol, e doar repetarea unui comunicat. Daca ar fi fost articol ar fi continut de exemplu informatii despre domeniile de activitate ale persoanelor respective: 4 – Drept, 1- Filozofie, 1 – Litere, 1 – Chimie, 1 – Psihologie, 1 – Medicina Veterinara. Care, nu e asa, sunt domeniile in care performanta cercetarii romanesti este maxima !!!! (ma refer de exemplu la medicina veterinara…) Sau ati fi putut sa includeti ceva trimiteri la experienta de cercetare a dansilor (pentru majoritatea, slaba sau medie), la vizibilitatea cercetarilor desfasurate, etc. Nu de altceva, dar DOCTORATUL INSEAMNA CERCETARE! NU activitate didactica, nu functii de rector/decan/membru ARACIS! Inca ceva: de foarte multe ori, rezultatele vizibile international obtinute de cercetarea romaneasca sunt „produse” in institute de cercetare, nu in universitati. Cati membri in aceasta comisie vedeti de la vreun institut? Unul, cu un CV deosebit, dar dansul este si profesor universitar – deci rezultatul este 0,5 persoane. Va invit sa trageti Dvs concluziile si astept un articol.
@ Raluca: la ce vă referiți d-voastră nu mai e o știre, ci o analiză; altfel, da, există o disproporție majoră în acest grup de lucru între științele umaniste și cele reale, dar, atenție, după cum scrie și în articol, acest grup de lucru nu preia atribuțiile și nici nu înlocuiește fostul Consiliu, nu are ca scop să stabilească ce e plagiat și ce nu e plagiat, ci constituirea unui cadru instituțional care să se aplice analizei doctoratelor și plagiatelor – așadar a regulilor și principiilor care să se aplice, nu analizarea strictă a doctoratelor/cazurilor suspecte de plagiat – situație în care preponderența științelor umaniste are o logică, că ele se ocupă de partea de etică, nu cele reale; de asemenea, e importantă și experiența administrativă (dacă vrei să faci niște reguli instituționale) ;
în condițiile astea e greu să faci comparație între indicele Hirsch al celor din științe umaniste cu cel al celor din științe reale (cel din urmă fiind mult mai mare – peste tot, nu doar în Ro – și din simplul motiv să sunt mai multe publicații ISI în domeniile reale decât în domeniile umaniste) ; problema relevanței pe cercetare se va pune în cazul comisiilor (universitare și/sau la nivel național) care vor analiza efectiv acuzațiile de plagiat;
p.s.: altfel de acord, disproporția este, totuși, prea accentuată, ținând cont de specificitatea științelor reale, specificitate de care trebuie să se țină cont; și când faci reguli și norme etice trebuie să fie persoane (experți) care să cunoască domeniul căruia i se aplică regulile și normele respective
Era o vorbă veche: Dacă vrei să îngropi/să scapi de o obligație înființezi o comisie …
Avem de mai mulți ani un grup informal în „Internetul Românesc” dedicat ameliorării vieții academice (GRAUR), precum și accesul la un index al lucrărilor plagiate din universitățile noastre. Profesorul Dorin Isoc din Cluj ține de ani buni acest stindard al vieți/plăgilori noastre „academice”.
Din partea guvernamentală s-au investit însă milioane (cu sprijinul Siveco și cu fonduri UE) în realizarea unui portal „anti-plagiat” nefolosit, dar raportat ca funcțional de mai bine de un an. Avem comisii de etică în fiecare universitate, dl. profesor Marian Popescu, președinte al comisiei de Etică a Univ.București a tot pus punctul pe i în această chestiune, publicând și pe contributor și în Dilema Veche.
Nu pot decât să recomand d-lui ministru Curaj să urmărească (ar fi prea greu să consulte?) articolele dedicate subiectului de pe Contributors, sau măcar discuțiile din grupul Școala Școlii (depe Facebook)
Scriu din poziția de fost titular al singurului curs de Etică Informațională din țară
Sper ca respectivele comisii, actuale si cele care se vor forma, sa dea si solutii pentru elaborarea unor teze valoroase. O teza de doctorat ar trebui sa raspunda mai multor criterii, dar cel mai important- caracteristica care deosebeste o teza de doctorat de alte lucrari stiintifice- este aportul la imbunatatirea semnificativa,masurabila a nivelului de cunoastere intr-un domeniu dat. Acesta presupune o noutate care sa ,, impinga” cu un pas inainte realizarile (cunoasterea) din domeniul cercetat.
Ma rezum la doua sugestii pentru comisiile care vor elabora, daca am inteles bine ca au si acest rol, un indrumar destinat elaborarii si evaluarii calitatii tezelor de doctorat:
1. cresterea oficiala a duratei de doctorantura la cinci ani;
2. In aceste comisii sa participe si conducatori de doctorat.
Până când conducătorii de doctorat care au tolerat și au încurajat plagiatul (sau nici n-au răsfoit măcar teza) nu vor fi excluși din învățământ, până când promovarea se face în baza numărului de articole (așa zise publicații ISI), până când ne lăsăm conduși-reprezentați de parlamentari dovediți că au fraudat în publicațiile lor „academice” și continuăm să reducem detenția în baza cărților realizate în penitenciar, vom continua să fim catalogați, la grămadă, ca „neam de plagiatori și hoți”.
Iar tinerii care chiar vor să învețe și să realizeze ceva în viață vor continua să plece, să se afirme prin alte părți și să refuze să mai revină în țară.
cam are dreptate raluca- asta e observatia de baza- de ce sa faci comisie cu o majoritate relativa de la Drept cand exact acolo e problema, mare parte din doctoratele date de ei sunt bidon…pai cu cinci de la drept, unul pe Aparare, si un VET se facu majoritatea…plus economia, unde impostura e maxima, au mai pus si un psiholog, singurul cu indice Hirsch zece, deci mai decent, de samanta
mare grija sa evitam matematica sau fizica, unde stam mai bine, sa nu intre nimeni cu citari semnificative sau care a stat cativa ani ca profesor pri Vest- ca ne contaminam de performanta….
dezamagitor….