Filmul adoptării ordonanţei 13. Dragnea scapă de anchetă. La MJ s-ar fi distrus documente

DNA a clasat acuzaţia care îl viza pe liderul PSD Liviu Dragnea, însă a descoperit posibile noi infracţiuni în dosarul ordonanţei 13 şi a trimis cazul la Parchetul General întrucât acestea nu sunt de competenţa sa. Cele mai grave: la Ministerul Justiţiei s-ar fi distrus un aviz negativ al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul. Procurorii au refăcut şi cronologia adoptării ordonanţei care a pus ţara pe jar.

Dragnea scapă

Procurorii DNA nu au găsit probe care să susţină acuzaţia împotriva liderului PSD Liviu Dragnea. Acesta fusese denunţat că şi-ar fi folosit influenţa astfel încât Guvernul să adopte ordonanţa 13 ce l-ar fi putut ajuta şi pe el în dosarul Bombonica de la Înalta Curte.

În schimb, procurorii DNA au descoperit 3 infracţiuni noi ce nu sunt de competenţa lor şi au trimis dosarul la Parchetul General. Este vorba de favorizarea făptuitorului, prezentarea de date nereale Preşedintelui sau Parlamentului, sustragerea şi distrugerea de înscrisuri şi probe şi fals intelectual.

Cronologia adoptării celebrei ordonanţe 13

16 ianuarie: Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache, a luat decizia să elaboreze ordonanţele privind graţierea şi modificarea codurilor penale, invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curţii Constituţionale cu legislaţia penală. Ordonanţele ar fi trebuit să fie gata pentru şedinţa Guvernului din 18 ianuarie.

Potrivit DNA, Iordache voia să dezincrimineze total abuzul în serviciu şi să modifice şi legislaţia privind infracţiunile de corupţie.

“Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiţiei vizau:

– Dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu;

– Dezincriminarea infracţiunii de neglijenţă în serviciu;

– Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese;

– Modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de corupţie: darea de mită, luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă;

– Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau şi modificări ale modului de sesizare denunţul şi plângerea”, se arată într-un comunicat al DNA.

Specialiştii din MJ s-au opus masacrării legislaţiei penale

Potrivit DNA, personalul de specialitate din Ministerul Justiţiei a întocmit o notă prin care explica ce decizii ale CCR ar fi trebuit transpuse în legislaţie şi a înaintat soluţii concrete pentru fiecare modificare. Specialiştii MJ au opinat că este imposibil a justifica urgenţa pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

17 ianuarie: Au fost elaborate cele două ordonanţe de graţiere şi modificare a codurilor penale, însă s-a renunţat la dezincriminarea totală a  abuzului şi s-a introdus pragul de 200 de mii de lei, condiţia existenţei unei plângeri penale prealabile, precum şi diminuarea pedepselor. S-a renunţat şi la modificarea infracţiunilor de corupţie clasice.

Specialiştii din MJ i-ar fi atras atenţia lui Florin Iordache că ordonanţele încalcă mai multe tratate internaţionale cum ar fi Convenţia de la Merida şi nu se poate justifica urgenţa.

18 ianuarie: La şedinţa de Guvern ar fi urmat să se adopte cele 2 ordonanţe, însă intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis a blocat demersul. Textul ordonanţelor a fost publicat apoi pe site-ul Ministerului Justiţiei pentru a se transmite opinii şi s-au solicitat puncte de vedere de la instituţiile din Justiţie.

25 ianuarie: Punctele de vedere au fost centralizate de specialiştii Ministerului Justiţiei, majoritatea fiind critice, pe fond şi formă.

27 ianuarie: Personalul de specialitate din MJ a întocmit 6 note prin care exprima critici la adresa proiectelor de ordonanţă. Cea mai consistentă notă conţine peste 30 de pagini şi face o analiză a proiectului de modificare a codurilor prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanţii sistemului judiciar. Specialiştii Ministerului Justiţiei opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

31 ianuarie, ora 17:00: MJ a solicitat avize de la 3 ministere (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul), Consiliul Legislativ şi CSM pentru ordonanţa 13.

31 ianuarie, ora 19:45: Era programată şedinţa de Guvern având pe ordinea de zi discutarea a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi privind domeniul fiscal. Şedinţa a fost programată noaptea întrucât s-a aşteptat redactarea şi transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) referitor la proiectele de buget.

La ora începerii şedinţei de Guvern veniseră doar 2 dintre cele 5 avize, de la Ministerul de Interne si Consiliul Legislativ. MAI a comunicat un aviz strict referitor la infracţiunile din domeniul circulaţiei rutiere, iar Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observaţii ce atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

31 ianuarie, ora 20:02: Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul (MRP) a trimis prin fax un aviz negativ la Ministerul Justiţiei. Avizul de oportunitate cu observaţii şi propuneri al MRP critica nemotivarea urgenţei proiectului de modificare a codurilor şi bloca adoptarea ordonanţei13. Acest prim aviz este acum de negăsit, ar fi fost sustras şi distrus, susţin procurorii DNA.

31 ianuarie, între 20:00 şi 21:00: La Guvern ar fi avut loc discuţii tensionate cu privire la avizul MRP între reprezentanţii MRP şi reprezentanţii MJ.

Şedinţa de Guvern a fost amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG. Amânarea s-a făcut, deşi proiectul OUG nu era pe ordinea de zi şi nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi.

Cei de la MRP, ar fi fost convinşi să modifice avizul iniţial astfel că a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care erau eliminate toate pasajele critice la adresa ordonanţei 13.

Audiată la DNA, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, nu a explicat ce a făcut-o să se răzgândească.

31 ianuarie, între 21:10 – 21:15: Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul a trimis prin fax la MJ cel de-al doilea aviz de această dată pozitiv.

Suspiciuni privind sustragere si distrugere de documente şi probe

Potrivit DNA, “pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observaţii şi propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul către Ministerul Justiţiei, a fost distrus în interiorul ultimului minister menţionat.

De asemenea, şi originalul primului aviz cel cu observaţii şi propuneri, emis de MRP şi predat reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiţiei”, arată DNA într-un comunicat.

Procurorii susţin că au fost făcute menţiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiţiei cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP şi înregistrat oficial cu număr şi ştampilă la MJ.

Probleme şi cu avizul lui Meleşcanu

Procurorii susţin că ministrul de externe Theodor Melescanu a semnat la Guvern avizul MAE, fără consultarea specialiştilor din minister, aşa cum a declarat ulterior la DNA.

Avizul CSM nu a mai fost aşteptat

Solicitarea de aviz a MJ către CSM pentru noua formă a ordonanţei 13 s-a făcut la ora 17:00 şi s-a stabilit ca termen de emitere a avizului a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la şedinţa de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-ar fi trimis la CSM două forme ale proiectului de modificare a codurilor, şi OUG, şi proiect de lege.

Deşi nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanţii Ministerului Justiţiei au ataşat la dosar avizul negativ emis pentru forma proiectelor aşa cum fuseseră publicate pe 18 ianuarie, deşi apăruseră modificări de substanţă, cum ar fi dintre introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu şi favorizării făptuitorului.

31 ianuarie, după 21:15: Şedinţa de Guvern a avut loc şi a durat între 15 şi 25 minute.

După ce s-au discutat şi adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat şi un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiţiei a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care şi proiectul OUG pentru modificarea codurilor.

Expunerea ministrului Justiţiei Florin Iordache ar fi durat 2-3 minute. Ordonanţa 13 a fost aprobată de Guvern, constatându-se formal existenţa avizelor, deşi cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz al MRP nu a fost ataşat la dosar.

CCR: Procurorii nu pot ancheta oportunitatea emiterii unui act normativ. Nu e clar dacă pot ancheta legalitatea emiterii lui

CCR a discutat şi admis astăzi sesizarea preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu privind un conflict constituţional între DNA şi Guvern. CCR a luat decizia cu majoritate de voturi.

Conflictul ar fi fost generat de acţiunea DNA de “a-şi aroga atribuţia de a verifica legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competenţelor constituţionale ale Guvernului şi Parlamentului (…)

Curtea Constituţională a constatat că aprecierea oportunităţii adoptării unei ordonanţe de urgenţă, sub aspectul deciziei legiferării, constituie un atribut exclusiv al  legiuitorului  delegat (Guvernul  României), care poate fi cenzurat doar în condiţiile prevăzute expres de Constituţie, respectiv doar pe calea controlului parlamentar (…)

Sub aspectul controlului asupra legalităţii/constituţionalităţii ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului (atât sub aspectul procedurii de adoptare, cât și al conținutului normativ), singura autoritate abilitată să efectueze această verificare este Curtea Constituțională, nicio altă instituție publică neavând competența materială în acest domeniu” arată CCR.

Parchetul general nu a înţeles dacă poate ancheta legalitatea emiterii unui act normativ şi aşteapă motivarea CCR

“Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte, Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (…) sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei înregistrată pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cauză cunoscută generic sub denumirea de “Adoptarea Ordonanţei 13” arată PG într-un comunicat de presă.