Daniel Befu

Federația Coaliția Natura 2000 și România Curată cer Guvernului un control de fond al activității Administrației Naționale Apele Române

Federația Coaliția Natura 2000, în urma analizei legislației de mediu în vigoare, a semnalat o anomalie la Apele Române, constatând existența unui conflict de interese în activitatea internă a acestei instituții. Misiunea Administrației Naționale Apele Române (ANAR) e una ingrată, fiindcă pe de o parte are rolul de ”gardian al râurilor”. Aceasta e o misiune în care ANAR trebuie să dea dovadă de vigilență atunci când dă avize investitorilor privați, având grijă ca afaceriștii să nu distrugă albiile râurilor, luciile de apă și calitatea apelor. Pe de altă parte, ANAR e și ”o pușculiță”,  fiind o instituție direct interesată să existe cât mai mulți mușterii (investitori) care să-i verse bani în conturi. Asta pentru că, de pildă, fiecare metru cub de apă care e uzinat prin turbinele unei microhidrocentrale, este taxat de către ANAR. Asta e doar una din situațiile de prezumat conflict de interese la care e expusă ANAR, din cauza unei legislații deficitare.

Situația de la Apele Române e similară cu cea de la Romsilva (ambele fiind instituții subordonate Ministerului Mediului), unde de asemenea există un conflict vizibil de interese. Pe de o parte Romsilva are în spate scopul economic și anume gestionarea parchetelor, o activitate care îi generează venituri direct proporționale cu suprafețele de păduri defrișate. Pe de altă parte, Ministerul Mediului a dat Romsilvei păstorirea Parcurilor Naționale și Naturale, unde prioritară e conservarea biodiversității și limitarea drastică a tăierilor. Teoretic, Romsilva ar putea să facă ambele activități, dacă ar exista un control public eficient. Dar acesta nu există, fiindcă Romsilva are inclusiv drept de veto la elaborarea Planurilor de Management, acele documente care stabilesc ce procent se poate tăia din pădurile de pe raza unui Parc Național sau Natural (vezi aici ce s-a întâmplat în cazul Parcului Cheile Nerei). Deci, practic, Romsilva, cea care are interes să se taie o suprafață cât mai mare de pe raza unei arii protejate, e cea care își dă ”votul” pentru stabilirea suprafeței care ar trebui ”protejată de tăiere” de pe raza acelei arii protejate.

Exact la fel e și la Apele Române, instituție care are interes ca un volum cât mai mare din apele râurilor să fie băgate în țevi și să treacă prin turbinele hidrocentralelor (fiindcă asta înseamnă venituri pentru Apele Române). Pe de altă parte, aceeași Administrația Națională Apele Române e cea care trebuie să ”verifice obiectiv” dacă ”investitorii” (plătitorii Apelor Române), distrug sau nu râurile atunci când fac baraje și ”bagă în țeavă” apele de munte pe porțiuni de kilometri, secând aproape de tot albiile și distrugând ireversibil biodiversitatea.

Mai mult, Apele Române, care se bucură de un buget generos, e o instituție asupra căreia Ministerul Mediului exercită în practică un foarte slab control. Astfel, aceasta își stabilește prioritățile investiționale, decizând să combată ”inundațiile”, ”viiturile”, ”colmatările”, etc. alegând după criterii care nu sunt foarte transparente, care sunt cursurile de apă pe care se efectuează ”investiții”. În nenumărate rânduri presa a semnalat că de fapt au fost lucrări date cu dedicație unor firme apropiate de oameni din ANAR sau chiar din Ministerul Mediului, uneori pe șpagă. Drama e nu doar că prin cheltuieli netransparente ”se sifonează” din bani care ar putea merge la educație (vezi numărul de școli care sunt pregătite să facă față incendiilor) sau sănătate (vezi deficitul de medicamente din spitale), însă o parte din aceste investiții, decise politic, în loc ”să ajute” râurile de munte, ”le distrug”, prin betonare sau ”decolmatare” (unde volumele dragate ”în realitate” față de cele de ”pe hârtie”, sunt greu de verificat). Mai absurde sunt cazurile firmelor căpușă, în care Apele Române dau o lucrare unei firme private, pe care o plătesc la suprapreț, iar această firmă privată subcontractează utilajele Apelor Române să efectueze lucrarea la subpreț.

Argumentele expuse mai sus nu sunt elucubrații teoretice. Dovada stă în faptul că Administrația Națională ”Apele Române” pare un izvor nesecat de subiecte pentru investigații de presă, cea mai recentă fiind intenția de betonare a Crișului Pietros, principalul râu din Munții Apuseni, proiect printre ale cărei beneficii a fost enumerată și ”îmbunătățirea calității apei mării” (detalii aici). Semnalarea unor cazuri, ”hilare la prima vedere”, de abuzuri asupra râurilor de munte de către investitorii în MHC-uri, sau sistematizarea și betonarea ”cu japca” a unor cursuri de apă, sunt situații care apar cu frecvență ridicată în presă. Situația a ajuns până la urechile Bruxelles-ului, care a declarat și infringement României din cauza MHC-urilor din Făgăraș, așa cum a semnalat în premieră România Curată în urmă cu un an (aici).

Acestei situații delicate i se adaugă însă abuzurile specifice oricărei instituții de stat care are mulți ”bani de cheltuit”. E arhicunoscut cazul șefului ABA Banat, Titu Bojin, a cărui firmă de familie (controlată de nevasta lui Bojin) a luat bani grei de la Apele Române (aici) și (aici). La fel, e bine știut cazul ministrului mediului Laszlo Borbely, care ar fi primit un apartament pe Calea Victoriei ca să faciliteze contracte ”pe râuri” (aici). Cazul Borbely a fost blocat de parlamentari prin vot politic (aceiași parlamentari care fac legile strâmbe care guvernează funcționarea ANAR). S-a ajuns inclusiv la împărțirea plajelor litoralului după criterii preferențiale (aici). Inclusiv Curtea de Conturi a constatat debite uriașe de bani cheltuiți neconform de ANAR (aici).Recent, presa semnala că în spatele ușilor închise ale Ministerului Mediului s-ar fi încins spiritele din cauza debitului crescut de carburanți folosit de rezervoarele mașinilor ANAR, jurnaliștii sugerând că flota auto a Apelor Române ar fi folosită pentru a face comisioane șefimii (aici).

Legislația strâmbă, pe care nici un ministru al mediului nu a ”reparat-o”

Mai jos prezentăm pasajele de lege care reflectă natura conflictuală a cele două direcții de activitate ale Administrației Naționale Apele Române, așa cum au fost ele semnalate de Federația Coaliția Natura 2000:

  • Conform Art.1 (1) din OUG 107/2002 cu modificările și completările ulterioare, Administraţia Naţională «Apele Române» este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, având ca scop cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă, monopol natural de interes strategic, precum şi administrarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor.
    Pe de altă parte, conform Art. 81 (3) Legea apelor 107/1996 republicată, Administraţia Naţională „Apele Române”, în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, cât şi al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor şi a instalaţiilor, îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe baza facturii fiscale emise, conform abonamentului de utilizare/exploatare încheiat în acest sens, care constituie titlu executoriu, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din penalităţi specifice activităţii de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau pe care este împuternicită să le emită, precum şi din majorările de întârziere aplicate în conformitate cu prevederile legale în materie.
  • În conformitate cu legislația în vigoare (Legea 107/1996 republicată si OUG 107/2002), ANAR se găsește într-un conflict de interese rezultat din faptul că această instituție valorifică financiar apa (amenajări hidroenergetice, exploatare nisip și pietriș, etc)  – având un interes economic direct rezultat din concesionări și închirieri, în timp ce aceeași instituție acordă avize de gospodărire a apelor potențialilor investitori având obligația de a gestiona preventiv resursa de apă, prevenind deterioarea acesteia. Astfel, ANAR exercită în același timp atât o funcție de valorificare/exploatare a apelor  urmărind realizarea unui profit, cât și o funcție de control și prevenire a impactului negativ. Aceste doua funcții sunt în conflict, cea de a doua fiind de regulă sacrificată în interesul primei cu consecința distrugerii ultimelor sectoare naturale de râu din țara noastră. Se impune în acest sens, o separare urgentă din punct de vedere administrativ a celor doua funcții, urmând ca cea de control și prevenție să fie alocată unei entități separate cum ar fi o direcție independentă a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, sau direct Agențiilor pentru protecția mediului.
  • Din aceste motive, Federația Coaliția Natura 2000 solicită Guvernului Cioloș să facă publice liste cu toate cheltuielile ANAR (cine sunt companiile care au încasat bani de la ANAR), precum și numele surselor de venit care alimentează vistieria ANAR, precum și sumele virate de acestea. Mai solicită și crearea unui site dedicat de către ANAR, care să conțină întreaga listă de priorități investiționale ale Apelor Române, însoțite de setul de documente justificative (studii, expertize), care stau la baza prioritizării unor investiții în defavoarea altora, pentru a elimina riscul de distrugere prin betonare a unor râuri ”sănătoase”, care nu constituie pericole pentru comunități, ci doar un pretext de cheltuire a banilor publici și europeni. De asemenea, Federația Coaliția Natura 2000, cere revizuirea legislației, pentru a exista un control eficient asupra conflictului vizibil de interese între cele două direcții de activitate ale ANAR.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *