Sorin Grindeanu a prezentat public o versiune falsă asupra blocajului proiectului BALA 2, susținând că Greenpeace și WWF au atacat investiția în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană. Documentele obținute de PRESShub și Săptămâna.online arată că nu există nicio acțiune judiciară inițiată de cele două organizații.
Greenpeace nu a fost implicată deloc în proiect, iar WWF a transmis Comisiei Europene o plângere administrativă privind probleme tehnice și de mediu, fără să solicite oprirea sau retragerea finanțării. Mai mult, chiar Administrația Fluvială a Dunării de Jos recunoaște explicit că ONG-urile nu au blocat proiectul: deciziile care l-au întârziat au fost luate în interiorul Ministerului Transporturilor, se arată în articolul publicat pe PRESShub.
Ce a spus Sorin Grindeanu, în urmă cu o lună, pe fondul problemelor provocate de debitul foarte scăzut al Dunării și al opririi reactoarelor de la Cernavodă, în condițiile în care s-a invocat faptul că finalizarea proiectului Bala 2 ar asigurat mai multă apă pe brațul de care depinde răcirea instalațiilor centralei atomice:
„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a declarat fostul ministru. Grindeanu a nominalizat Greenpeace și World Wide Fund for Nature – WWF și a susținut că organizațiile „au denunțat acest proiect în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană”. El a mai afirmat că România ar fi avut „un miliard de euro din fonduri europene alocați” și că „șicanele” ar fi început imediat după publicarea Hotărârii de Guvern din septembrie 2024.
Ulterior, întrebat ce dovezi are, Grindeanu nu a prezentat un număr de dosar, o instanță, o cerere de chemare în judecată sau o plângere concretă. A indicat drept sursă Administrația Fluvială a Dunării de Jos – AFDJ, instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
Răspunsul oficial transmis acum de AFDJ, la solicitarea PRESShub, contrazice însă chiar acuzația centrală a fostului ministru.
AFDJ: „Nu ONG-urile au blocat”. Greenpeace nici nu a fost implicată
Într-un răspuns de 20 de pagini, transmis jurnalistului Ion Lucian Petraș în baza Legii 544/2001 și semnat de conducerea AFDJ, instituția formulează fără echivoc următoarea concluzie:
„La întrebarea dumneavoastră esențială: dacă ONG-urile au blocat acest proiect, răspunsul este NU, nu ONG-urile au blocat, nu aveau cum, întrucât WWF nu a acționat în instanță statul român.”
Documentul continuă cu o precizare esențială: „Proiectul «BALA 2» a fost întârziat de cei care aveau obligația să ia o decizie și nu au luat-o, motivând existența unor sesizări de la ONG-uri.”
AFDJ confirmă separat că: „Greenpeace nu a fost implicată în acest proiect.”
Prin urmare, toate cele trei componente principale ale declarației lui Grindeanu sunt infirmate chiar de instituția pe care acesta a invocat-o drept sursă, concluzionează articolul de pe PRESShub.
WWF a sesizat Comisia Europeană, dar nu a cerut oprirea proiectului
Situația WWF necesită o atenție deosebită pentru că a fost singura organizație de mediu care a făcut parte din procesul de evaluare a proiectului.
În declarațiile inițiale obținute de PRESShub, directoarea WWF România, Orieta Hulea, a precizat că organizația nu a acționat în instanță și că a participat la întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor. Greenpeace a negat atât existența unui proces, cât și a unei sesizări proprii către Comisia Europeană. (PRESShub)
Ulterior, într-o poziție publică detaliată din 31 august 2026, WWF-CEE a confirmat că a transmis Comisiei Europene o plângere administrativă. Organizația susține însă că nu a cerut oprirea proiectului, suspendarea sau retragerea finanțării și nu a inițiat proceduri judiciare.
WWF explică faptul că a solicitat mai întâi autorităților române clarificarea unor probleme referitoare la debite, habitate și migrația sturionilor. După ce acestea ar fi rămas nesoluționate, preocupările au fost transmise Comisiei Europene, finanțatorul proiectului.
În răspunsul suplimentar transmis în 11 septembrie către PRESShub și Săptămâna.online, directoarea WWF România reiterează:
„WWF-CEE nu a inițiat acțiuni în justiție împotriva Guvernului României, nu a contestat Hotărârea de Guvern privind proiectul și nu a solicitat Comisiei Europene oprirea, suspendarea sau retragerea finanțării.”
Organizația arată că exprimarea unor preocupări și informarea finanțatorului european „nu înseamnă blocarea proiectului și nu constituie dovezi de rea-credință”.
Pe PRESShub (aici) puteți citi integral răspunsul AFDJ (și contradicțiile din cadrul acestuia, de ce blocajul s-a produs la Ministerul Transporturilor (care a fost condus de Sorin Grindeanu) și de ce au eșuat două licitații legate de acest proiect, fătă nicio legătură cu ONG-urile.
Nota bene: valoarea proiectului e de aproximativ 1 miliard de lei, nu 1 miliard de euro.
Șeful CJ Botoșani, audiat de DNA în dosarul în care avocata Schweighofer e suspectă
“După toate demersurile întreprinse de AFDJ de-a lungul timpului pentru implementarea proiectului BALA 2 […], a rezultat o singură concluzie fermă, demonstrabilă cu documente: ong-urile de mediu nu au agreat nicio soluție tehnică propusă de experți […], [prin] agreat [înțelegându-se] deschiderea unui dialog constructiv.
Reprezentanții WWF România […] nu au agreat nici chiar soluțiile tehnice propuse de consultantul pentru WWF Germania […].
Ong-urile de mediu nu au agreat nicio soluție pusă în discuția stakeholderilor nu pentru că opiniile lor au avut la bază dovezi sau studii […], ci pentru că au declarat că asta a fost percepția lor în baza căreia au avut îngrijorări.
Astfel, întregul proces de implementare a proiectului BALA 2 a devenit […] un caz tipic de confruntare normă vs dogmă. AFDJ a avut de partea ei norma […], ong-urile de mediu au ales să ia de partea lor dogma.
[Concluzia la care AFDJ a ajuns este că, la noi astăzi, se poate ca] reprezentanții ong-urilor să aibă mai multă credibilitate mimând expertiza decât sumedenia de experți internaționali care au avut rezultate remarcabile în alte țări, dar aici, în România, ridică din umeri.
Efectul cel mai mare al acestui tip de opoziție a ong-urilor, în special WWF, este asupra Comisiei europene, care nu face decât să își exprime, la rândul său, îngrijorările, și ca efect proiectele respective încep să intre într-un con de umbră, să poarte un stigmat al lipsei de voință a decidenților […].
În acest context, la întrebarea dumneavoastră esențială […], răspunsul este nu, nu ong-urile au blocat, nu aveau cum, întrucât WWF nu a acționat în instanță statul român [iar] Greenpeace nu a fost implicată în acest proiect.
Proiectul BALA 2 a fost întârziat de cei care aveau obligația să ia o decizie și nu au luat-o.
În completarea celor mai sus menționate, vă comunicăm faptul că a existat intenția de blocare din partea WWF, a existat INTENȚIA PERMANENTĂ DE BLOCARE a proiectului.”
partea aia cu ”a avut INTENȚIA permanentă de blocare” e de noaptea minții, că se chinuie procurorii, avocații, judecătorii ani la rând pe câte un caz, ca să stabilească dacă o persoană a săvârșit o faptă cu intenție sau nu, dar cei de la AFDJ au ajuns la verdictul ăsta pentru că le-a fost criticat proiectul; și au dat verdictul ăsta în același document în care spun că WWF nu puteau bloca proiectul pentru nu a acționat în instanță;
așadar, să recapitulăm, ”WWF a avut intenția permanentă de blocare”, dar nu a recurs la singurul instrument care efectiv putea bloca proiectul: acțiunea în justiție – aberația asta de logică nici nu m-am mai obosit s-o comentez
Adică vine cineva la AFDJ și le zice: ”băi, domnilor, proiectul vostru e prost”, ăia de la AFDJ spun ”băi, nu vă credem, că voi nu sunteți experți”, după care nu mai fac nimic, pentru că le-au zis ăia că e prost proiectul…
altfel, avem pe de o parte proiectele în care ONG-urile chiar au apelat la Justiție, au câștigat (nu ele au blocat proiectele, ci Justiția, dar asta e altă discuție), iar tovarășii miniștri, parlamentari etc se dau de ceasul morții, inventează legi aberante, pun presiuni pe instituții publice să ignore legile, fac petiții publice, comandă articole în presă și pe la televiziuni și, pe de altă parte, avem Bala 2, în care a venit un ONG, le-a zis că proiectul e prost, și toți au zis ”OK, nu-l corectăm, nu mergem mai departe cu el, chit că are autorizare și alocare de fonduri, că ONG-urile sunt de vină că au zis că e prost”…
Pai foarte bine faceau daca il blocau! Exista o “strategie a Dunarii” (a tuturor statelor de pe traseul acesteia) iar prostia cu Bala e total contrara! Mai era si tupoeul de a prezenta toata prostia drept “proiect de renaturare”!!
@MG:
Ne învârtim în jurul cozii: logic că WWF a vrut să obțină blocarea proiectului, din moment ce îl consideră prost (dimpotrivă, ar fi fost culmea să îl considere prost și să nu facă nimic în sensul ăsta), iar faptul că acțiunea la instanța națională nu este singura cale eficientă de a obține acest rezultat este demonstrat de realitatea că, în loc să faci proces, poți să îi scrii sponsorului, ăla să ceară lămuriri suplimentare beneficiarului, iar ăsta să se blocheze la gândul că ar putea face o investiție nerecuperabilă.
Nu asta e problema, e limpede pentru oricine că WWF a avut intenția de a bloca proiectul: având în vedere obiectul lor de activitate și implicarea lor în Bala, WWF avea, prin raportare la punctul lor de vedere despre Bala, OBLIGAȚIA de a cauta să blocheze proiectul. Dacă pe ei atâta îi duce capul, să spună că nu au avut această intenție, după părerea mea nu au ce căuta pe lume, pentru că ăsta este chiar sensul existenței lor: să caute să blocheze ceea ce consideră ei că e prost.
Întrebarea fundamentală e alta, anume pe ce se bazează această intenție de a bloca, pe știință ori prejudecată. AFDJ acuză că WWF a luat în brațe dogma – aici este, dacă mă pot exprima așa (și iată-mă cum pot), bătaia peștelui. Restu’ e vrăjeală.
nu e ”limpede pentru oricine că WWF a avut intenția de a bloca proiectul”; pentru mine nu e deloc limpede (dimpotrivă), și nu sunt singurul; când cineva critică un proiect nu înseamnă, automat, că vrea să NU se facă, ci că vrea să se facă bine și respectând niște norme (de mediu, în cazul de față); am participat la zeci (poate sute, în ultimii 25 de ani) de consultări publice – cei mai mulți participanți (persoane fizice, ong-uri, firme etc.) nu vin pentru a bloca proiectele, ci pentru a clarifica diferite aspecte, pentru a propune îmbunătățiri ori pur și simplu pentru a înțelege despre ce e vorba;
contestarea unui proiect în justiție este excepția nu regula și se întâmplă în cazurile în care nu se găsesc (sau nu se dorește găsirea) unor soluții ori, pur și simplu, proiectul benefic pentru unii e, pur și simplu, distructiv și/sau încalcă flagrant drepturile altora, apărate prin legi ori chiar Constituție;
evident, aceste excepții sunt cazurile vizibile, mediatizate și poate exista percepția că dacă cineva critică un proiect vrea să-l blocheze, dar e doar o percepție :) ;
iar în cazul de față concluzia că WWF ar fi avut intenția (atenție, intenția) să blocheze e total contra-factuală:
1) nu poți spune că WWF a avut ”intenția” de a bloca un proiect atâta timp cât, după dezbatere, avea posibilitatea să conteste în justiție (singura care poate bloca), dar nu a făcut-o;
2) dacă ar fi fost vorba de alte ong-uri, s-ar mai fi putut discuta, dar politica WWF nu e de a apela la justiție (o verificare pe portalul instanțelor îți poate arăta că NU au litigii strategice), nu face parte din strategia și politica lor organizațională
Faptul că apelul la justiție nu face parte din strategia WWF este o dovadă în plus că acțiunea în instanță nu e sigurul instrument pe care îl are la dispoziție o organizație pentru a-și atinge scopurile.
Când cineva critică un proiect exact asta înseamnă: că vrea să nu se facă – fie în termeni absoluți (nu vrea să se facă deloc), fie în termeni relativi (nu vrea să se facă în forma ori formele criticate). Asta înseamnă să nu fii de acord cu ceva, să manifești rezerve față de ceva: că, dacă ar fi după tine, nu s-ar face ori nu s-ar face așa.
Întrebarea este cum și-a format WWF punctul de vedere cu privire la Bala și de ce nu dorește astăzi să iși asume acest punct de vedere.
Batman, Batman… Nu, dacă cineva critică un proiect nu înseamnă (în majoritatea cazurilor de mediu) că nu vrea să se facă, ci că vrea să se facă respectând normele de mediu (tocmai pentru că pentru blocaj există alte proceduri); dacă proiectul spune că va extinde zonele umede care pot ajuta la reproducerea sturionilor, atunci vreau să se facă într-un mod în care se atingă obiectivul ăsta (nu să nu se facă); dacă de uiți pe majoritatea acordurilor de mediu o să poți observa că se eliberează cu o serie de condiții și obligații care trebuie respectate (și care pot duce la amenzi, obligații de a face sau chiar anularea ulterioară a acordului dacă nu sunt respectate); o mare parte a condițiilor și observațiilor sunt introduse în timpul consultărilor, pe baza observațiilor primite;
e total, dar absolut total contrafactual, să spui că cineva care depune observații, dar nu acționează în justiție dacă nu sunt preluate, vrea să blocheze un proiect; e ca și cum am spune că Directiva EIA, noua Directivă EIA și legea de implementare a Directivei EIA ar avea ca scop blocarea proiectelor! Da, se poate ajunge și la blocare, dar doar în una din două situații: autoritatea de reglementare refuză acordul, respectiv, cineva deschide un proces – participarea și depunere de observații NU este blocaj (și o spun asta în condițiile în care pe legea de implementare a noii Directive EIA am lucrat mult, am avut multe amendamente admise, nu doar că știu ce prevede, ci și ce semnifică prevederile ei)
@MG: Da, chiar și atunci când te mărginești la a face simple observații pe margine unui proiect (cu atât mai mult atunci când faci “plângeri”), scopul tău este cel puțin să blochezi realizarea proiectului respectiv în varianta pe marginea căreia faci respectivele observații, fie și în forma unei blocări amiabile, rezultând din însuşirea de bunăvoie de către proiectant a obiecțiilor tale şi subsecventa modificare a punerii acestuia în operă.
Acestea sunt chestiuni atât de elementare încât chiar nu știu de ce ne pierdem timpul cu ele.
Întrebarea adevărată este alta: de ce nu își asumă WWF lucrul bun pe care l-a făcut pentru societatea noastră, anume
acela de a împiedica, prin puterile ei, realizarea proastă a unei lucrări? Că mă gândesc că n-or fi chiar misterele Parisului să aflăm de ce atâta modestie pe capul lor…
nu, a trimite observații, nu înseamnă că vrei să oprești ceva; dacă cer ca o clădire să fie vopsită în alb, ca să consum mai puțin aer condiționat vara, nu înseamnă că vreau să opresc construirea ei – și e cel mai banal exemplu; ceea ce susțineți e că procesul de intenție e ceva normal – nu e
Ai un fix! Slavoiu explica destul de coerent! Nu e vorba despre desfiintarea proiectului (desi, in cazul acesta, ar fi chiar de dorit) ci de blocarea inceperii lucrarilor paana la rezolvarea problemelor din varianta propusa a proiecctului!
@MG: Atunci când construirea ei presupune condiția ca, odată edificată, ea să fie vopsită în galben, a cere să fie vopsită în alb chiar asta înseamnă: blocarea construirii ei. Asta e ipoteza în care ne aflăm noi: ce s-a urmărit a fost determinarea constructorului să adopte o altă soluție tehnică, fapt care presupunea implicit abandonarea aceleia pe care el şi-o însușise, adică blocarea ei.
Este remarcabil câtă energie putem consuma pentru a nega evidența, aşa că întrebarea mea este mai relevantă ca niciodată; de ce nu dorește WWF să își asume creditul pentru un lucru bun pe care l-a făcut pentru noi? Totuși, datorită lor (datorită, nu din cauza) Bala a rămas o maternitate nedistrusă a sturionilor – asta e o faptă bună, nu o faptă rea, ăsta e un merit…
Saracu’ lup, ce bine dac-ar fi fost și el urs, cormoran ori sturion … sau măcar rac de piatră!… Da’ ce să-i faci, unii pur și simplu n-au noroc!…
”Este remarcabil câtă energie putem consuma pentru a nega evidența” – este singura parte cu care sunt de acord; dar asta nu înseamnă că îți blochez opinia dacă nu sunt de acord cu restul;
Și nu am cum să fiu de acord că exprimarea unor obiecții înseamnă blocare.
@MG: Și totuși asta înseamnă – și în drept, și în politică, și în negociere: exprimarea intenției de a bloca; nu trebuie să fim vreunul din noi doi de acord cu asta (sau de acord unul cu altul), logica funcționează chiar și fără noi.