ALERTĂ! Astăzi se votează pentru masacrul pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița! Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva

Astăzi se poate decide soarta Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița, Consiliul Științific al parcului urmând să voteze Planul de Management al acestuia. Doar că e vorba de un plan ciuntit, în care zona de pădure protejată la tăiere a fost redusă drastic în urma presiunilor Romsilva, administratorul Parcului. În ultima parte a anului trecut, Consiliul Științific al Parcului a aprobat un plan realizat în cadrul unui proiect cu finanțare europeană de către specialiști de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB), Timișoara. Pentru că zonele protejate erau prea mari pentru a fi pe placul drujbarilor de la Romsilva, reprezentanții acesteia au făcut presiuni majore pentru a anula votul din Consiliul Științific. În același timp au pus presiuni pe cercetătorii USMAVB să modifice planul, în caz contrar riscând să rămână fără plata studiilor realizate. Pentru că nu le-a ieșit pasiența cum și-a dorit, Romsilva a apelat la ultima soluție – cu sprijinul unui secretar de stat din Ministerul Mediului, a schimbat componența Consiliului Științific și astăzi urmează votul pe planul cu protecție scăzută. E o strategie patentată în cazul Roșiei Montane, la începutul anilor 2000, când Comisia Națională de Arheologie a fost epurată de ministrul Culturii de atunci, Răzvan Theodorescu, de către membrii care se pronunțaseră pentru salvarea patrimoniului, în locul lor fiind numiți arheologi obedienți companiei miniere. Când se întâmplă (nu foarte des în România) ca o comisie să-și facă treaba în mod onest, pur și simplu sunt schimbați membrii comisiei!

De la aproximativ 70% zone de protecție în planul inițial (comparativ cu normativele europene care prevăd 75% zone protejate în parcurile naturale), acestea au scăzut la 55% și riscă să ajungă la 40% dacă se aprobă Planul de Management în varianta Romsilva. Fostul director Romsilva Adam Crăciunescu califică normativele europene legate de protecția mediului ca fiind ”tâmpenii” și spune că tăierea pădurilor e necesară pentru… dezvoltarea zonei. Poziția lui este însușită și de noul director Romsilva, Ciprian Pahonțu, nimeni altul decât fostul consilier al lui Crăciunescu în ultimii patru ani. În același timp însă, numeroase investigații jurnalistice și ale activiștilor de mediu arată că de lemnul tăiat din parcurile naționale, singurele care profită sunt firmele care produc și comercializează cherestea, în frunte cu Schweighofer-Holzindustrie. Cu o cifră de afaceri de aproximativ 1,5 miliarde de lei/an, Romsilva reușește să raporteze profituri derizorii. Conform unei investigații Agent Green, Romsilva încasează 15,5 milioane de euro din exploatarea pădurilor din parcurile naționale. Potrivit lui Adam Crăciunescu, Romsilva cheltuiește de aproape 4 (patru) ori mai puțin – aproximativ 4 milioane de euro – pentru parcurile naționale…

Imaginea care ne doare. Despre ceea ce vedeți mai jos, vorbim în continuare. În partea dreaptă a imaginii, cu negru, sunt zonele de protecție strictă și integrală (cele în care activitățile umane sunt foarte strict reglementate) din Planul de Management realizat de către specialiștii de la USMAVB. În partea stângă a imaginii e restrângerea pe care și-o dorește Romsilva și pentru care urmează să voteze astăzi noul Consiliu Științific al parcului, schimbat după ce fostul consiliu votase favorabil planul celor de la USMAVB.

grafic fain pt nera

Rezervaţia Naturală Cheile Nerei a fost constituită de Academia Română în 1943. În 1990 zona a fost declarată Parcul Național Cheile Nerei – Beuşniţa. În 2004, Guvernul Adrian Năstase a dat Cheile Nerei în administrarea Romsilva. De atunci, Parcul funcționează fără plan de management. În 2012, USAMVB a câștigat licitația legată de realizarea Planului de Management (PM) pentru Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. (pentru cei mai puțin cunocători ai procedurilor și terminologiei, foarte simplu spus, planul de management este un document cadru, realizat de experți cu diferite specializări, care stabilește diferitele tipuri de activități care se pot desfășura într-o arie protejată în așa fel încât să nu pună în pericol aria; este un fel de ”lege a ariei protejate”; în cazul multor arii protejate, realizarea și adoptarea planurilor de management a fost întârziată în mod intenționat pentru a permite avizări distructive și alte abuzuri și/sau ilegalități – n. RC). Proiectul în baza căruia urma să fie realizat PM pentru Cheile Nerei – Beușnița ar fi trebuit să se încheie în aprilie 2015, dar a fost prelungit de trei ori, noul termen limită fiind în această săptămână, pe 30 iunie 2016. Până în urmă cu două săptămâni, realizarea, avizarea și aprobarea PM părea să se desfășoare în conformitate cu calendarul prelungit:

  • Martie-aprilie 2015, consultări publice online
  • Mai 2015, consultări publice propriu-zise;
  • Septembrie 2015, etapa de avizare de către Consiliul Științific al Parcului (planul a fost votat, întrunindu-se două treimi (2/3) voturi favorabile din totalul participanților:
  • Octombrie-noiembrie 2015, etapa de încadrare la Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Caraș-Severin; pe 7 decembrie 2015 s-a obținut decizia etapei de încadrare;
  • Pe 14 decembrie 2015, PM a fost trimis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP);
  • Martie 2016, MMAP angajează 30 de evaluatori pentru planurile de management; planul realizat de USAMVB a fost supus evaluării în luna aprilie și a fost revizuit de două ori la solicitarea evaluatorilor;
  • Din acel moment USMAVB nu a mai primit nicio informație clară de la Minister, în ciuda adreselor exprese trimise. Ce s-a întâmplat?
Cascada Beușnița, una dintre minunățiile Parcului (foto: Cătălin Buda)

Cascada Beușnița, una dintre minunățiile Parcului (foto: Cătălin Buda)

Noul director Romsilva îi atacă pe cercetători

De fapt, deși parteneră cu echipa de proiect, Romsilva a respins planul, invocând o mulțime de nereguli în elaborarea și în procedurile de avizare a documentului. Mai mult, Ciprian Dragoș Pahonțu, directorul general al Romsilva, a emis încă din prima zi a înscăunării sale, un document oficial înmânat și conducerii Ministerului, în care acuza echipa de cercetare de incompetență. Îl cităm pe directorul general al RNP: ”Autorii PM nu cunosc obiectivele de conservare pentru care au fost desemnate categoriile de arii naturale”, dar și o serie de alte comentarii denigratoare.

Acuzația face parte dintr-o listă neagră de 61 de ”greșeli ale cercetătorilor” identificate de Romsilva și invocate pentru respingerea Planului de Management. Un reporter România Curată a fost prezent (fără ca cei de la Romsilva să știe că e jurnalist) la întâlnirea finală dintre Romsilva și echipa de proiect și a fost martoră la demontarea ”păcatelor” de care era acuzată de Romsilva. Pe românește era o listă cu 61 de pretexte artificiale prin care să se frâneze aprobarea Planului de Management. Atacul șefului Romsilva la adresa profesionalismului echipei de proiect a fost ulterior recunoscut ca o greșeală de Dragoș Mihai, Șeful Serviciului Arii Protejate din Romsilva cerându-și public scuze pentru afirmațiile acuzatoare ale superiorului său, Dragoș Pahonțu.

Tuneluri pe malul Nerei (foto: Alma Nicolin)

Tuneluri pe malul Nerei (foto: Alma Nicolin)

Uite ordinul de ministru, uite nu e ordinul

Ce îi deranjează cu adevărat pe cei de la Romsilva nu sunt însă cele 61 de puncte, ci un singur aspect: recomandarea experților de extindere a zonelor de protecție (fără intervenție umană) la 70% din suprafața parcului. Asta în condițiile în care, până acum doar 22% este efectiv protejată, iar recomandările Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) prevăd ca cel puțin 75% din suprafețele Parcurilor Naționale să fie protejate împotriva intervenției umane. Astfel, primul atac a fost împotriva votului din Consiliul Științific, șeful Serviciului Ariilor Protejate din Romsilva declarând votul ”nul”. Pentru asta a fost invocat un Ordin de Ministru prin care se modifica regulamentul de organizare și funcționare al Consiliilor Științifice. Doar că membrii Consiliului Științific nu au fost notificați vreodată (oficial sau neoficial) de Direcția de Biodiversitate din Minister (care avea această obligație) despre emiterea respectivului ordin. Mai mult, directorii de Parcuri Naționale au fost notificați oficial de existența acestui ordin pe 29 septembrie 2015, exact cu două săptămâni DUPĂ votul din 14 septembrie.

Într-o declarație pentru România Curată, Dragoș Mihai, șeful Serviciilor Ariilor Protejate din Romsilva a recunoscut deficiența de comunicare, spunând însă că n-ar fi fost atribuția lui să informeze consiliile științifice. De altfel, reprezentanții Romsilva în Consiliul Științific al Parcului (consiliile științifice au componențe mixte – n. RC), directorul și biologul parcului, au votat în acea ședință (dacă știau de vreo încălcare a regulamentului n-ar fi fost normal să voteze). Secretarul de ședință (angajat Romsilva) a recunoscut într-un dialog cu reporterul RC că respectiva ședință a fost legală.

Avocații consultați de RC în această speță spun că Ministerul Mediului nu poate contesta ședința Consiliul Științific în care s-a votat Planul de Management respectiv, atâta timp cât chiar Directia de Biodiversitate din Ministerul Mediului nu a trimis noul ordin de ministru către conducerea Consiliului Științific al Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița.

Lacul Dracului (foto: Cătălin Buda)

Lacul Dracului (foto: Cătălin Buda)

Presiunea: tăiați din zonele de protecție, vă luați bani (!)

De fapt, virulența cu care Romsilva a atacat votul din Consiliul Științific a fost un instrument de presiune la adresa echipei de cercetători, ca să diminueze zona de protecție la tăiere. Miza este destul de importantă și pentru realizatorii PM. Dacă planul lor de management nu este validat, ei riscă să piardă fondurile europene destinate elaborării lui.

Recent a avut loc întâlnirea de negociere între echipa de cercetători și directorul Serviciului de Arii Protejate din Romsilva, directori de ocoale și directori din cadrul Direcției Silvice Caraș-Severin. Scopul întâlnirilor era „convingerea” echipei de cercetători să mai ”taie” din protecție. La o întâlnire a participat și reporterul RC, care a notat răspunsul la întrebarea adresată directorului tehnic al Direcției Silvice Caraș Severin: ”Ce rost mai au negocierile privind forma finală a Planului de Management, din moment ce Romsilva consideră că avizarea acestuia în Consiliul Științific s-a realizat în cadrul unei proceduri ilegale?”. Răspunsul a fost: ”Dacă se ajunge la o înțelegere azi, se poate spune că a fost bună aia”. Cum ar veni, dacă cei de la USAMVB ar fi cedat presiunilor legate de diminuarea zonelor protejate, nu s-ar mai fi contestat valabilitatea votului!

Ochiul Beiului (foto: Dan Stănescu)

Ochiul Beiului (foto: Dan Stănescu)

Alta la rând: cică nu a semnat secretarul de ședință

Absurdul atinge însă cote maxime în acest caz, Romsilva încercând să desființeze  votul din Consiliul Științific prin faptul că secretarul de ședință nu a semnat documentul prin care se consemna rezultatul votului. Dragoș Mihai, șeful Ariilor Protejate din Romsilva, i-a ținut spatele subalternului său în această acțiune, spunând că secretarul nu e obligat să semneze dacă nu e de acord cu conținutul hotărârii! Până și Adam Crăciunescu, șeful Romsilva la momentul votului, contrazice ca absurd refuzul celor doi subalterni ai săi, Dragoș Mihai și Călin Uruci, de a respecta prevederile legale: ”O hotărâre de consiliu științific e semnată de președinte și de secretar. N-au voie să refuze. Te supui majorității. Și la un consiliu județean președintele chiar dacă se abține de la vot, la sfârșit trebuie s-o semneze, că e obligația lui”.

Ulterior, când RC a solicitat clarificări, șeful Ariilor Protejate din Romsilva a nuanțat, explicând că subalternul său era liber să semneze sau nu, fiind dreptul său, chiar dacă prin asta ar fi încălcat legea!

Aberația cu ”mai mult de 5%”

Un alt pretext ca să oprească aprobarea Planului de Management al cercetătorilor de la USAMVB Timișoara, invocat de Dragoș Mihai a fost un ordin de ministru (552/2003) care interzice majorarea zonei de conservare specială cu mai mult de 5% fără un studiu științific. Stupiditatea pretextului denotă din faptul că însuși Planul de Management are la bază un studiu științific! Chiar și Adam Crăciunescu, fostul șef de la Romsilva, a recunoscut aberația invocării ordinului în discuție: ”Nu-i greșită mărirea cu peste 5%, dat fiind că la baza elaborării Planului de Management a stat la bază un studiu”.

De fapt, și în planul pe care Romsilva vrea să-l vadă trecut astăzi și în care zonele protejate sunt mult mai mici decât în planul realizat de USMAVB, zona de conservare specială este, totuși, mai mare cu mai mult de 5%. Cum ar veni, dacă vine la Romsilva se poate, dacă e propunerea altora e o problemă!

În realitate, protecția poate fi instituită nu doar în zonele în care studiile științifice arată lipsa activității umane, ci și în zonele afectate antropic. Experți consultați de RC au dat exemple din Germania, unde influența antropică asupra pădurii n-a fost un impediment în includerea în zone de protecție: ”În Germania n-a fost metru pătrat de pădure fără intervenția mâinii omului și au acum zone non-intervenție, adică protecție strictă. Nu înseamnă că ei dacă au avut toate pădurile tăiate în ras o dată sau de două ori, nu pot face protecție strictă în ariile protejate”.

Alta la rând: cică doi membri ai Consiliului Științific ar fi fost incompatibili

Pentru a anula votul, Romsilva i-a contestat pe doi dintre membrii consiliului, considerând prezența lor în consiliu ca fiind incompatibilă, deoarece cei doi au făcut parte și din echipa de cercetare care a elaborat studiul științific care a stat la baza Planului de Management. În realitate, cei doi s-au abținut de la vot, majoritatea fiind obținută fără voturile lor. Pseudo-argumentului lui Dragoș Mihai, a fost însușit și de Traian Lascu, secretar de stat în Ministerul Mediului. România Curată i-a cerut secretarului de stat o dovadă pentru acuzația gravă adusă cercetătorilor, însă acesta a preferat ”tăcerea”.

Acuzația a fost respinsă chiar și de Laurențiu Bibarț, cât a condus interimar Romsilva. În documentul oficial remis Ministerului Mediului (care a fost invocat de Lascu) recunoaște că cei doi cercetători nu au încălcat nicio secundă legea: ”Participarea la implementarea unor proiecte pentru aria naturală protejată în care activează în calitate de membri ai Consiliului Științific, ce vizează elaborarea de studii sau a Planului de Management, nu este restricționată de prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare a Consiliilor Științifice”.

Valea Nerei (foto: Alma Nicolin)

Valea Nerei (foto: Alma Nicolin)

Soluția finală: schimbarea Consiliului Științific. Cine sunt noii ”specialiști”

Pentru că votul favorabil al Consiliului Științific pe Planul de Management din 2015 îi încurcă, Romsilva și Ministerul Mediului au pus la cale un nou vot, asupra unui nou plan de management, care reduce aproape la jumătate suprafețele propuse pentru protecție. Și pentru a nu mai avea parte de surprize ca în cazul votului de anul trecut, cu ajutorul lui Traian Lascu, membrii Consiliului Științific ai Parcului Național Cheile Nerei – Beușnița au fost schimbați!

În timpul celei mai recente întâlniri dintre cercetătorii de la USAMVB și Dragoș Mihai, aceasta din urmă n-a scos o vorbă despre schimbarea componenței Consiliului Științific, nici când a fost întrebat, de mai multe ori, cum vede deblocarea situației (în condițiile în care fostul Consiliu Științific votase Planul inițial). Ordinul de Ministru, care schimba componența Consiliului Științific fusese semnat și de Traian Lascu, cu două zile înaintea întâlnirii!

Din noul Consiliu Științific care va decide astăzi noua zonare din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița enumerăm doar câteva nume, care au sărit mai rapid în ochi, care ridică semne de întrebare privind ”buna balanță” științifică:

Dragoș Mihai, Romsilva – personaj controversat, contestat de numeroase voci consultate de RC. Este cel mai vehement contestatar al echipei de cercetare;

Constantin Vasile, directorul Parcului, Romsilva – personaj portretizat ca mediocru profesional de chiar șefii lui și declarat incompatibil de ANI (vezi aici), după ce în paralel cu funcția de șef de parc a fost și consilier local UNPR. Acesta a jucat mai mult rol de figurant în proiectul de elaborare a Planului de Management ;

Călin Uruci, biologul parcului, Romsilva – cel care a cerut cercetătorilor USAMVB să măsluiască datele despre numărul de indivizi de Crex-Crex, o specie rară de pasăre. Cercetătorii observaseră un singur exemplar din această specie, el propunând fără nici o bază reală decât propriile declarații, să se treacă un interval de 78-260 indivizi, pentru ca pe viitor proprietarii de terenuri să poată obține pe nedrept compensații din partea UE,

Ion Chisăliță, ex-Romsilva, ICAS, fost politician, ex-primar la Moldova Nouă, prieten bun al lui Adam Crăciunescu, care ținea orele în locul lui Crăciunescu la USAMVB Timișoara, câtă vreme Crăciunescu a fost director general al Romsilva (detalii aici).

Valea Beiului (foto: Cătălin Buda)

Valea Beiului (foto: Cătălin Buda)

Legislația europeană de mediu: ”Tâmpeniile astea…”

Adam Crăciunescu a fost director general al Romsilva în intervalul de documentare și elaborare a Planului de Management. Iată ce crede el despre cauzele blocajului și posibila soluție: ”Știți de ce mă abțin eu? Pentru că creem un precedent de exagerare în continuare. Pentru că eu văd județul Caraș ca o zonă care a rămas în urma României din toate punctele de vedere. Eu dacă limitez tăierile îl izolez total, nu-i mai creez condiții de dezvoltare. Pierde județul. Și firmele. Nu mai poți face o pensiune, nu mai poți să extinzi un drum în stânga, în dreapta. Noi avem tot felul de programe să accesibilizăm fondul forestier, să intrăm. Eu la astea mă gândesc în primul rând. Nu mai poți asigura o infrastructură pentru noi, timișorenii, ca să mergem să ne cazăm la Ochiul Beiului. Păi dacă eu mă duc cu zona protejată până lângă Sasca, mâine-poimâine trebuie să iei aviz de la Parc. Asta a fost problema mea ca manager al Romsilva, de am fost mai atent la ce se întâmplă, pentru că cei care fac Planuri de Management își văd numai interesul de mediu, dar fără să-și dea seama că România asta are nevoie și de-o infrastructură. Am 4 parcuri pe suprafața județului și presiunile sunt ca pe toate să le măresc artificial pentru că interesele sunt altele. Interesele sunt să se facă zona de sălbăticie pe Caraș. S-o facă, dar să vină cu bani. Să despăgubim și pe ăia care sunt păgubiți. Dacă UE are interes, dă bani pentru zona sălbatică. Toate ordonanțele astea de vin traduse din legislația europeană, toate tâmpeniile astea care le-au făcut oameni mai mult sau mai puțin competenți, o să ne creeze probleme în dezvoltarea României. Mai e și teoria cu zona sălbatică, că știi, sunt tot felul de ONG-uri care susțin sălbăticia în partea de Sud-Vest a României. Păi măi frate, veniți voi acum, finanțați din afară, tot felul de ONG-uri. Noi am creat-o, o avem, am păstrat-o, dar nu vii să-mi impui tot felul de reguli acum să frânez orice. Nu putem acum să exagerăm. România e plină de de fluturi și… Eu spun să dăm dovadă de mai multă prudență. Nu poți să dublezi, să triplezi zona de protecție. Dacă avem prea mult în zone strict protejate nu mai putem face nimic”.

Argumentele cercetătorilor care cer extinderea zonelor de protecție

Gabriel Arsene, unul dintre cercetătorii care au lucrat în proiectul din care a rezultat Planul de Management care atacă tabuu-ul zonării ”de neatins” din Parcurile Naționale, exprimă câteva argumente cheie pentru care echipa din care face parte a decis să propună extinderea zonei de protecție din Parc:

  • ”Situația Parcului Național Cheile Nerei- Beușnița e una care ar trebui să favorizeze conservarea naturii. Dacă în alte Parcuri Naționale există mulți proprietari privați, unde statul ar putea avea rezerve fiindcă e riscul ca pe viitor să fie obligat să plătească proprietarilor privați compensații costisitoare, la Nera peste 90% din teritoriul parcului e domeniu public al statului. În parc domină pădurile, gospodărite de o regie națională (RNP – Romsilva) aflată sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, iar administrarea acestei arii protejate este asigurată tot de o structură publică. Ponderea relativ mică a terenurilor proprietate privată înseamnă din start presiune mică de exploatare a resurselor naturale. Este greu de înțeles de ce statul român intră în conflict cu sine însuși atunci când vine vorba de conservarea acestui prețios element al patrimoniului natural național, european și mondial (o parte a parcului va intra foarte probabil în patrimoniul mondial UNESCO)”.
  • ”Ca argumente de natură științifică am constatat prin studiile noastre o mare diversitate de specii și habitate, caracterul excepțional al peisajului, prezența rezervațiilor naturale, necesitatea asigurării zonelor de hrănire, reproducere și creștere a puilor pentru mamiferele și păsările sălbatice, sensibilitatea substratului calcaros și a mediului cavernicol la poluare, necesitatea refacerii unor ecosisteme alterate, asigurarea unui regim de protecție pe suprafețe destul de mari pentru ca procesele ecologice să nu fie perturbate etc”.
  • ”Argumentele economice pe termen mediu și lung ar trebui introduse de asemenea în ecuația conservării: turismul și ecoturismul, dezvoltarea agriculturii ecologice, promovarea produselor locale, revigorarea și promovarea altor elemente tradiționale etc. În mod aparent paradoxal, reușita conservării acestui parc național ține de prosperitatea economică a comunităților din parc și de la periferia lui: cu cât vor fi implementate mai multe proiecte locale de dezvoltare durabilă, cu atât oamenii vor înțelege mai bine că parcul național este o sursă de venituri și mai puțin o zonă cu interdicții (care își au logica lor științifică)”.

Ioan Bănățean Dunea, alt membru al echipei de cercetare, subliniază un amănunt despre efortul de documentare: ”E unul din foarte puținele Planuri de Management care are repetiție la studiu. Asta înseamnă că argumentele sunt solide. Sunt multe Planuri de Management care din păcate au avut o perioadă scurtă de interogare științifică și nu pot fi atât de solide rezultatele ca în Planurile unde există repetiții la studii. Asta pentru că protocolul de lucru spune că trebuie să ai repetiții, ca rezultatele matematice pe care le obții să fie elocvente”.

Un expert (apreciat inclusiv de profesioniștii din Romsilva) care a preferat să-și păstreze identitatea anonimă, dar care a coordonat elaborarea unui Plan de Management recunoscut ca de succes la nivel național, a declarat referitor la munca echipei de cercetători de la USAMVB Timișoara: ”Acest Plan de Management nu încalcă legea. E o propunere făcută pe baza unor studii în teren, cum a fost la mine. La mine au venit specialiștii cu date din teren. Eu n-am putut să le contest lor valabilitatea acestor date, pentru că ei sunt specialiștii pe care eu i-am plătit să le culeagă. Am considerat prin licitație, prin procesul prin care le-am acordat lor contractele, că ei sunt specialiștii și ei sunt autonomi în concluziile pe care le trag. Cercetătorii de la USAMVB au propus o zonă de protecție de 55%. E mult. Din punctul meu de vedere e ideal să ai genul ăsta de suprafețe în care să lași natura să se desfășoare. Cinci ani nu înseamnă mare lucru. Deci, pentru natură ar fi ideal să ai lucrurile astea. Mi se pare că se deschide o portiță acum, astfel încât Ministerul Mediului dacă este pe poziție, să negocieze cu Romsilva. În cazul de față, natura proprietății fiind a statului, deschide o portiță în care statul român dacă ar fi atât de minunat, Ministerul Mediului ar susține această inițiativă și ar zice ”Da domne, aici sunt păduri de 90 de ani, din ce scrie în Planul de Management al USAMV, ceea ce înseamnă că la anul Romsilva n-o să mai aibă 15.000 de hectare pe care să înceapă să le exploateze, dar noi am decis că în 60% din parc nu se taie și noi suntem dispuși ca vouă, Direcția Silvică Caraș, să vă facem o compensare, ca să nu simțiți că Parcul v-a impus să dați afară 5 oameni. Ar fi fain ca Ministerul să apere Planul de Management de data asta”.

Lynx lynx/ Râsul (Foto: Ioan Duma)

Lynx lynx/ Râsul (Foto: Ioan Duma)

Erika Stanciu susține principiile cercetătorilor contestați de Romsilva

Secretarul de stat în Ministerul Mediului responsabil cu pădurile, Erika Stanciu, a vorbit în urmă cu câteva luni pentru România Curată despre importanța extinderii zonelor de protecție din Parcurile Naționale. Prezentăm extrase din acel interviu în care secretarul de stat invocă importanța recomandărilor IUCN, criteriu care a contat și în decizia cercetătorilor de la USAMVB Timișoara, dar care a fost contestat de reprezentanții Romsilva: ”Chiar dacă nu reușim din start să facem acel Parc Național 100% protejat, în care să lăsăm natura în voia ei, pe principiul pașilor mărunți, dar siguri, trebuie să desemnăm cât mai mult din suprafața lui în protecție strictă și integrală, iar în zonele care nu sunt în această protecție strictă, să încercăm să impunem un management responsabil pentru resursele naturale, urmând ca aceste Parcuri să aibă ca și țel pe termen mediu sau lung, să ajungă integral zone de protecție pentru natură. Asta e filosofia Parcurilor Naționale și la noi în țară și cel mai important for internațional, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), promovează în continuare acest concept: «Declarați-vă dacă vreți Parcuri dacă simțiți că aveți nevoie de aceste Parcuri și vreți să conservați, nu vă taie nimeni capul dacă plecați de la o zonă ”core”, cum zic ei în engleză, mai mică, dar să ajungeți să aveți o strategie cât mai rapid, să ajungeți la măcar 75%, trei sferturi din acel Parc să fie protecție». Eu am convingerea că toate aceste Parcuri Naționale trebuie să tindă la cel puțin trei sferturi. În prezent majoritatea sunt sub jumătate. Problema mea e că nu se cunoaște și nu se crede în cei 75% la noi în țară de către cei care gestionează Parcuri Naționale, de administratorii de Parcuri, de Ministerul Mediului, chiar de Departamentul de Biodiversitate și chiar la noi aici, la păduri, conceptul acesta IUCN, care este fundamentat după 100 de ani de arii protejate și Parcuri Naționale, nu se cunoaște. Nu o să ne oprim cu Parcurile Naționale la ce este acum și să înghețăm la suprafața care este acum în  zone de protecție integrală și strictă. În Planurile de  Management ar trebui să existe o viziune pe termen mediu, ca acolo să reflect faptul că eu vreau să schimb lucrurile, că vreau să progresez spre o protecție mai bună în Parcuri Naționale, ori eu în momentul de față nu văd acest lucru în Planurile de Management. Dar nu vreau să-i învinovățesc pe cei care le-au făcut, pentru că nu se știe, nu se înțelege lucrul acesta. Oamenii sunt acum sub o presiune fantastică non-stop și fără resurse, încât nici n-apucă să gândească strategic. Contează și faptul că eu, statul, nu dau bani și că nu ajut administratorii ăștia nici măcar cu îndrumări tehnice coerente. S-au făcut Planurile de Management de fiecare cum i-a trecut prin cap și cât l-a dus capacitatea”.

Directorul general al Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, a exprimat pentru România Curată o viziune total opusă celei a secretarului de stat pentru Păduri: ”La nivel european în majoritatea parcurilor naționale nu poate fi respectat criteriul de 75% non-intervenție datorită intervențiilor antropice istorice și intereselor socio-economice ale comunităților locale, conceptul de parc național fiind adaptat în funcție de specificul și necesitățile fiecărui stat în parte”. Cu toate astea, Pahonțu are stabiliți ca indicatori de îndeplinit în mandatul său de director general, aducerea a trei Parcuri Naționale la procentul de 75% zonă de protecție (vezi aici).

Un target ușor de păcălit. Persoane avizate din interiorul Romsilva ne-au declarat că de obicei în occident se declară în zone cu protecție de 75% goluri alpine, fără valoare economică pentru industria forestieră. Măriri considerabile de suprafețe protejate s-au produs și în România după acest model. Propunerea pentru includerea în zona de protecție a 70% din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a fost blocată de Romsilva. Cercetătorii au înțeles că argumentele lor nu au puterea de a se măsura cu ”interesele economice” și au ciuntit zonele de protecție la 55%. Romsilva le-a luat Planul de Management și l-a ciuntit până la 40%. Cercetătorii nu-și asumă aceste cifre, care contrazic concluziile anilor lor de cercetare, însă vocea lor oricum nu contează. Romsilva și-a tras Consiliu Științific ”nou”, care astăzi (luni) va vota noul Plan de Management, croit după chipul Romsilvei, adevăratul stăpân al Parcurilor Naționale. Ministerul Mediului are puterea, dar îi trebuie voința politică ca să-și asume la vârf decizia de a sparge în mod simbolic hegemonia RNP Romsilva asupra destinului ariilor protejate.

Panou constientizare

***
BONUS: INVESTIGAȚII DESPRE CUM SE ÎNGRIJEȘTE ROMSILVA DE LEMNUL DIN PARCURILE NAȚIONALE. ȘI CINE PROFITĂ DE PE URMA EXPLOATĂRII LUI

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Recomandări

33 thoughts on “ALERTĂ! Astăzi se votează pentru masacrul pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița! Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva

  1. Adrian

    Înțelegem că va fi iar în dezbatere publică, căci se modifică. Atunci, cei care nu sunt(em) de acord cu noul plan să scriem Mmediului și în cc, totodată, pm la gov.ro Desigur prevenția e bună, așa că și acum se poate trimite acest text către pm la gov.ro

    Reply
  2. Pingback: Adpres Media - Adpres.net

  3. nick

    Constantin Vasile joaca rol de figurant nu doar in cadrul respectivului proiect ci in intreaga activitate ”profesionala” ce o desfasoara la parc ca director uns de RNP sa managerieze o arie protejata. Si nu doar incompatibil ,declarat de ANI era pentru acesta functie ,ci nici macar cerinta elementara privind vechimea in munca pe studii superioare nu o indeplinea. Un fost ranger si padurar,la atat se rezuma activitatea lui profesionala. Jalnic in ce tara traim!

    Reply
  4. Mihaela Băcanu

    Ce putem să facem noi? Simt că a citit articolul, am văzut atâtea neregularități și totuși nu știu ce aș putea să fac eu personal, să mă asigur ca nu o să fie un nou PM acceptat și o să se revină la cel anterior. Deci, ce putem să facem noi, fiecare dintre noi? Mulțumesc!

    Reply
  5. tom

    O completare absolut necesara consider ca ar fi expunerea publica a principalilor beneficiari.
    Oamenii din spatele intregii situatii. Cei la care ajung banii. Cei care manipuleaza totul in functie de interesele lor financiare . ” Caracatita ”
    Sunt convins ca va rezulta o lista extrem de lunga
    Cei care fac abuzurile sunt in prim plan, ii vedem , ii stim .. insa e doar varful iceberg-ului.

    Reply
  6. Alexandrescu Anca

    RO / DE
    Schweighofer a pierdut certificatul Forest Stewardship Council (FSC), iar certificatorul Quality Austria la randul sau nu mai are voie sa emita certificate noi.
    Se ridica si intrebarea cum vor reactiona clientii Schweighofer din Romania precum HORNBACH România sau Holver. Sau SPAR Österreich. Dar si clientii din cele 70 de tari unde Schweighofer exporta lemn romanesc.
    SPIEGEL ONLINE relateaza astazi pe larg despre aceasta situatie.https://www.facebook.com/agentgreen.ro/?fref=nf

    Reply
  7. George S

    Organizati proteste si vom iesi mai multi in strada ! Trimiteti o scrisoare de sesizare premierului Ciolos poate dansul poate misca ceva. Sesizati DNA. E ok ca scrieti cu lux de amanunte da cel mai bine e sa actionam.

    Reply
  8. Pingback: Povestea primei mele vize Schengen și de ce o spun acuma, după Brexit | România curată

  9. Croicu Silviu Paul

    Nu sunt de acord cu defrișarea pădurilor, însă sunt de acord cu închiderea în pușcărie pe viață pe toți responsabili acestor defrișări, de la cel care execută si până la cel care a aprobat acesta.

    Reply
  10. Pingback: Cine îl minte pe ministrul Mediului (documente). Și cum și-a schimbat Romsilva strategia, după ce RC i-a dezvăluit planul de făcut praf pădurile din Parcul Național Cheile Nerei | România curată

  11. Pingback: Adpres Media - Adpres.net

  12. Pingback: România Curată: Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva – Stiri Non Stop

  13. Iosif Morac

    Recent m-am intors din tara vecina Bulgaria, si am trecut prin 4 mari rezervatii. Culmea nu am gasit nici o urma de drum forestier ,nici un copac atins de vreo drujba, nu tu masini incarcate cu trunchiuri de copaci. Oare ei sunt pe o alta planeta? Totul este foarte frumos intretinute, cu poteci amenajate natural, fara accesul motorizat pe trasee. Drumurile de acces spre obiectivele turistice, sunt doar cele ce deservesc localitatile sau centrele de recreere. Totul este intr-o armonie perfecta cu natura. Daca tara e mai saraca ca Romania, stiiu sa-si pastreze intacta natura care o inconjoara. Rusine ca niste oameni plecati din randurile celor care au luptat pentru crearea parcurilor si protejarea acestora astazi din motive pur financiare semneaza niste decizi total contrare scopului pentru care au ajuns in actualul guvern la Ministerul Mediului. Rusine si ma detasez de ei de si am fost prieteni strabatand pesterile tarii. Inca odata rusine.

    Reply
  14. Ioan Silviu

    Ochiul Beiului si Cascada Beusnita sunt bijuterii. Traseul e foarte accesibil si persoanelor fara antrenament sau mai in varsta. In Sasca sunt multe posibilitati de cazare. Ar fi o tragedie sa se taie lemn si aici.
    Ce putem face ? Ce actiuni se pot intreprinde ?

    Reply
  15. Pingback: GEC Nera: ”Drujbele, TAF-urile și transportoarele de bușteni vor deveni imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului și Poiana Beușnița” | România curată

  16. Terente

    Nimeni nu spune nimic despre complicitatea rusinoasa a CMN – Academia Romana la schimbarea specialistilor din Consiliile Stiintifice, singurii care se mai opuneau taierilor, MHC-urilor, carierelor, si, in general, distrugerii ariilor “protejate”. Nimeni nu discuta de incompetenta si cinismul jalnicului academician Dan Munteanu – pres in fata RNP, desi el ar putea stopa abuzurile prin simplul refuz de a gira consilii de paie. Dar cand tu insuti esti un “cercetator” facut la apelul bocancilor, mai bine stai cuminte si iti mananci indemnizatia de academician platita de romani…

    Reply
  17. Pingback: DOVADA FOTO: Ce se întâmplă când Ministerul Mediului merge ”pe mâna” Romsilva. VEZI cum se distruge Parcul Național Cheile Nerei | România curată

  18. Pingback: PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI, distrus și defrișat de ROMSILVA, care nu a mai aşteptat APROBAREA Planului de Management – Info Puls

  19. Pingback: PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI-BEUȘNIȚA, distrus și defrișat de ROMSILVA, care nu a mai aşteptat APROBAREA Planului de Management – Info Puls

  20. Pingback: Zile decisive pentru salvarea pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița. Romsilva și-a intensificat presiunile pentru un plan favorabil drujbelor | România curată

  21. Pingback: Adpres Media - Adpres.net

  22. Pingback: Scrisoare de la Ministerului Mediului, legată de Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița | România curată

  23. Pingback: FOTOGRAFIA LUNII: Un pod suspendat peste Nera. Care e detaliul revoltător care demonstrează cum își bate joc Romsilva de administrarea Parcurilor Naționale | România curată

  24. Pingback: Revista Bistritei stiri, noitati, evenimente Bistrita | APEL important împotriva Romsilva:”se imputa peste 600.000 euro din fonduri UE”

  25. Pingback: Austria, taie toata Romania! | bazar

  26. Pingback: Federația Coaliția Natura 2000 și România Curată cer Guvernului un control de fond al activității Administrației Naționale Apele Române | România curată

  27. Pingback: România a ratat salvarea a peste 5000 de hectare din Parcul Național Cheile Nerei. Cum a fost învinsă o echipă de cercetători de interesele Romsilva | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *