- E cea mai mare bancă de investiții cu capital australian. Presa financiară a botezat-o ”Fabrica de milionari”. Săptămâna trecută, una din companiile miniere canadiene care vor aurul din Apuseni a anunțat că a semnat un memorandum cu ea, de pe urma căruia, în anumite condiții, ar putea obține o finanțare de 400 de milioane de dolari. Publicațiile de business au preluat cu generozitate comunicatul de presă al companiei miniere.
- Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, a făcut o cercetare mai detaliată a istoricului grupului bancar australian. Și, la fel ca în cazul celorlalți finanțatori anunțați până acum pentru proiectul din Apuseni, a găsit scandaluri (inclusiv implicarea în cea mai mare fraudă bancară europeană) care ar trebui să le dea de gândit atât celor care pariază la bursă pe acțiunile companiei canadiene, cât și autorităților române.
- Cu atât mai mult cu cât (bizară coincidență!), pe ordinea de zi a comisiilor Camerei Deputaților a intrat, tot săptămâna trecută, o lege cu dedicație, care prevede multiple facilități și excepții pentru proiectul minier din Apuseni, în detrimentul cetățenilor.
- Mai mult, (cel puțin) două dintre aceste scandaluri internaționale au fost înșelăciuni în jurul proiectului unei exploatări de fier fără valoare comercială, dar care fusese promovat (de către consilierii băncii) ca atingând suma astronomică de 34 de miliarde de dolari (!), respectiv a unei companii chinezești de cărbune, care fusese lăsată fără activele ei principale.
”Facilitate senior” de 400 de milioane de dolari
Euro Sun Mining (ESM), compania canadiană care vrea să exploateze aurul și cuprul din Munții Apuseni, de la Rovina (jud. Hunedoara), a anunțat, săptămâna trecută, că a încheiat un memorandum, la începutul lunii, cu Macquarie Bank, cea mai mare bancă de investiții din Australia, cunoscută și sub denumirea de ”Fabrica de milionari”.
Conform comunicatului de presă al ESM, părțile vor colabora la o facilitate de finanțare de tip senior (facilitate de îndatorare senior sau credit senior), în valoare de până la 400 de milioane de dolari americani pentru a sprijini dezvoltarea proiectului din România. Acest tip de facilitate reprezintă un împrumut sau o linie de credit acordată unei companii care are prioritate absolută la rambursare în fața altor datorii, în caz de faliment sau lichidare. În cazul unei incapacități de plată ori a unei insolvențe, creditorii senior sunt primii care au dreptul să-și recupereze banii, înaintea datoriilor subordonate (junior debt) și a acționarilor.
De asemenea, ESM a anunțat și un acord suplimentar cu o companie a Grupului Trafigura (Urion Investements Holdings, pentru o investiție strategică în capitaluri proprii de 3 milioane de dolari, separat de angajamentul pe care îl are cu Trafigura cu privire la 200 de milioane de dolari pentru achiziționarea minereului.
Sute de milioane din Australia. Lege cu dedicație de la Grindeanu. Sau nu?
Anunțul vine în contextul în care, săptămâna trecută, pe agenda Camerei Deputaților a intrat Legea Grindeanu, care prevede exproprierea cetățenilor români în interesul companiilor private miniere, de care ar beneficia și proiectul de la Rovina. România Curată a dezvăluit că această propunere legislativă a fost promisă de liderul PSD și alți parlamentari ai acestui partid, după o întâlnire la sediul subsidiarei ESM din județul Hunedoara.
Mobilizarea civică, amplificată de dezvăluirile Verde Curat/ România Curată, a făcut ca inițiativa legislativă să fie respinsă la Senat, chiar dacă, inițial, a avut semnăturile a 117 parlamentari, cei mai mulți de la PSD, urmați de cei de la AUR. Cu toate acestea. Decizională este Camera Deputaților, unde propunerea legislativă a fost programată marți, 8 septembrie, pentru aviz, în Comisia de Administrație publică. Ședința a fost suspendată, dar va fi reluată în această săptămână, iar inițiativa e pe ordinea de zi și la Comisia pentru Mediu.
Memorandumul anunțat de ESM cu Macquarie Bank, respectiv cel suplimentar, cu o companie a Trafigura, vine după ce, într-o primă fază, fusese anunțat un angajament de finanțare prin cumpărarea producției cu cel mai mare gigant comercial global de tranzacționare al materiilor prime, Glencore, companie în cadrul căreia au activat și actualul CEO al ESM, Grant Sboros. Despre istoricul impresionant de scandaluri de corupție în care au fost implicate, la nivel global, Glencore și Trafigura, am relatat deja, pe Verde Curat/ România Curată (vezi aici).
O înșelătorie de… 34 de miliarde de dolari!
O documentare din surse deschise, arată că și Macquarie Bank se confruntă cu o serie la fel de impresionantă de acuzații la nivel global, din Germania și Marea Britanie, până în SUA, Brazilia sau Australia. Mai mult, în cel puțin două dintre cazuri e vorba de înșelăciuni privitoare la afaceri miniere supra-evaluate.
În anii 2017-2018, divizia de elită Macquarie Private Wealth a grupului Macquarie a fost acuzată de o schemă uriașă de manipulare a pieței financiare de tip „pump-and-dump” (pompare și devalizare), în jurul companiei miniere australiene de tip junior (cum e și ESM) și a unui proiect de exploatare a fierului din jungla braziliană. Potrivit dezvăluirilor, în anii 2011-2012, doi consilieri Macquarie Private Wealth au umflat artificial valoarea acțiunilor companiei, în cadrul unei campanii de promovare intense și agresive.
Potrivit campaniei de promovare, valoarea proiectului ar fi atins suma astronomică de 34 de miliarde de dolari. Pentru a da credibilitate campaniei, s-au folosit mostre de foraj false și date trucate despre calitatea depozitului. În realitate, zăcământul nu avea valoare comercială. Dar asta n-a fost un impediment ca la bursa australiană, o acțiune Cleveland Mining Group să atingă valoarea de 1,2 dolari.
Brokerii au preluat controlul asupra registrelor de acțiuni și au cumpărat titluri Cleveland Mining folosind neautorizat fondurile clienților băncii (într-un caz, s-au folosit abuziv peste 4 milioane de dolari dintr-un singur cont). Ulterior, când acțiunile au început să scadă, brokerii au pus presiune pe clienți sau i-au blocat din a-și vinde portofoliile pentru a menține prețul sus în mod artificial. Dar a fost doar o amânare a prăbușirii. Când șarlatania a fost deconspirată, valoarea unei acțiuni a ajuns la 7 cenți. În 2021, compania a fost lichidată. Zeci de investitori au pierdut milioane de dolari, inclusiv 4 milioane de ”căciulă” (aviz investitorilor ESM). Detalii aici, aici, aici, aici, aici.
Acțiuni de 108 milioane de dolari pentru o afacere fără active
Pe 19 octombrie 2015, Reuters a relatat că o altă companie a grupului Macquarie a fost de acord să plătească 7,4 milioane de dolari pentru a soluționa acuzațiile acționarilor conform cărora ar fi garantat o ofertă de valori mobiliare pentru Puda Coal – o corporația chineză din domeniul exploatării cărbunelui, care s-a dovedit că fusese deja lăsată fără valoare.
Inițiat în 2011, procesul pentru fraudă cu valori mobiliare susținea că, în anul anterior, Macquarie Capital USA a contribuit la vânzarea de acțiuni în valoare de 108 milioane de dolari pentru Puda Coal, pe atunci listată la Bursa de Valori din New York, știind că principala afacere cu cărbune a companiei fusese transferată președintelui acesteia și apoi vândută sau gajată ca garanție unui fond de investiții.
Reuters mai arată că aceasta nu a fost singura sancțiune suportată de grupul financiar în scandalul Puda Coal. În martie 2015, Macquarie a fost de acord să plătească 15 milioane de dolari pentru a soluționa acuzațiile Comisiei de Valori Mobiliare și Burse din SUA, conform cărora a indus în eroare investitorii cu privire la oferta din 2010.
Acțiunile Puda s-au prăbușit în 2012, după ce un raport de cercetare a dezvăluit transferul a 90% din participația Puda la principalul său activ, Shanxi Coal. Acțiunile Puda au fost radiate de la bursă, iar compania nu mai este în activitate.
”Cel mai mare scandal bancar european”
Istoricul scandalurilor grupului Macquarie nu se rezumă, însă, la afaceri miniere. Oriunde au găsit o vulnerabilitate ori o oportunitate de a face bani de pe seama fraierilor au acționat. În Germania, Marea Britanie sau Australia, unde există instituții de supraveghere financiară mai eficiente, i-au prins și, în unele cazuri, i-au mai pus la plată (măcar parțial).
În noiembrie 2025, o investigație comună a publicațiilor Correctiv (din Germania) și ABC (din Australia), bazată pe o scurgere de mailuri, a dezvăluit cum Macquarie Bank a fost implicată în scandalul de 80 de miliarde de dolari (canadieni – n.a.) care a zguduit sistemul bancar european, bazat pe rambursări multiple, către mai multe persoane, a aceluiași impozit pe dividende. Conform altor surse, statele europene au pierdut, prin această schemă, în care a fost implicată și Macquarie, 55 de miliarde de euro – de unde și eticheta de ”cel mai mare scandal bancar european”.
Conform documentelor, conducerea băncii era conștientă că așa-zisa schemă denumită „tranzacționare pe termen scurt în Germania” (din ceea ce părea o ciudățenie a sistemului fiscal german) era o încălcare a legii și implica un risc reputațional uriaș pentru instituție. Și, totuși, au continuat-o.
”Documentele arată cum cea mai mare bancă de investiții din Australia a participat la o schemă fiscală controversată din Germania, în ciuda avertismentelor privind afectarea reputației și riscul juridic”, arată investigația jurnalistică, pe care o puteți citi, aici.
În noiembrie 2024, The Guardian a relatat despre faptul că sucursala din Londra a băncii Macquarie a fost amendată cu 13 milioane de lire sterline de către autoritatea de supraveghere financiară din Marea Britanie pentru „deficiențe grave” care au permis unuia dintre traderii săi juniori să înregistreze peste 400 de tranzacții fictive pe o perioadă de 20 de luni.
Autoritatea de Conduită Financiară (ACF) din Regatul Unite a declarat că Travis Klein, un trader cu sediul la biroul de tranzacționare a metalelor și mărfurilor vrac din Londra al băncii de investiții australiene din august 2017, a ascuns tranzacțiile fictive în încercarea de a-și ascunde pierderile din tranzacționare între iunie 2020 și februarie 2022.
Tranzacțiile fictive nu au fost observate mai devreme din cauza unor „deficiențe semnificative” ale sistemelor și controalelor Macquarie Bank, despre care compania fusese deja informată, a declarat organismul de supraveghere financiară. Deși cunoștea aceste deficiențe, banca nu a reușit să pună în aplicare planuri eficiente și prompte pentru a le remedia, potrivit FCA, citat de The Guardian.
Au făcut praf economiile pentru pensie a mii de australieni
Acasă, în Australia, scandalurile grupului de investiții au curs pe bandă rulantă, făcând presa să titreze că ASIC (Comisia Australiană pentru Valori Mobiliare și Investiții) ”și-a pierdut răbdarea cu incompetența lui Macquarie”.
”Autoritatea de reglementare corporativă ASIC solicită companiei Macquarie să pregătească un plan și să angajeze un expert independent pentru a remedia deficiențele din departamentele sale de tranzacționare cu contracte futures și instrumente derivate. ASIC afirmă că peste 375.000 de tranzacții cu instrumente derivate au fost raportate eronat” (7 mai 2025 – aici)
”Autoritatea de reglementare corporativă a criticat puternic conducerea Macquarie Bank pentru încălcarea repetată a obligațiilor de raportare timp de cel puțin un deceniu și ignorarea tranzacțiilor suspecte de pe piața futures a energiei electrice. Exasperați, oficialii Comisiei Australiene pentru Valori Mobiliare și Investiții au subliniat că, în urmă cu doar câteva luni, Macquarie a fost amendată cu 5 milioane de dolari pentru aceeași chestiune, dar a continuat cu o abordare neglijentă în ceea ce privește respectarea reglementărilor de raportare” (14 mai 2025 – aici).
”Autoritatea de reglementare corporativă dă în judecată divizia de brokeraj a Macquarie, susținând că a indus în eroare piața prin raportarea eronată a milioane de vânzări short pe o perioadă de peste un deceniu” (14 mai 2025 – aici).
Din cauza încrederii în Macquarie, mii de australieni au fost pe punctul de a rămâne fără economiile lor pentru pensie, în valoare totală de sute de milioane de dolari. Banca și-a asumat să ramburseze datoriile acumulate de cetățeni din cauza investițiilor banilor pentru pensie într-un fond care a dat faliment și pe care Macquarie ar fi trebuit să-l monitorizeze. Acest lucru s-a întâmplat, însă, doar după ce ASIC a deschis procedurile împotriva băncii.
Poate credeți că Macquarie și-a găsit fraieri ori naivi doar în Australia, Germania sau Regatul Unit al Marii Britanii, dacă nu apar în scandaluri și în alte părți. Ori, poate, că s-or fi vindecat după ce au fost prinși. Ce zici, dacă se apucă de mizerii de genul celor cu umflatul valorii la bursă a unui proiect minier – așa, de ordinul miliardelor de dolari, cât pretind unii că ar valora cel de la Rovina – avem instituții publice capabile să-i prindă și să-i sancționeze?
