Comunicatul companiei MPI Magnesium, despre obținerea licenței de exploatare pentru o carieră la Rășinari – Săliște (jud. Sibiu) a fost preluat pe larg de presa din România, săptămâna trecută. Relatările vorbesc despre o premieră europeană în exploatarea și prelucrarea magneziului, despre investiții cumulate de peste 400 de milioane de euro, despre obiectivele politicilor europene transpuse de Regulamentul Critical Raw Materials Act (CRMA) și, mai ales, despre un ”minerit verde”.
Primele verificări ale proiectului de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, cu privire la acest proiect arată că:
- MPI Magnesium, compania care a obținut licența de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice din această zonă este controlată de familia Bîlteanu;
- Dragoș Bîlteanu nu este cunoscut doar pentru afacerile lui din diferite domenii, ci și pentru faptul că e condamnat penal definitiv pentru manipularea Bursei;
- Hidroconstrucția, una dintre companiile controlate de familia Bîlteanu, aflată în insolvență, este principala beneficiară a contractelor de sute de milioane de euro ale controversatelor proiecte ale Hidroelectrica, care afectează mai multe parcuri naționale și arii naturale protejate din România;
- În lanțul de acționari și administratori ai MPI îi regăsim pe Dragoș Tănase și Nicolae Suciu, directorii Gabriel Resources și RMGC, compania canadiană, respectiv subsidiara ei din România, care au încercat să exploateze aurul de la Roșia Montană.
De la Afacerea Roșia Montană la Afacerea Rășinari
După mai bine de două decenii în care au promis investiții astronomice și mii de locuri de muncă, după campanii mediatice fără precedent, decizii executive locale și naționale ori legi cu dedicație și susținere politică de la cele mai înalte nivele (Guvern și Președenție), proiectul de la Roșia Montană s-a dovedit a fi o minciună fără limite.
Acest lucru a fost confirmat de decizia definitivă a Curții internaționale de arbitraj a Băncii Mondiale, de la Washington, din primăvara anului 2024, care a respins pretențiile de miliarde de dolari ale lui Gabriel Resources și a obligat compania să achite diverse cheltuieli de judecată, de aproximativ 10 milioane de dolari (Gabriel a contestat plata acestor cheltuieli, un verdict fiind așteptat în această perioadă.
Eliberată de spectrul cianurilor și al dinamitei, în urma mobilizării civice, Roșia Montană a fost inclusă în UNESCO în 2021 și a început reconstruirea ei. După decenii de depopulare, localitatea a inversat trendul, fiind una dintre cazurile rare din ruralul românesc în care s-au întors membri plecați ori au venit chiar și din alte zone pentru a se stabili aici.
Între timp, Dragoș Tănase a băgat în insolvență o altă mare afacere (bazată pe un contract uriaș de cadastrare, la nivel național, precum și pe un împrumut consistent de la CEC, banca românească cu capital de stat).
O firmă fără activitate, dar cu datorii de milioane
Invocând drept sursă Termene.ro, Profit scrie că Mineral Proiect Invest (MPI) SA este controlată, indirect, prin diferite vehicule juridice, de familia Bîlteanu, cu 52,25% din capitalul total. Harta-firmelor.ro (un proiect agregator de informații publice de pe site-uri oficiale) arată că în 2025 MPI a avut o cifră de afaceri zero, un singur angajat și o pierdere de 177.000 de lei (posibil salariul angajatului). Evoluția firmei e extrem de interesantă, înființată în 2012, în cei mai mulți ani a avut cifră de afaceri zero și de câteva zeci de mii de lei în ceilalți ani. Cu toate acestea, a strâns datorii de 8,55 milioane de lei!
Mineral Proiect Invest, are 14 ani de existență cu unul sau doi salariați, fără cifră de afaceri, dar cu datorii ajunse la 8,5 milioane de lei. Sursa: Harta-firmelor.ro
Printre foștii administratori ai MPI, Harta-firmelor.ro o menționează pe Cristina Bîlteanu, care e și numele soției lui Dragoș Bîlteanu, cunoscută în showbiz, la sfârșitul anilor 90, cu numele Cristina Rus (de dinaintea căsătoriei) și în cadrul trupei Sing Sing B.B..
În mod real, activitatea MPI începe în acest an, cu proiectul de la Rășinari. Ca acționari apar Andra Mineral Holding SRL (cu 78,69% din părțile sociale), Predeal Investiții SRL (7,58%), Intreprid Gem SRL (4,99%) și două persoane fizice, Natalia Mirescu și Daniela Ionica Pavlovschi (fiecare cu câte 4,37%). Dragoș Bîlteanu apare ca ca administrator, alături de Adriana Laura Crai-Ciocârlan, Andrei Degeratu, Simona Pau, Ion Petru Văduva și firmele Intrepid Gem, Magnagold, Predeal Investiții și Veora Management Services (Harta-firmelor.ro). Un alt proiect de agregare de informații din surse oficiale deschise, îl menționează și pe Dragoș Tănase ca reprezentant administrator persoană juridică la MPI, informație pe care o regăsim pe Harta-firmelor.ro la profilul acestuia.
După ce Dragoș Tănase și-a dat demisia din funcția de CEO al Gabriel Resources, în luna iunie a acestui an, el a fost înlocuit la conducerea companiei muribunde înregistrate la Toronto. Atribuțiile de director executiv i-au fost preluate, interimar, de Nicolae Suciu. Nicolae Suciu deține funcții executive și în RMGC (subsidiara din România a lui Gabriel Resources), dar este și administratorul Magnagold, firmă înființată în acest an și care e administrator al MPI.
Reprezentanții Mineral Proiect Invest. Dragoș Tănase apare ca reprezentant al unei persoane juridice. Sursa. craiova.ro
Conexiunile lui Dragoș Tănase și Nicolae Suciu cu Mineral Proiect Invest. Sursa: Harta-firmelor.ro
Dragoș Tănase și Nicolae Suciu sunt parteneri într-o altă afacere controversată, Total Business Land (TBL), care a acaparat o mare parte a contractelor de cadastrare din România, dar și a altor contracte publice, înainte de a intra în insolvență și de a înființa o altă firmă cu un nume aproape identic (Total Business Land Proiect) pe care preia noile contracte. Printre creditorii care încearcă să-și recupereze banii de la firma în insolvență de numără și banca cu capital de stat CEC Bank, de la care TBL a primit un credit generos în 2018.
Andra Mineral Holding SRL, cea mai mare acționară a MPI, este o altă firmă care apare fără cifră de afaceri în 2025, fără salariați, dar cu acumulare de datorii. Harta-firmelor.ro menționează că între 2017 și octombrie 2024, asociat și administrator al firmei a fost Cristina Bîlteanu. După 2024, în acte Andra Mineral a trecut la familia Degeratu, prin firma Veora Management, care deține 44,97% din părțile sociale, dar BG Consult Invest (a familiei Bîlteanu) a rămas cu aproape 20% din afacere și cu rolul de administrator.
Asemenea construcții și firme vehicul sunt o caracteristică a afacerilor familie Bîlteanu, care le asigură controlul lor, direct sau indirect, dar și recompensarea unor personaje influente cheie pentru afacerile lor.
Care ”minerit verde”?
Cooptarea lui Dragoș Tănase și Nicolae Suciu în această combinație vine în contradicție cu mesajul transmis public în comunicatul de săptămâna trecută, potrivit căruia proiectul de la Rășinari va fi unul verde. ”MPI Magnesium urmărește dezvoltarea unui model modern de green mining, în care exploatarea unei resurse strategice este însoțită încă din faza de proiectare de măsuri destinate reducerii impactului operațiunilor miniere și logistice”, susține compania.
Însă nu doar cooptarea celor doi directori din afacerea Roșia Montană (în care au promovat unul dintre cele mai rudimentare, toxice și distructive proiecte de minerit din secolul al XXI-lea) ridică semne de întrebare cu privire la caracterul ”verde” al teoreticului complex minier și de prelucrare din județul Sibiu.
Într-un interviu pentru presa locală, cercetătorul Ștefan Marincea de Institutul Geologic Român (de la conducerea căruia a fost înlăturat în toamna lui 2013, după ce a făcut dezvăluiri inclusiv despre posibile falsuri în studiile geologice pentru proiectul de la Roșia Montană) a avertizat asupra problemelor reale ale proiectului.
„Procesul în sine este energointensiv și presupune o cantitate mare de reactivi, fapt care face să crească atât costurile de producție, cât și costurile de mediu. (…) Va exista în mod cert un impact de mediu și costuri de ecologizare, legate mai ales de etapa de procesare, dar și de cea de exploatare. (…) Colectivitatea locală va trebui să împartă beneficiile (locuri de muncă, investiții în infrastructură) cu riscurile exploatării, dar mai ales ale procesării. Impactul asupra mediului va fi unul important, care poate balansa beneficiile sociale”, a explicat Ștefan Marincea pentru Turnul Sfatului. Explicațiile integrale ale acestuia, precum și replica MPI pot fi citite integral în articolul din presa sibiană (aici).
Ieșire din insolvență pe seama distrugerii de parcuri naționale
Dar, firmele controlate de familia Bîlteanu nu sunt la prima controversă majoră legată de impactul real al proiectelor lor asupra mediului. Hidroconstrucția este principalul contractor al amenajărilor hidroenergetice care afectează mai multe parcuri naționale și alte arii naturale protejate din România. Proiectele moștenite din perioada comunistă sunt contestate de peste un deceniu de specialiști, membri ai comunităților locale și activiști de mediu din cauza costurilor lor și a distrugerilor de mediu uriașe, în raport cu aportul nesemnificativ (220 MW instalați, cumulat, în 9 proiecte) și marginal (de aproximativ 1%) la Sistemul Energetic Național.
Sumele cheltuite până acum pe aceste proiecte (unele cu fără acorduri de mediu și cu autorizațiile de construire desființate de instanțele judecătorești) au fost evaluate la aproximativ un miliard de euro (cu diferențe mari însă, între diferitele evaluări). Deși în spațiul public se pretinde că lucrările ar fi realizate în proporție de peste 90% (unii vorbesc chiar de peste 95%), diferite proiecte legislative care le vizează avansează procentul de 60%, iar costurile rămase pentru finalizare se apropie în total, tot către 1 miliard de euro (posibil chiar mai mult, în condițiile în care indicatorii tehnico-economici nu au mai fost actualizați de Hidroelectrica din 2024, iar costurile materialelor de construcții crescând între timp).
Cea mai mare parte a acestei sume ar urma să ajungă tot la Hidroconstrucția, principalul contractor al Hidroelectrica în aceste proiecte. De altfel, Hidroconstrucția a recunoscut oficial acest lucru, printr-un comunicat de presă din toamna anului 2024, când a anunțat un plan pentru ieșirea din insolvență bazat pe proiectele hidroenergetice în discuție, ale căror lucrări ar fi urmat să fie reluate în 2025. Ce este interesant, însă, e că la momentul transmiterii comunicatului de presă, o mare parte a proiectelor se aflau încă în fază de avizare și autorizare, ne-existând certitudinea că acest lucru se va și întâmpla (mai ales ținând cont că în cazul unora existau sentințe judecătorești care au oprit continuarea lor).
Pentru articolele publicate pe Verde Curat/ România Curată, legate de comunicatul prin care Hidroconstrucția anunța planul de ieșire din insolvență bazat pe proiecte care nu aveau încă avize și autorizații, conducerea companiei ne-a transmis un așa-zis drept la replică (l-am publicat), al cărui scop era, însă, mai degrabă de intimidare, amenințându-ne cu un proces de tip SLAPP. Acest lucru nu ne-a speriat și am continuat investigațiile și relatările despre proiectele în discuție și, în curând, vom reveni cu o investigație mult mai amplă pe acest subiect.
În fine, poate cel mai interesant ”detaliu” legat de credibilitatea promisiunile făcute cu privire la afacerile familie Bîlteanu e faptul că fiul, Dragoș Bîlteanu, a fost condamnat, în 2019, la 3 ani de închisoare cu suspendare (în urma unui acord de recunoaștere a vinovăției), pentru delapidare și manipularea bursei (între timp intervenind reabilitarea). Pe reprezentanții firmelor în care e implicat Dragoș Bîlteanu și pe partenerii lui care și-au demonstrat competențele în Afacerea Roșia Montană ar trebui să-i credem că vor dezvolta la Rășinari un proiect ”verde” model de minerit și prelucrare a magneziului.
IMPORTANT: Verde Curat, de pe România Curată, este singurul proiect de investigații de mediu din țara noastră, care își asumă să adreseze subiecte pe care restul presei le evită, fie din cauza intervențiilor politice, fie a comenzilor de publicitate (mascată sau nu). Putem să realizăm aceste investigații și să acoperim costurile proceselor de intimidare doar datorită sprijinului cititorilor. Dacă vrei ca proiectul de investigații de mediu Verde Curat să meargă mai departe, poți dona, acum, mai jos. MULȚUMIM!
