În 2017, Deva Gold a început lucrări de amenajare a viitoarei mine de aur invocând un acord de mediu bazat pe acte care s-au dovedit a fi ilegale. Sechestrarea activiștilor Declic care documentau activitățile a dus la inițierea unei comisii de anchetă parlamentară în Senatul României. O parte importantă a acuzațiilor s-au confirmat, iar raportul comisiei din Senat a fost trimis mai multor ministere și Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
-
Enclavele. Asta a fost șmecheria prin care se încearcă justificarea eliberării unui aviz de mediu pentru perimetrul a ceea ce se dorește a fi proiectul de exploatare a aurului din Apuseni, de la Certej.
-
Specialiștii în urbanism au explicat pentru România Curată și newsletter-ul Verde Curat de ce aceasta este o ”portiță” legală utilizată abuziv (în sensul că „se poate pentru că nu e interzis expres”).
-
Experții în contencios administrativ din societatea civilă, care au câștigat mai multe litigii în cauze de mediu, susțin însă că, oricum, avizul de mediu nu putea fi eliberat legal în lipsa unei licențe miniere valabile.
-
România Curată și Verde Curat au făcut și un scurt istoric al controverselor în care a fost implicată șefa APM Hunedoara (cea care a eliberat avizul de mediu), consiliera unei foste ministre a Mediului, care a rămas în funcție în ciuda tuturor scandaluri – inclusiv al unuia care a dus România în infringement.
-
Avizul de mediu pentru un plan urbanistic zonal (PUZ) nu trebuie confundat cu acordul de mediu pentru proiect. Obținerea avizului de mediu este o condiție esențială a certificatului de urbanism pentru continuarea demersurilor de autorizare a proiectului, inclusiv pentru acordul de mediu.
-
Totuși, până la contestarea lui, avizul eliberat în ajunul Anului Nou poate influența o decizie a justiției legată de licența minieră, care are termen săptămâna viitoare, dar și jocurile la Bursă.
-
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va dispune un control al legalității emiterii avizului, dar acoperirea legală formală lasă deschisă discuția cu privire la care este rolul APM Hunedoara: protecția mediului sau găsirea unor portițe ”legale” pentru a aviza și autoriza proiecte distructive de mediu?
-
De asemenea, se mai pune o întrebare: de câte avize, acorduri și alte documente controversate semnate de șefa/șeful unei agenții pentru protecția mediului, unele desființate de justiție, e nevoie ca respectiva persoană să fie demisă?
Un prim acord de mediu primit desființat de Justiție și cu licența expirată
Vestea că s-a eliberat un aviz de mediu pentru exploatarea aurului în comuna Certeju de Sus (jud. Hunedoara) a luat prin surprindere societatea civilă care se opune de peste un deceniu unui proiect de o asemenea amploare, amplasat exact în locul în care s-a produs una dintre cele mai mari tragedii pe timp de pace din România, soldată cu cel puțin 89 de morți, în 1971.
Avizul a fost eliberat în contextul în care planul de urbanism pe care se baza acordul de mediu pentru primul proiect inițiat de Deva Gold (în acel moment subsidiara din România a Eldorado Gold) a fost anulat, definitiv, în 2019, în urma acțiunilor în justiție deschise de Asociația Declic. Mai mult, pe 25 ianuarie 2025 a expirat licența minieră deținută de Deva Gold, iar fosta Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) nu a mai prelungit-o. Refuzul ANRM de prelungire a licenței de exploatare a fost contestat în instanță de Deva Gold și are termen la Curtea de Apel Alba pe 9 februarie.
Ceea ce părea un subiect închis, a fost resuscitat, însă, pe ascuns. Mai întâi, s-a schimbat acționarul majoritar de la Deva Gold. Pe 30 noiembrie 2025, Eldorado Gold și-a vândut participația majoritară unui fond de investiții, tot canadian, Varvara Development Group (fost O Rei Resources). Minvest Deva (reprezentanta statului român) mai are aproximativ 19% din acțiunile Deva Gold.
Apoi, în penultima zi lucrătoare a anului trecut (într-un mod deja ”tradițional” de evitare a transparenței cu care s-au făcut cele mai multe mizerii legate de proiecte controversate), Direcția Județeană pentru Mediu (fosta Agenție pentru Protecția Mediului – APM) Hunedoara a eliberat un aviz de mediu pentru Deva Gold (în comunicările publice continuă să se folosească acronimul APM – pentru a nu confuza cititorii, unele acte la care facem referire în articol fiind emise înainte, altele ulterior reorganizării, am folosit acronimul APM).
Reacție tranșantă a societății civile și răspunsul Dianei Buzoianu
Reacția societății civile care monitorizează acest caz a fost foarte dură, reproșurile fiindu-i adresate ministrei Mediului, Diana Buzoianu.
”Este un act de o gravitate extremă. Declic și rețeaua Mining Watch România îi cer Dianei Buzoianu explicații publice și imediate: cum a fost posibil ca o instituție din subordinea sa să comită acest abuz în ultimele ore ale anului, pentru un proiect toxic, fără licență valabilă? Cum poți să mai vii să spui că îți pasă de natură când în mandatul tău se dă undă verde pentru o distrugere de asemenea anvergură?”, se arată într-un comunicat transmis presei.
Declic și Mining Watch au mai cerut demisia imediată a conducerii APM Hunedoara pentru emiterea avizului ilegal, explicații publice din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, anularea de urgență a avizului emis și deschiderea unei anchete privind potențiale conflicte de interese și presiuni exercitate asupra funcționarilor publici, se arată în comunicat.
Într-o reacție publică la aceste solicitări, Diana Buzoianu susține că APM Hunedoara are independență în ceea ce privește avizele pe care le emite, dar că va controla legalitatea emiterii avizului de către instituția județeană de mediu.
”Da, APM Hunedoara are independență în deciziile pe care le ia cu privire la avizele emise. Ministerul Mediului nu poate interveni pentru a cere emiterea sau blocarea unui aviz de mediu. Cu toate acestea, Ministerului Mediului poate controla activitatea APM Hunedoara pentru a constata dacă au fost respectate prevederile legii atunci când au fost emise avize. Astfel că am decis să verificăm corectitudinea emiterii avizului de mediu pentru PUZ în situația minei Certej”, se arată în postarea ministrei Mediului, Apelor și Pădurilor, pe rețelele sociale.
Enclavele de la Certej și alte ”artificii”
Din punct de vedere formal, APM Hunedoara încearcă să se acopere printr-un artificiu. Potrivit actului emis și a declarațiilor publice făcute de șefa instituției, Viorica Georgeta Barabaș, susține că avizul de mediu s-a dat pe un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) care vizează exclusiv terenurile aflate în proprietatea Deva Gold.
Ce nu spune doamna Barabaș e că PUZ-ul depus e cu… enclave. Pentru că Deva Gold nu deține toate terenurile din perimetrul viitorului proiect minier. Drept pentru care, hărțile depuse pentru aviz conțin nu mai puțin de patru astfel de enclave! Terenuri (dealuri, cu pășuni și păduri) care vor fi înconjurate de cariere deschise și halde de steril. Cum vor mai putea fi acestea utilizate de proprietar e o întrebare al cărei răspuns e cât de poate de clar: nicicum. Pentru orice persoană rațională e evident că dreptul respectivilor proprietari e încălcat flagrant, ori vând ori nu pot folosi terenul.
România Curată și Verde Curat au discutat și cu arhitecți și urbaniști cu privire la avizarea unor PUZ-uri cu enclave. Specialiștii consultați spun că au mai întâlnit, rar, asemenea situații, care sunt posibile pentru că legea… nu le interzice expres. Cu toate acestea, ei au precizat că astfel de cazuri excepționale se întâlnesc atunci când proprietarii enclavelor nu pot fi identificați ori situația juridică a respectivelor terenuri nu e clar. Mai mult, chiar și în asemenea situații excepționale nu se schimbă caracterul utilizării respectivelor terenuri – într-o zonă rezidențială, și enclavele au tot caracter rezidențial, într-una agricolă, caracter agricol.
În cazul PUZ-ului de la Certej, caracterul industrial al proiectului intră în conflict fără echivoc cu cel agricol și silvic al enclavelor, practic, sufocându-le.
Cu alb sunt evidențiate cele 4 enclave – terenuri care ar urma să rămână izolate, în mijlocul carierelor și haldelor de steril (hartă din documentația depusă, fragment)
Cu galben sunt marcate terenurile agricole, iar cu verde pădurile. Vă puteți imagina cum ar putea să facă cineva agricultură ori să supraviețuiască pădurea printre halde de sterile și cariere uriașe?
Enclavele nu sunt, însă, singurul artificiu al PUZ-ului. Comparativ cu proiectul anterior al Deva Gold, rămas fără obiect după anularea Planului Urbanistic General în baza căruia s-a dat acordul de mediu, suprafața propusă acum este redusă la jumătate (de la 500 de hectare, undeva în jur de 245). Printre terenurile care nu se mai regăsesc sunt cele care au aparținut fostei obști Măcrișul, care au fost împroprietărit abuziv pe Primăria Certeju de Sus, apoi vândute la foarte scurt timp către Deva Gold.
Moștenitorii membrilor fostei obști au contestat în instanță hotărârile care i-au lăsat fără păduri, iar situația lor juridică a fost cea mai mare problemă semnalată de către Comisia de Anchetă a Senatului României (inițiată chiar de către supra-semnatul, în 2017). Raportul Comisiei de anchetă a fost transmis, la vreme respectivă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte, precum și mai multor ministere.
Mai puțină cianură, dar cu metale grele cancerigene
Noul proiect susține că nu va utiliza cianurile, ci flotația, ca procedeu tehnologic de separare a metalelor. Dincolo de faptul că acest procedeu nu exclude cianura (în ultima etapă și într-o cantitate mai mică), rezidurile (șlamul) este, de asemenea, toxic și acid. Mai mult, chiar dacă se pretinde că fără cianurare nu va mai fi nevoie de iazuri de decantare, ci doar de gigantice halde de steril, riscurile pentru contaminarea mediului sunt la fel de mari.
Chiar dacă în concentrații care nu sunt exploatabile profitabil, în haldele de steril vor rămâne metale (mercur, arsenic, zinc, aluminiu, mangan, cobalt) care ajung în pânza freatică și în apele din apropierea minelor și, de acolo, mai departe, în sângele animalelor și al oamenilor. Acestea nu mai pot fi eliminate din sânge, iar acumularea lor generează, în cele din urmă, cancer.
”Persoanele care locuiau cel mai aproape de mină au avut niveluri semnificativ mai ridicate ale anumitor metale (mercur urinar, cupru, arsenic și zinc) în comparație cu cele care locuiau mai departe. Nivelurile de aluminiu, mangan și cobalt din sânge au fost crescute în comparație cu intervalele normale (…). În studiul ecologic, mai multe metale (aluminiu, mangan și cobalt) au fost găsite semnificativ crescute în apa râului și în siturile de sedimente direct sub mină, în comparație cu siturile din alte părți. Când rezultatele umane și ecologice sunt combinate, acestea sugerează că expunerile la anumite metale pot fi ridicate în siturile din apropierea minei”.
Extras din concluziile unui studiu realizat și publicat în 2010 de oameni de știință specializați în sănătatea mediului de la Universitatea din Michigan, care a examinat impactul asupra sănătății și mediului al minei de aur Marlin, deținută de compania canadiană Goldcorp în Guatemala.
Uriașele halde de steril vor fi amplasate chiar deasupra unei localități, Hondol, și chiar la limita unui sit Natura 2000 (de fapt, un parte din sit este în amplasamentul propus, dar se pretinde că în acea zonă nu vor exista activități).
Dincolo de toate aceste artificii (PUZ-ul cu enclave, reducerea suprafeței proiectului, prin eliminarea suprafețelor de teren în litigiu, pretențiile care țin mai degrabă de literatura fantastică decât de studii reale, legate de eliminarea contaminării mediului cu substanțe și metale grele, care pot duce până la cancer), avocații societății civile spun că eliberarea avizului de mediu s-a făcut cu încălcarea legii, în lipsa unei licențe miniere valide.
„Legislația este clară: doar titularul unei licențe miniere valide are dreptul să solicite și să obțină avize de mediu. Emiterea unui aviz de mediu în absența licenței miniere necesare pune sub semnul întrebării seriozitatea și caracterul efectiv al procedurilor administrative, precum și capacitatea acestora de a reprezenta mecanisme reale de protecție a mediului și a interesului public”, a declarat Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Cine a eliberat avizul. Consilieră a unei foste ministre a Mediului
Viorica Georgeta Barabaș, șefa APM Hunedoara, nu este la primul proiect avizat sau autorizat controversat. Actele pentru primul acord de mediu, obținut de Deva Gold, în 2014, pentru proiectul de la Certeju de Sus i-au trecut prin mână. În Justiție s-a dovedit că proiectul a fost avizat și autorizat ilegal.
- În 2013, APM Hunedoara a dat undă verde unei micro-hidrocentrale (MHC) pe unul din ultimele râuri virgine ale României, Râul Alb, din Geoparcul Dinozaurilor. Proiectul a fost investigat de presă (începând cu România Curată) și contestată de activiștii de mediu, cei din urmă fiind atacați de proprietar și angajații lui, în 2015, în timpul unor investigații pe teren. Patronul a fost cel mai grav rănit, după ce a sărit în fața uneia din mașinile activiștilor care încercau să scape de atacatori. Ilegalitatea autorizării a fost dovedită, ulterior, în Justiție, care a anulat actele proiectului.
- În 2019, Viorica Georgeta Barabaș a redeschis procedura pentru re-autorizarea unui MHC de pe râul Taia (afluent al Jiului de Est), amplasată în situl Natura 2000 Grădiștea Muncelului Cioclovina, chiar dacă instanțele au anulat definitiv autorizația de construire. MHC de pe râul Taia se află pe lista celor 27 de astfel de proiecte pentru care Comisia Europeană a deschis procedură de infringement împotriva României.
- În 2020, după anularea autorizațiilor de construire pentru proiectul hidroenergetic din Parcul Național Defileul Jiului, au început noi proceduri de autorizare în județele Hunedoara și Gorj. Chiar dacă proiectul e amplasat în parc național și ar fi trebuit încadrat la respingere, APM Hunedoara l-a încadrat la proiecte care necesită evaluare.
- Activiștii de mediu o consideră responsabilă pentru betonarea Jiului de Est, un proiect criticat de Comisia Europeană, unde a dat decizie de încadrare fără evaluarea impactului.
- Sub conducerea ei s-a dat acord de mediu, fără să posteze măcar studiile de impact la secțiunea acord de mediu, care ar fi dus la distrugerea completă a Jiului de Vest, proiect care, însă, nu s-a realizat. De asemenea, s-a dat decizie de încadrare fără evaluare de mediu la betonarea pârâului Ponor, care iese din peștera Șura Mare, în parc natural.
- Pe baza unor studii contestate de activiști, realizate de cel care l-a făcut și pentru MHC-ul de Râul Alb, Sergiu Mihuț (condamnat penal, ulterior, pentru activitatea lui) a aprobat betonarea pârâului Gurasada, în sit Natura 2000. Tot pe baza unui studiu al lui Sergiu Mihuț s-a aprobat un schit în Cheile Glodului, în rezervație și a dat decizie de încadrare fără evaluare de mediu la balastiera din Geoparcul Dinozaurilor, pe râul Strei.
Viorica Georgeta Barabaș conduce APM Hunedoara de aproape 30 de ani (din 1997), cu o întrerupere în 2012, când a fost numită consilier al ministrei Mediului din Guvernul Ponta, Rovana Plumb.
Din discuțiile cu reprezentanții Declic, aceștia au spus că intenționează să acționeze în justiție pentru anularea actului ilegal.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va face propriul control cu privire la legalitatea eliberării avizului. Rămâne de văzut dacă se va limita asupra problemelor de formă sau se vor pronunța și pe modul în care, de fapt, APM Hunedoara a girat și avizat ”artificiile” din documentația depusă.
România Curată și Verde Curat vor pregăti și vor depune o propunere în baza căreia șefii direcțiilor județene de mediu să poată fi demiși din funcție în condițiile în care actele pe care le avizează ajung să fie anulate, ulterior, de instanțele de judecată ori se dovedesc că au fost eliberate în baza unor studii false și sau incomplete.
Rareș Bogdan, presiune pe Bolojan pentru exploatare
Presa a relatat că europarlamentarul PNL Rareș Bogdan i-a reproșat prim-ministrului Ilie Bolojan că nu dă drumul la exploatări. „M-a sunat după ședință (n.r. Ilie Bolojan). I-am spus: «Ilie, nemulţumirile mele sunt că nu dai drumul la exploatări». Toată lumea umblă după metale rare de la Statele Unite, la China, de la Argentina, la Marea Britanie, Franţa, umblă după metale rare, numai noi le ţinem în pământ şi refuzăm să le exploatăm”, a declarat Rareş Bogdan.
În 2010, când era patron la Ziua de Cluj, Rareș Bogdan a făcut parte din lotul jurnaliștilor și șefilor din presa din România care au fost duși, pe banii companiei RMGC/ Gabriel Resources, într-o pretinsă vizită de documentare (de fapt, la golf, după cum a mărturisit chiar el) în Noua Zeelandă.
Ulterior pretinsei vizite de documentare, Rareș Bogdan a început să susțină proiectul RMGC de la Roșia Montană (”fratele” celui de la Certej), încasând publicitate masivă de la companie și redeschizând stațiile locale ale Realitatea de la Cluj și Alba (unde avea interes RMGC). A fost, practic, începutul ascensiunii lui Rareș Bogdan către presa centrală și, apoi, către politica națională.
Dacă nu vrei să ratezi investigațiile și analizele de mediu România Curată, abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul săptămânal Verde Curat.
Ai putea crede ca trăim vremea consumului bolsevic, cand cei care nu convenea erau scurt numiți dușmanii poporului. In mod ciudat, astăzi, in instituții cheie ale statului sunt numite personaje dubioase care se prefac credibile dar in spatele falsei credibilitate se ascunde “dușmanii României, ai românilor, care la ordine politice din țară care primesc la rândul lor ordine din străinătate “in numele falsei comunități de care am aparține, occidentale…”, aproba tot, fără a mai conta consecințele pentru România si români. Cuvinte frumoase, vom trimite, vom cerceta, …Cuvinte goale ale unei clase politice “declasate “, imorala. mechina, de o decredibilitate morală greu de înțeles, însă, parte din vină, cei care au votat asemenea politicieni josnici.
Nui intereseaza pe ei de licenta sa faca bani sasi ia comisioane cat de mari