
Fabuloasa (și unica, în felul ei, din România) pădure Zamostea este amenințată de reluarea unui proiect promovat intens de președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime (în dreapta)
La Pașcani, pe Siret, o companie de casă a liberalilor încasează grosul ”investiției” de 60 de milioane de euro pentru un proiect hidroenergetic, care va avea o capacitate instalată de doar 9 MW. Pentru a justifica derizoriul producției de energiei în raport cu costurile și profitul companiei firmei liderilor liberali, s-a băgat la înaintare pretextul asigurării apei pentru populație.
Lac de acumulare la casa de vacanță
Aceeași justificare i se atribuie și ”investiției” de la Vârfu Câmpului, unde președintele CJ Botoșani, Valeriu Iftime (tot PNL, care și-a trimis un asociat din afaceri senator în Parlament și mai e cunoscut și ca patron al echipei FC Botoșani), trage la greu să construiască un lac de acumulare care va duce la distrugerea uneia dintre cele mai importante rezervații naturale din România, cea de la Zamostea. ”Coincidență”, lacul de acumulare va crește lângă vila de… 1.000 metri pătrați, pe care domnul Iftime declară că o are la Vârfu Câmpului. Și tot o ”coincidență” e că firma domnului președinte de CJ are aproape monopol pe lucrările de infrastructură din județul pe care îl conduce (detalii, în articolul de mai jos).
S-a discutat enorm (pe bună dreptate, chiar dacă s-a încercat acoperirea responsabililor reali) despre criza apei cauzată de la lucrările de la barajul de la Paltinu și s-a ”conspirat” și mai mult în privința celor de la Vidraru, de unde ne-ar fi furat francezii apa (chit că la Vidraru lucrările actuale vizează prioritar retehnologizarea energetică, nu asigurarea apei de consum public).
Dar, în toată hărmălaia asta în care patronii și lobby-știi marilor companii de construcții și-au dat mâna cu conspiraționiștii, s-a trecut pe lângă esențial. Că ”soluția” marilor baraje este una depășită de vreo jumătate de veac. Inclusiv un oraș de mărimea capitalei Ungariei, Budapesta, își asigură necesarul de apă prin puțuri de adâncime.
Costurile cu investiția și mentenanța sunt mai mici, riscurile asociate marilor baraje sunt mai mici, apa are o calitate superioară (e filtrată natural, reducând și costurile de purificare industrială), iar distrugerile de mediu (cele inițiale și cele periodice, când marile rezervoare sunt golite pentru lucrări ample) sunt incomparabil mai mici.
Și asta nu e tot. Un raport al Comisiei Europene, prezentat zilele trecute de G4Media, arată că România pierde, anual, 565 de milioane de metri cubi de apă potabilă din rețelele publice de distribuție. Procentual, asta reprezintă aproximativ 50% din apa captată (în orice mod), care nu mai ajunge la oameni. Se pierde pe traseu. Se scurge în pământ prin țevile ruginite și sparte care ar fi trebuit înlocuite de cel puțin 2-3 decenii.
Raportul nu dezvăluie o noutate. Situația e cunoscută de operatori. A mai semnalat-o jurnalista Adina Florea, într-un reportaj mult mai amplu despre criza apei din satele Moldovei, publicat, anul trecut, pe Scena 9.
Ultima și cea mai proastă opțiune
Și atunci, rămâne un lucru pe care cu greu îl pot înțelege. De ce se încăpățânează unii să dea zeci și sute de milioane de euro pentru a ridica baraje pentru a asigura apă pentru oameni, când jumătate din apa respectivă se scurge apoi, în pământ, înainte de a ajunge la ei? Asta fără a pune la socoteală evaporarea mult mai rapidă a apei din rezervoarele artificiale (unde cu 20% mai mult decât din lacurile naturale, de unde se evaporă, oricum, mai repede decât din ape curgătoare).
Nu e mai logic să repari prima dată conductele pe care se transportă la ora actuală apa? Nu știu dacă investițiile ar fi mai mari decât în cazul ridicării de noi baraje. Dar nu cred că ar fi o sumă mică, așadar ar putea fi tentantă pentru aceleași firme ”prietene” (cea a președintelui CJ Botoșani schimbă conducte prin București, deci s-ar califica la așa ceva).
Și chiar dacă ar fi sume mai mari necesare pentru refacerea infrastructurii de transport a apei, tot s-ar merita diferența ținând cont de reducerea substanțială a distrugerilor de mediu. Oricum, în articolul din G4Media, deja citat, se arată că Strategia UE privind reziliența apei pune pe primul loc eficiența utilizării ei. Mai exact încurajează statele membre să prioritizeze reducerea cererii, diminuarea pierderilor și măsurile de eficiență, urmate de reutilizarea apei, în timp ce creșterea ofertei este considerată o opțiune de ultimă instanță.
Altfel spus, să construim baraje noi pentru asigurarea apei (”creșterea ofertei”), cum e cel de la Vârfu Câmpului, care amenință fabuloasa pădure Zamostea e ultima opțiune. Scriu cele de mai sus că poate îi semnalează cineva domnului Iftime articolul ăsta (cum s-a întâmplat și cu alt articol care l-am scris despre riscurile distrugerii rezervației), dacă nu le-a citit pe cele din Scena 9 ori de pe G4Media. Și lasă în pace Zamostea și se apucă de reparat și schimbat țevile. Ori, poate, i-l arată lui Șerban Iftime, fiul lui Valeriu și manager al principalei lui firme, mai nou consilier la Cotroceni.
Și așa, în ceasul al 12-lea fac vreo trei fapte bune dintr-un foc (ordinea e aleatorie): 1) lasă în pace Zamostea; 2) se apucă de schimbat conductele magistrale de transport apă; 3) scot din secetă satele din Botoșani și din alte județe ale Moldovei. Cred că mulțumirile pe care le-ar primi de la oameni i-ar face mai fericiți decât lacul de lângă vila de vacanță.












sunt total de acord cu afirmațiile făcute despre hoții din conducerea județului Botoșani! numai că trebuie menționat faptul că județul este stăpânit de o altă firmă “de construcții”, abonată non stop la contracte cu statul pe bază de mituire a primarilor.numai că DNA doarme,pe nimeni nu interesează, tavanele școlilor se prăbușesc din cauza “calității”!in concluzie, hoții județului Botoșani sunt POLITICIENII ȘI PATRONII CARE RENOVEAZĂ BUZUNARELE PRIMARILOR!
N-ai inteles! Trecand peste furturile IMENSE de la construirea de baraje (carburanti, materiale de constructii, cabluri, piese de schimb, personal pontat care, de fapt, sa lucreze in gospodariile sefilor, spagi la angajare etc.), cu cat exista “active” mai MULTE, cu ATAT mai multe posturi sunt justificate in minister si alte “autoritati”! ASTA este, de fapt, principala miza! :P