Călin Dejeu

O nouă victorie pentru Râul Alb, la Tribunalul Hunedoara

Am scris recent despre un abuz de drept de la Tribunalul Hunedoara, despre faptul că ABI Ecoacvacultura a dat în judecată Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pentru că nu o favorizase suficient, pentru că nu emisese clasare pentru proiectul clădirii care ar fi spulberat caracterul natural al luncii superioare a Râului Alb (dosarul 3151/97/2020).

Vestea bună este că instanța a decis corect:
”Respinge ca neîntemeiată acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SC ABI ECOACVACULTURA SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru protecţia mediului Hunedoara.”

Știm că Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara nu se omoară cu a susține cauza protecției naturii, așa că este extraordinar faptul că instanța a reușit să discearnă adevărul într-un proces în care practic ambele părți putem spune că erau de aceeași parte a baricadei, partea ostilă implementării legislației de protecție a naturii.

Dar să vedem puțin care era miza acestui proces, dincolo de capul de pod pentru distrugerea masivă a luncii Râului Alb, pe care clădirea în cauză l-ar fi reprezentat.

S-a tot scris, mai ales în campania pentru salvarea râului Vjosa/Băiasa, că un râu care curge liber, dar are afluenții distruși de hidrocentrale, este ca un arbore cu ramurile tăiate, un arbore din care a mai rămas doar trunchiul. Săptămâna trecută a fost „săptămâna științei pe afluenții râului Vjosa” și o delegație științifică din Austria, Albania, Italia și Germania a studiat pe teren doi afluenți principali.

Ei bine, putem merge mai departe și să spunem că un râu cu lunca antropizată este ca un arbore fără scoarță. Râul depinde de luncă, iar lunca depinde de râu. Nu putem avea un râu viu, dacă lunca acestuia este moartă, antropizată.

De aceea construirea unei clădiri mari în lunca naturală de la poalele Retezatului, mult amonte de sat, în plină natură, este gravă în sine, chiar și dacă nu ar reprezenta un cap de pod pentru distrugerea totală a acestui sector de luncă (prin construirea păstăvăriei).

Luncile nu sunt amenințate doar de clădiri și regularizări. Un pericol perfid, foarte greu de combătut, este cel reprezentat de speciile invazive. Chiar și în țări care chiar au autorități de mediu și societate civilă de mediu puternică combaterea speciilor invazive din lunci reprezintă o mare provocare, luncile fiind mult mai expuse la această amenințare decât alte zone.

Comisia Europeană ne-a somat acum pentru că nu punem în aplicare regulamentul privind speciile introduse invazive.

Lunca superioară a Râului Alb, fiind amonte de orice clădire, de orice zonă antropică, este deocamdată în mare parte ferită de speciile invazive de plante, fapt care îi conferă o valoare ecologică în plus.

Dar să revenim la procesul de la Tribunalul Hunedoara. O altă problemă o constituie faptul că Garda de Mediu și-a făcut doar pe jumătate datoria când, în urma controlului din 19.04.2018, ”a stabilit ca măsură interzicerea executării lucrărilor”, dar a uitat de daunele de mediu. Garda de Mediu trebuia să dispună și îndepărtarea împrejmuirii ridicate ilegal, care fragmentează habitatele și degradează peisajul. Garda nu a dispus demolarea gardului, gardul este tot acolo, așa că proiectul din dosarul 3151/97/2020 intră sub incidența alin. (2) de la art. 23 din Legea 292/2018:
„Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate.”

Proiectul în cauză se numește: Construire clădire administrativă ”Casa Păstravarului” și împrejmuire.
Împrejmuirea fiind deja realizată, lucrările sunt deja inițiate. Și denumirea proiectului arată fără echivoc că este vorba de un ”cap de pod” pentru proiectul de păstrăvărie. Despre păstrăvării în zone cu protecție strictă voi scrie în alt articol, cazul Bigăr merită privit în perspectivă mai largă, indiferent dacă păstrăvăria a fost ”de vină” sau nu.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “O nouă victorie pentru Râul Alb, la Tribunalul Hunedoara

  1. Dumitru

    Sper ca rezultatul final sa fie cel bun – protejarea ariei naturale. As avea si eu o intrebare : ce opinie au locuitorii de pe acolo? Intr-o vreme petreceam mult timp prin Bucegi, si am fost uimit de viteza cu care a fost distrusa aria protejata. Iar localnicii erau cat se poate de acord, in numele progresului… Si e foarte greu sa lupti impotriva localnicilor…

    Reply
  2. G

    Orice veste bună, privitoare la starea mediului în România, este urmată de două rele.
    Rezultă chiar din articolele pe care le publicați aici.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *