Pe 30 octombrie 1971, ruperea digului barajului de decantare de la Certej a produs cel puțin 89 de morți
Proiectul minier de exploatare a aurului de la Certej (comuna Certeju de Sus, jud. Hunedoara) a primit aviz de mediu de la agenția județeană deși licența minieră a expirat și nu a mai fost prelungită. Avizul de mediu a fost eliberat în penultima zi lucrătoare a anului trecut, pentru a nu atrage atenția publică. Proiectul inițial de la Certej a primit acord de mediu în 2014, dar a rămas în aer după ce Justiția a anulat planul de urbanism pe care se baza, în 2019, în urma unei acțiuni Declic.
În 2025, fosta ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Mineral) nu a mai prelungit licența minieră pentru Deva Gold (subsidiara din România a Eldorado Gold), lucru contestat de companie în instanță, un termen pentru acest proces fiind fixat pentru săptămâna viitoare, la Curtea de Apel Alba. Între timp, pe 30 noiembrie 2025, Eldorado Gold și-a vândut participația majoritară unui fond de investiții canadian, Varvara Development Group (Vardev).
Proiectul de la Certej s-a născut în paralel cu cel de la Roșia Montană, cu același grup de interese în spate (Frank Timiș, Ovidiu Tender și Stephan Roman, cel din urmă afacerist din Canada). Ulterior, proiectele au avut drumuri diferite, dar opoziția față de proiectul de la Roșia Montană s-a extins și în cazul celui de la Certej. Susținătorii proiectului de la Certej spun procedeul propus e flotația, dar și acesta presupune utilizarea cianurilor. Pe lângă procedura tehnologică propusă, proiectul de la Certej prezintă aceleași riscuri ca cel de la Roșia Montană (cariere deschise, iaz de decantare, cursuri de apă amenințate și defrișări masive).
De altfel, în 1971, ruperea digului iazului de decantare al minei Certej a provocat una dintre cele mai mari tragedii pe timp de pace din România, soldată cu 89 de morți (deși cifra reală e posibil să fi fost mult mai mare, autoritățile comuniste mușamalizând cazul) și distrugeri de mediu uriașe.
Reprezentanții grupurilor civice au reacționat dur la aflarea veștii acordării avizului de mediu, într-un mod abuziv și total netransparent. Comunitatea Declic și rețeaua Mining Watch România au cerut ministrei Mediului, Diana Buzoianu, să acționeze de îndată pentru stoparea unui abuz administrativ fără precedent, se arată într-un comunicat transmis, azi (marți) presei.
Se cere demisia conducerii APM Hunedoara
Declic cere demisia imediată a conducerii APM Hunedoara pentru emiterea avizului ilegal, explicații publice din partea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, anularea de urgență a avizului emis și deschiderea unei anchete privind potențiale conflicte de interese și presiuni exercitate asupra funcționarilor publici, se arată în comunicat.
Ministerul Mediului are, potrivit legii, toate pârghiile necesare pentru a interveni, în condițiile în care eliberarea unui astfel de aviz implică pași procedurali ce nu pot fi făcuți fără implicarea ministerului, de la emiterea unor simple puncte de vedere, la consultări transfrontaliere. Mai mult, avizul a fost eliberat în penultima zi lucrătoare a anului 2025 pentru a evita controlul public, în condiții care sfidează transparența și normele democratice.
„Nu mai vrem și de această dată să primim de la minister mult uzatul discurs de tipul ,,nu am știut, nu ministerul, ci localul a făcut și a dres”. Pașii procedurali sunt în legislație, ministerul știe ce înseamnă proiectul minier de la Certej pentru mediu, în atenția căruia se află încă din 2014. Este imposibil să avizezi un proiect minier în lipsa unei licențe valabile. Este un act de o gravitate extremă. Declic și rețeaua Mining Watch România îi cer Dianei Buzoianu explicații publice și imediate: cum a fost posibil ca o instituție din subordinea sa să comită acest abuz în ultimele ore ale anului, pentru un proiect toxic, fără licență valabilă? Cum poți să mai vii să spui că îți pasă de natură când în mandatul tău se dă undă verde pentru o distrugere de asemenea anvergură?”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.
Prin emiterea avizului de mediu înainte de decizia instanței, APM Hunedoara încearcă să forțeze mâna judecătorilor și să legitimeze un proiect care a eșuat repetat în ultimele două decenii să demonstreze conformitatea ecologică. Exploatarea minieră a aurului și argintului de la Certej a fost o continuă sursă de îngrijorare, în principal din cauza distrugerilor masive pe care le-ar provoca, arată organizațiile semnatare.
„Legislația este clară: doar titularul unei licențe miniere valide are dreptul să solicite și să obțină avize de mediu. Emiterea unui aviz de mediu în absența licenței miniere necesare pune sub semnul întrebării seriozitatea și caracterul efectiv al procedurilor administrative, precum și capacitatea acestora de a reprezenta mecanisme reale de protecție a mediului și a interesului public.Când o autoritate ignoră condiții legale esențiale, nu mai vorbim de o simplă eroare, ci de un exces vădit de putere.”, punctează Roxana Mândruțiu, avocata Declic.
Proiectul Certej este operat de Deva Gold SA. După retragerea strategică a Eldorado Gold, pachetul majoritar a fost preluat de fondul de investiții Varvara Development Group (fost O Rei Resources). Structura acționariatului este completată de compania de stat Minvest Deva (~19%) și firma Cartel BAU (0,25%). Această succesiune de investitori nu schimbă însă datele problemei: proiectul rămâne unul bazat pe tehnologii toxice, respins constant de experți și comunitatea locală.
„Retragerea Eldorado Gold și scoaterea proiectului la vânzare reprezintă o victorie majoră a societății civile în fața unui proiect care a ignorat sistematic standardele de mediu. După 20 de ani de blocaje legale și eșecuri administrative, este clar: Certej este o investiție fără viitor. Valoarea estimată a zăcământului nu poate compensa riscurile ecologice uriașe pe care cetățenii le-au respins constant și argumentat. Indiferent ce fonduri de investiții vor încerca să preia această moștenire toxică, indiferent ce avize nelegale se dau, rezistența noastră rămâne de neclintit. Nu vom permite ca sănătatea publică și integritatea mediului să fie sacrificate pentru profituri obținute prin încălcarea legii și a normelor europene. Proiectul Certej nu se va face pentru că, într-o democrație funcțională, dreptul la un mediu curat prevalează în fața oricărei presiuni politice sau corporative”, a declarat Roxana Pencea Brădățan.
Considerat un succesor al proiectului de la Roșia Montană, demersul minier de la Certej presupune o amprentă masivă asupra mediului: defrișarea a 245 de hectare de păduri și pășuni montane, plus alocarea a 73 de hectare pentru depozitarea deșeurilor miniere în trei halde distincte, se mai arată în comunicat.
