Construim puşcării noi, graţiem hoţii sau relaxăm legea?

Nu grațierea infractorilor sau relaxarea legislației penale vor îmbunătăți condițiile de detenție sau vor rezolva problema supraaglomerării penitenciarelor, ci investițiile în infrastructura sistemului penitenciar și măsurile de îmbunătățire a sistemului de probațiune și aplicarea măsurilor punitive complementare, afirmă specialiștii consultați de România Curată.

CEDO a dat publicității marți, 25 aprilie, decizia pilot privind condiţiile proaste de detenţie din România. Curtea de la Strasbourg nu a aplicat amenda de 80 de milioane de euro aşa cum profeţeau politicienii de la Bucureşti folosindu-se de o declaraţie neinspirată a fostului ministru tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună.

CEDO nu recomandă graţierea corupţilor sau relaxarea legislaţiei penale. De altfel, unul dintre magistraţii CEDO remarcă faptul că ordonanţa de urgenţă 13 de modificare a codurilor penale a provocat proteste de masă la începutul lui februarie.

CEDO cere României doar ca – în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a deciziei pilot, adică peste 3 luni, aşadar în total în 9 luni – să vină cu un plan concret de măsuri privind îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi supraaglomerarea din penitenciare.

În acest moment în penitenciarele din România sunt 27.160 de deţinuţi, iar capacitatea este de 19.000. Aşadar, aproape 8500 de deţinuţi ar fi “în plus” şi nu beneficiază de standardele de spaţiu europene: 4 metri cubi de aer pentru fiecare deţinut. Trebuie precizat că, potrivit şefului ANP, Marius Vulpe, niciun deţinut nu stă în pat cu un altul, însă nu toţi deţinuţii au cei 4 metri cubi de aer, potrivit standardelor UE.

Prin urmare, care ar fi soluţia privind îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare şi rezolvarea suprapopulării din închisorile româneşti? Facem noi puşcării, graţiem infractorii sau relaxăm legislaţia astfel încât să intre mai puţină lume la închisoare?

România Curată a întrebat mai mulţi specialişti şi a contabilizat opiniile exprimate în media ale politicienilor.

Diana Hatneanu, avocat specializat în drepturile omului:

“Problema condiţiilor de detenţie în peniteciare şi aresturile poliţiei nu se limitează doar la supraaglomerare. Aceasta este în sine o încălcare a Convenţiei europene atunci când este gravă şi accentuează şi celelate aspecte neconforme ale condiţiilor de detenţie (de exemplu, condiţii igienice improprii, acces insuficient la aer şi lumină naturală, insuficienţa asistenţei medicale, etc).

Pentru remedierea condiţiilor materiale improprii, singura soluţie este cea a investiţiilor în sistemul carceral, atât pentru renovarea spaţiilor existente, cât şi pentru construcţia de penitenciare şi aresturi noi. Acesta poate aduce îmbunătăţiri şi sub aspectul supraaglomerarii, însă nu e singurul lucru care ar contribui la rezolvarea acestei probleme.

Sunt necesare şi măsuri care să ducă la reducerea populaţiei penitenciare pe termen lung, în special în zona alternativelor la încarcerare, astfel cum sugerează şi CEDO. Autorităţile trebuie să imagineze un sistem eficient al acestor alternative, care să nu golească de conţinut pedeapsa, generând forme percepute de impunitate, ci să servească scopului pedepsei, acela de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni. În acest mod s-ar reduce şi rata recidivei, ceea ce, pe termen lung, înseamnă şi scăderea populaţiei penitenciare. În acest context,şi sistemul de probaţiune, în prezent subdimensionat şi copleşit de atribuţii, trebuie să primească mult mai multa susţinere”.

Cristi Danileţ, judecător:

“Decizia pilot a CEDO ne spune că România trebuie să înceapă rezolvarea problemelor din penitenciare. Eu cred că este evident, că nu graţierea e o soluţie, ci modificarea legislaţiei ca în penitenciare să ajungă numai infractorii cu adevarat periculoşi pentru societate, recondiţionarea penitenciarelor deja existente, construirea unora noi, îmbunătăţirea asistenţei medicale şi a normei de hrană. Graţierea pentru anumite infracţiuni, de importanţă redusă, poate fi doar o soluţie parte dintr-un ansamblu de soluţii pe care România trebuie să le prezinte în maxim 9 luni”.

Sorin Dumitraşcu, expert în penitenciare, fost director adjunct ANP:

“Graţierea nu este o soluţie întrucât nu poţi graţia 9000 de deţinuţi cât este nevoie. În plus, din experienţa altor ţări, cum ar fi Italia, am învăţat că în maximum un an de la graţiere, deţinuţii revin în penitenciare şi rata criminalităţii creşte. În Italia a crescut de 3 ori după o graţiere colectivă.

Construirea de noi penitenciare este o soluţie, însă eu spun că cea mai bună măsură este extinderea celor deja existente. Este mai puţin costisitor, mai uşor de pus în practică.

În ce priveşte, relaxarea legislaţiei…România nu este o ţară cu legislaţie penală dură. Cred că o soluţie ar fi aplicarea măsurilor complementare, pedepse cu suspendare sau sub supraveghere”.

Claudia Postelnicescu, avocat:

“Toate guvernele, din toate timpurile au gândit şi formulat diverse teorii şi filosofii pentru justiţia socială, pedepse şi detenţie, fie pe considerente utilitare (trebuie dat prin pedeapsă exemplu care să prevină alte infracţiuni), fie pe considerente retributive (trebuie să plăteşti pentru fapta comisă).

Pentru a menţine echilibrul în societate este nevoie ca persoanele care comit infracţiuni să fie pedepsite, însă probleme noi s-au pus atunci când filosofia juridică pe care se fundamentează sistemul sancţionator este mult prea rigidă, de exemplu prin pedepsirea unor fapte sociale fără pericol social ridicat (fumatul de plante medicinale interzise, de exemplu sau prin infracţiuni ambiguu definite, la care interpretarea juridică poate crea uşor erori judiciare – faimoasa dezbatere de la noi privind abuzul în serviciu şi sensul noţiunii “în mod defectuos), care încarcă sistemul penitenciar în mod nejustificat.

În consecinţă, cred că o soluţie inteligentă şi eficientă la actuala criză a sistemului penitenciar din România este să regândim anumite infracţiuni, printr-o definire clară, lipsită de ambiguităţi juridice, să renunţăm complet la incriminarea altora (deţinerea de marijuana, care a aruncat în penitenciare o mulţime de tineri, subiect foarte bine dezvoltat în filmul lui Corneliu Porumboiu, Poliţist, Adjectiv) şi să ne uităm puţin cum au rezolvat alte ţări europene din jurul nostru această problemă, nu suntem unici nici aici, de exemplu Portugalia[1].

[1] http://www.drugpolicy.org/sites/default/files/DPA_Fact_Sheet_Portugal_Decriminalization_Feb2015.pdf”
Cristina Tarcea, şefa ICCJ:

“În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme în termen legal. (…) Dacă prima condamnare a existat în anul 2003 şi acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat, mi-e greu să cred că în şase luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare (..) În ceea ce priveşte existenţa brăţărilor, la un moment dat brăţările erau destul de avansate, (…) raţiuni de ordin financiar au împiedicat punerea în executare a unei astfel de măsuri. De asemenea, şi munca în folosul comunităţii este o chestiune care de-a lungul timpului s-a discutat, urmează legiuitorul să se aplece cu atenţie asupra acestui aspect (..) Ca orice jurist care se respectă nu pot să mă declar din capul locului împotriva graţierii. Important este cum se face această graţiere, important este să se vadă în ce măsură ea este de natură a soluţiona într-adevăr problema supraaglomerării şi important este a se vedea în ce măsură aceasta răspunde nevoii de a ierta fapte minore comise de către inculpaţi”

Sorin Grindeanu, premier:

“Am avut o discuţie cu domnul ministru Tudorel Toader. Sunt convins că va veni, în ritmul potrivit, cu acest plan de măsuri, astfel încât în cele şase luni, date ca şi termen, să reuşim să aprobăm acest plan, să facem paşi concreţi şi, până la urmă, sigur, n-aş vrea să duc la extrem, dar să facem lucruri în şase luni care poate trebuiau făcute (…) în ultimii 26 de ani (…) E timp suficient să facem acest plan de măsuri, să luăm măsuri concrete, nu doar să facem planul, astfel încât să arătăm că suntem determinaţi în a respecta (…) decizia CEDO şi a îmbunătăţi condiţiile din penitenciare”.

Traian Băsescu, senator PMP:

“La noi, justiţia are un caracter punitiv. Şi punitiv exagerat. Eu cred că şi decizia CEDO trebuie să ne îndrepte către schimbarea modului de a face justiţie: să trecem la o justiţie restaurativă. (…) Justiţia punitivă nu face decât să vizeze încarcerarea oamenilor şi nu rezolvarea problemelor cu societatea pe care cei care au comis infracţiuni le au. Având în vedere şi faptul că trebuie să adoptăm nişte soluţii care să ne rezolve problema pe care o avem cu CEDO în următoarele şase luni, eu cred că propunerea Baroului (de graţiere a pedepselor până la 6 ani închisoare — n.r) este o propunere rezonabilă (…) Aş atrage atenţia că pedeapsa penală medie în UE este de 9 luni, la noi este de 7 ani. Nu avem o cifră oficială a anului trecut, dar pedeapsa medie în UE este de nouă luni, pentru că se pune accent nu numai pe recuperarea prejudiciului, şi pe recuperarea omului. (…) Am fabricat, am făcut o maşinărie de distrus oameni şi nu o maşinărie de recuperare a lor pentru societate”.

Alina Gorghiu, deputat PNL:

“Curtea atrage atenţia foarte clar că Guvernul trebuie să facă rapid investiţii în sistemul penitenciar. Mă tot gândesc cum concordă asta cu faptul că au tăiat 30 milioane de euro din bugetul alocat în 2017 pentru acest capitol!!! E un mesaj foarte clar pe care sper să îl înţeleagă şi coaliţia Dragnea – Tăriceanu -Băsescu: nu trebuie relaxată politica penală!

Avem un termen de graţie de 6 luni în care Guvernul trebuie să vină cu măsuri. Măsurile alternative de executare a pedepselor propuse de PNL şi amintite astăzi şi de preşedintele ÎCCJ (executarea pedepsei la domiciliu cu brăţări de supraveghere, munca în folosul comunităţii, executarea fracţionată în zilele de sâmbătă şi duminică în centre speciale şi regimul mixt) sunt variante care pot schimba regimul de detenţie pentru circa 5.000 de deţinuţi.

Mi-aş dori să văd un plan de punere în aplicare a cerinţelor CEDO în care să vedem foarte clar ce avem de făcut, cum şi care sunt datele limită pentru fiecare măsură. E obligatoriu ca pe acest plan de măsuri să ne consultăm, să poată avea şi opoziţia un cuvânt de spus pentru a nu mai exista condiţii inumane şi rele tratamente în penitenciare!

P.S.: Azi se mai spulberă un mit pesedist: CEDO nu cere graţierea colectivă!”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook.

Ministerul Justiţiei:

“Potrivit Deciziei Curţii, măsurile aşteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere:

– măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supra-aglomerarea şi să se îmbunătăţească condiţiile materiale de detenţie

şi

– măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv, recursului compensatoriu specific.

Curtea menţionează cu titlu exemplificativ o serie de măsuri suplimentare care pot fi analizate de Guvern în vederea soluţionării problemei condiţiilor de detenţie:

– îmbunătăţirea funcţionării sistemului de probaţiune

– simplificarea procedurii de acces la liberarea condiţionată.

(…) Ministerul Justiţiei va continua implementarea măsurilor cuprinse în Memorandumul privind calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune, aprobat de Guvernul României în luna aprilie 2016.

În plan normativ:

Li se scad zile din pedeapsă deţinuţilor ţinuţi în mai puţin de 3 metri pătraţi.

În luna noiembrie 2016, a fost iniţiat de către Ministerul Justiţiei un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin adoptarea unui mecanism compensatoriu în zile-câştig, reglementat ca măsură generală de degrevare a penitenciarelor, în cadrul instituţiei liberării condiţionate.

Astfel, mecanismul compensatoriu este conceput ca un instrument juridic potrivit căruia, în vederea acordării liberării condiţionate, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei într-un spaţiu mai mic de 3 mp/deţinut, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 zile consecutive executate în astfel de condiţii, se vor considera executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată.

Proiectul de lege a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 23 noiembrie 2016 şi transmis Senatului în data de 9 decembrie 2016. Senatul a adoptat cu modificări proiectul în data de 13 martie 2017. Proiectul este în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor (cameră decizională), unde a fost înregistrat în data de 14 martie 2017 (La Camera Deputaţilor, parlamentarii au extins la 6 numărul zilelor câştig care ar trebui să li se scadă pe lună din pedeapsă deţinuţilor care sunt ţinuţi într-un spaţiu mai mic de 3 mp – n.r.)

Legea graţierii

Guvernul a adoptat, la data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiţiei, un proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate. Proiectul de lege este în prezent în dezbaterea Senatului, în calitate de primă cameră sesizată, unde a fost înregistrat la data de 1 februarie 2017.

În plan administrativ, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în perioada 2016-2017:

– Au fost create 679 de noi locuri de cazare prin lucrări de investiţii şi reparaţii curente

– Au fost supuse lucrărilor de reparaţii curente 2657 camere de detenţie

– Au fost modernizate 200 de locuri la penitenciarul Bacău

Lucrări de execuţie în derulare cu termen de implementare în anul 2017:

– Crearea a 40 de locuri noi de detenţie şi modernizarea altor 282 locuri de detenţie (Penitenciarul Deva)

– Crearea a 200 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Giurgiu

– Crearea a 96 de locuri noi de detenţie la Penitenciarul Găeşti

Consolidarea sistemului de probaţiune

S-au făcut demersuri în sensul acoperii direcţiilor de acţiune şi măsurilor stabilite prin calendarul de implementare a memorandumului, atât în ceea ce priveşte completarea cadrului normativ prin adoptarea legislaţiei subsecvente, precum şi implementarea măsurilor privind suplimentarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru pentru serviciile de probaţiune.

Măsurile aplicate au fost validate de datele statistice corespunzătoare activităţii înregistrate de serviciile de probaţiune în perioada 2015-2016, interval în care s-a resimţit efectul noii orientări a politici penale în materia regimului sancţionator aplicabil persoanelor care au săvârşit infracţiuni:

la finele anului 2015, aproximativ 28.000 de persoane se aflau în detenţie şi aproximativ 42.000 de persoane în probaţiune, la începutul anului curent – aproximativ 27.000 de persoane se aflau în regim de detenţie, iar peste 56.000 de persoane în probaţiune”, arată Ministerul Justiţiei într-un comunicat de presă.