Ministerul Justiţiei a publicat lista cu numele celor care au vizitat controversata arhivă SIPA şi au avut acces la dosare. Nu este clar însă dacă această listă folosește la ceva în ecuația scandalului SIPA sau e doar o altă perdea de fum menită să întrețină vie atenția publicului asupra acestui subiect fără aparentă miză.
În total au fost 22 de vizite din vara lui 2007 până în 2013. Printre cei care au avut acces sunt Laura-Iulia Scântei, vicepreşedinte al Senatului, şi Horia Georgescu, fost şef al ANI. În 2007, ei erau consilierii fostului ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu.
Declaraţia zilei vine de la fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc. El a susţinut că, pe vremea lui, în 2013, o comisie formată din 4 persoane, printre care un ofiţer SRI, au intrat în arhiva SIPA să schimbe un bec.
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat că arhiva SIPA nu va fi distrusă, ci se va face un fel de CNSAS pentru studierea ei.
Pe de altă parte, şefii Justiţiei nu cred că informaţii compromiţătoare scurse din arhiva SIPA ar fi putut fi folosite la şantajarea unor magistraţi.
Cine şi când a intrat în arhiva SIPA
Potrivit listei publicate de Ministerul Justiţiei, între 2007 şi 2013 s-a intrat de 22 de ori în arhiva fostului serviciu secret care ar contine informaţii compromiţătoare despre unii magistraţi.
‘Arhiva SIPA a fost desfiinţată prin HG nr. 127/26.01.2006. După desfiinţarea arhivei, un număr de 22 de ‘vizite’ au fost consemnate în 22 de procese-verbale întocmite ‘cu ocazia sigilării/desigilării spaţiilor în care a fost depozitată arhiva’.
Cele 22 de procese-verbale consemnează data vizitei, Ordinul ministrului Justiţiei prin care a fost permis accesul în arhivă, componenţa comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum şi menţiunea ‘După verificarea şi inspectarea stării documentelor în vederea desfăşurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea uşilor celor două camere, precum şi a uşii de acces la acestea’, indicându-se şi numărul sigiliului folosit’, se precizează în documentul publicat de Ministerul Justiţiei.
Potrivit acestuia, în data de 1 iunie 2007, au vizitat arhiva Marius Iosif, Vasilica Bura, Laura-Iulia Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban, următoarea vizită fiind consemnată la data de 6 iunie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Doina Armean, Laura-Iulia Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban.
La data de 14 iunie 2007, au vizitat arhiva Marius Iosif, Vasilica Bura, Doina Armean, Andreea Istrati, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban, iar pe 20 iunie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Doina Armean, Andreea Istrati, Laura-Iulia Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban.
Următoarele vizite ale arhivei au fost consemnate după cum urmează:
* 28 iunie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Laura-Iulia Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Andreea Istrati, Nicolae Tiliban;
* 5 iulie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Laura-Iuliana Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Andreea Istrati, Nicolae Tiliban;
* 13 iulie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Doina Armean, Andreea Istrati, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban;
* 20 iulie 200 7 – Marius Iosif , Doina Armean, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban;
* 1 august 2007 – Doina Armean, Laura Scântei, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban;
* 31 august 2007 – Marius Iosif, Laura Scântei, Horia Georgescu, Nicolae Tiliban;
* 7 septembrie 2007 – Vasilica Bura, Doina Armean, Horia Georgescu, Andreea Istrati, Nicolae Tiliban;
* 14 septembrie 2007 – Vasilica Bura, Doina Armean, Andreea Istrati, Dănuţ-Marian Mânzală, Nicolae Tiliban;
* 4 octombrie 2007 – Tiberiu Ungureanu, Marian-Cornel Popescu, Marius Iosif, Eugen-Mihai Fîntână, Nicolae Tiliban, Constantin Căruntu;
* 2 noiembrie 2007 – Iosif Marius, Horia Georgescu Horia, Andreea Istrati, Nicolae Tiliban;
* 5 noiembrie 2007 – Marius Iosif, Horia Georgescu, Andreea Istrati, Nicolae Tiliban;
* 9 noiembrie 2007 – Marius Iosif, Horia Georgescu, Vasilica Bura, Doina Armean, Andreea Istrati, Laura Scântei, Nicolae Tiliban
* 28 noiembrie 2007 – Marius Iosif, Horia Georgescu, Andreea Istrati, Valentin Ignuţă
* 5 decembrie 2007 – Marius Iosif, Vasilica Bura, Horia Georgescu, Monica Boboc, Andreea Istrati, Dănuţ-Marian Mânzală, Valentin Ignuţă, Florian Ungur
* 24 ianuarie 2008 – Marius Iosif, Tiberiu Ungureanu, Marian-Cornel Popescu, Iuliu-Maximilian Oană, Radu Mihaela, Ionel Postelnicu, Nicolae Tiliban
* 10 aprilie 2008 – Marius Iosif, Laura Scântei, Georgescu Horia, Răduţă Cornel, Ungureanu Tiberiu, Tiliban Nicolae
* 22 aprilie 2008 – Marius Iosif, George David, Iulian Spînu, Nicolae Tiliban
* 13 decembrie 2013 – Florian-Teodor Andronache, Marius Ştef, Adrian Oltenaş, Nicolae Tiliban.
MJ menţionează că din documente nu rezultă activităţile desfăşurate în 2006.
Va fi desecretizat şi un raport care ar atesta nereguli de pe vremea Monicăi Macovei
‘În condiţiile legii se va proceda la desecretizarea Rapoartelor cu nr. 0097/17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana şi Georgescu Horia), respectiv nr. 0096/ 17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica şi Mânzală Dan), prin care ‘Comisia a identificat nereguli cu privire la evidenţa, păstrarea, procesarea, multiplicarea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat, în contradicţie cu prevederile HG 585/2002”, se precizează în documentul publicat de minister.
De asemenea, vor fi desecretizate şi procesele verbale întocmite de către comisiile din care au făcut parte Claudiu Octavian Secaşiu, Marius Oprea, Cristian Danileţ, Doru Dobocan, Florian Ungur, numiţi prin Ordinul MJ nr.790 din 20.03.2006;
Paul Dumitriu, numit prin Ordinul MJ nr. 185 din 19.01.2007;
Iosif Marius, Bura Vasilica Mihaela, Scântei Laura, Oltean Sorin, Mânzală Dănuţ Marian, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1.348 din 31.05.2007;
Georgescu Horia, numit prin Ordin MJ nr.2175 din 27.08.2007;
Istrati Andreea, numită prin Ordinul MJ nr. 1489 din 11.03.2007;
Scântei Laura Iuliana, numită prin Ordinul MJ nr. 1.348 din 31.05.2007;
Mocuţa Gheorghe, Dorel Fronea, Boboc Monica, George David, Iosif Marius, Doina Armean, Mânzală Dănuţ Marian, Spânu Iulian, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1.130 din 15.04.2008;
Tănăsescu Gabriel, Ragea Radu Constantin, Ungureanu Tiberiu Firinel, numiţi prin Ordinul MJ nr. 1.823 din.30.06.2008, anunţă MJ.
Ce spun Horia Georgescu şi Iulia Scântei, foşti consilieri ai lui Chiuariu
“Activitatea mea în calitate de membru a fost în limita şi mandatul dat de ordinul ministrului cu aplicarea legilor incidente. Am încheiat activitatea în cadrul comisiei când am fost înlocuit de Cătălin Predoiu”, a comentat Georgescu pe Facebook
“Singurul incident de securitate pe care îl sesizez este apariţia în presă a raportului clasificat «secret de serviciu», anterior declasificării lui. (…) Nu am nimic cu faptul că presa a accesat nişte informaţii, problema nu e la presă, ci problema e în cadrul Ministerului Justiţiei”, a precizat la randul ei, Iulia Laura Scantei, pentru News.ro.
Un ofiţer SRI a intrat în arhiva SIPA
Pe lista apare însă şi un ofiţer SRI, Florian Andronache. În 2013, acesta era consilier al ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc.
“Au constatat că un bec se defectase, au procedat la înlocuirea lui, au constatat că toate sigiliile camerelor din holul respectiv erau intacte, au părăsit locaţia şi au consemnat aceste operaţiuni administrative într-un proces verbal, depus la compartimentul de specialitate. Aşadar, membrii acestei comisii au avut un rol strict administrativ, nu au intrat în niciuna din încăperile în care se aflau documente ale arhivei SIPA, nu au intrat în contact cu niciun fel de document, dosar, hârtie, obiect din arhivă”, a subliniat Cazanciuc.
Ce a căutat un ofiţer SRI în arhiva SIPA
Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, întreabă ce a căutat un cadru al SRI în arhiva SIPA în 2013, referindu-se la Florian-Teodor Andronache, despre care spune că a fost ofiţer al Serviciului detaşat la Ministerul Justiţiei.
‘Conform materialului publicat de Ministerul Justiţiei, printre cei care au intrat în arhiva SIPA în 13.12.2013 a fost şi domnul Andronache Florian-Teodor. Conform datelor publice, dânsul a fost ofiţer SRI detaşat în cadrul Ministerul Justiţiei. Ce a căutat domnia sa în arhiva SIPA?’, a scris Dana Gîrbovan pe Facebook.
Mai mulţi ar fi intrat în arhiva SIPA
Ministrul Justiţiei Tudorel Toader spune că, în realitate, au fost mult mai mulţi cei care au intrat in arhiva SIPA.
‘Toate cele 22 de vizite, nu sunt 22, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo şi datele. Sigur sunt mult mai multe vizite, sunt şi două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, (…) din care veţi afla mai multe informaţii şi, sigur, ai mai multe vizite. (…) Din lista aceea ce anume se ştie – cine în mod fizic a intrat în arhivă, cine cunoaşte adevărurile din arhivă. Până acum era o necunoscută, cine să fie… Iată, avem lista şi ştim a, b, c sunt oamenii care cunosc secretele, adevărurile din arhivă’, a declarat Toader, la Palatul Parlamentului.
Se va face UN soi de CNSAS pentru studierea arhivei SIPA
‘Arhiva SIPA e păcat să o distrugem, pentru că ea e un segment din istoria mai plăcută sau mai puţin plăcută a Justiţiei. Arhiva SIPA are în ea documente privind activităţile desfăşurate de către funcţionarii cu statut special, cu cei de la ANP, vă daţi seama, oamenii aceia nu pot să-şi dovedească vechimea, să ia pensii, puncte de pensii, cum să o distrugi? Arhiva SIPA are a doua categorie, probabil că n-am fost în ea, elemente ce ţin de viaţa privată pe care o vom respecta şi nu le vom divulga. Are în ea probabil informaţii ce ţin de secretul de serviciu, care intră în competenţa ministrului, şi le voi desecretiza. Celelalte secrete, dacă or fi, sunt de competenţa Guvernului sau poate a CSAT dacă se duce acolo. Vom face un fel de CNSAS, vom pune trei, patru funcţionari de la ANP, de la Ministerul Justiţiei, care au acces la secrete de stat şi primul lucru trebuie să restituie documentele celor de la ANP să-şi facă dovada dreptului la pensie. Vom vedea care sunt informaţiile, vom urma regimul lor, le vom desecretiza şi le veţi şti’, a detaliat Tudorel Toader.
Şantaj la magistraţi?
Şefii de la vârful Justiţiei nu cred că arhiva SIPA ar fi putut fi folosită pentru şantajarea unor magistraţi.
“Deocamdată nu ştiu ce fel de informaţii ar ascunde arhiva SIPA ca să îmi pot da seama dacă acele informaţii sunt de natură a compromite pe cineva. Aşa că este cam devreme să dau un răspuns. (…) Ceea ce pot afirma cu tărie este că pe mine nu m-a şantajat nimeni niciodată, nici discuţii nu am auzit pentru că, de regulă, acestea sunt evenimente care se întâmplă totuşi într-o anumită stare de confidenţialitate”, a declarat președinta ICCJ, Cristina Tarcea, la CSM.
Ce conţine arhiva SIPA
Pe 24 mai la TVR, judecătorul Cristi Danileţ – care a văzut arhiva SIPA – a declarat ca într-adevăr dosarele conţin informaţii sensibile despre viaţa privată a unor magistraţi, între care ar fi povești amoroase sau chiar avorturi.












Va iesi o mascarada in care democratia va fi aparata imagisitc. M-ar convinge, spre exemplu, daca s-ar cerceta si da publicitatii increngaturile dintre institutiile puterii, judiciare si magistratura in scandalul devalizarilor de la Credit Bank si alte cateva banci, cazuri inchise diversionist prin cateva arestari aranjate in cazuri marunte si supradozate prin crearea de asa-zise grupuri si incadrari fortate. Daca s-ar cerceta relatiile la varf ale unor politisti si magistrati care au instrumentat cazurile si au lasat liberi si fara confiscari de bunuri capete din varful mafiilor, precum Steriu Popescu, Ivan Marcel, Dinulescu s.a, atunci am vorbi de o revolutie morala si de instalarea justitiei pe alte coordonate. Aceste devalizari inimaginabile, completate cu privatizarile haotice si clientelare, au distrus sansele Romaniei de a fi fost similara motrice Chinei in spatiul asiatic, nu ca dimensiune
,