”E cu totul absurd pentru cineva din afară să remarce că noi, în timp ce avem deficit bugetar, ne apucăm dintr-odată să dăm bani la diferite categorii de oameni care pot să fie îndreptățiți, și cred că e cazul profesorilor, CFR-iștilor… Când Guvernul a spus că nu sunt bani pentru toate aceste lucruri, Guvernul a spus adevărul. Faptul că Guvernul a dat înapoi a fost o dovadă extraordinar de mare de slăbiciune”, a declarat politologul Alina Mungiu-Pippidi, în emisiunea Laurei Chiriac de la B1TV, citată de Libertatea.
„Deci nu are nimeni cum să dea garanții. Cei care cer garanții pentru ce se va întâmpla într-un an-doi sau cer să fie puse lucruri nerealiste și semnate într-un contract, cum s-a întâmplat cu Legea salarizării unitare trecută de domnii Dragnea și Vâlcov în 2017, pentru care nu erau surse de finanțare atunci, nu fac decât să creeze o situație în viitor în care contractul respectiv nu va putea fi pus în practică”, a mai spus Alina Mungiu-Pippidi în emisiunea de la B1TV.
”Președintele este nul”
Politologul a discutat despre problema educației și în emisiunea OFF/OnTheRecord, de la Aleph News. ”În timpul discuției despre gaura neagră (din buget – n.r.) apar brusc o mulțime de revendicări salariale. Absolut toate aceste categorii au dreptate să facă scandal, toate vorbesc de sectoare sub-investite. Te întrebi: țara aceasta este un spital de nebuni? Impresia mea este ca nu se va reuși nimic pentru că nu este niciun fel de coordonare. În ziua în care trebuie să aibă loc rotativa guvernamentală poți să ai o greva generală în educație? Nimeni nu le-a spus că în ziua marelui eveniment politic, știrile se vor duce în altă parte? Haosul acesta nu îl înțeleg. Iohannis a fost un președinte extraordinar de slab. Iohannis a dat importanță serviciilor secrete, dar e slab pregătit pentru ce se poate întâmpla”, a explicat Alina Mungiu Pippidi în emisiunea de la Aleph News.
„Președintele este nul. Nulitatea stă în incapacitatea de a transmite încredere oamenilor că lucrurile se pot rezolva. Educației îi trebuie un nou cadru bugetar realist. Sper că România o să reușească să ia banii din PNRR. Cota unică s-a redus la suma de 10%, care este ridicolă. În orice țară poți să plătești prin buget atât cât încasezi. În Finlanda, care stă cel mai bine la educație, se plătește impozit până la 60%.
Noi am optat pentru un model specific est european. În Estonia, modelul pe care l-am adoptat noi, cota unică este de 20%. Ai o educație mult mai redusă, încurajezi oamenii să se ducă în sistemul privat de educație. Noi nu ne putem hotărî între cele doua sisteme. Nu vrem taxe mai mari, dar vrem servicii publice la nivel finlandez. Dacă vrem servicii de nivel social democrat, trebuie să avem și niște taxe social democrate. După Revoluție, economia a decolat, s-a creat o mare clasă mijlocie. Oricât ar crește costul benzinei, este o nebunie pe șoselele din România. Oamenilor li s-au dublat veniturile de când am intrat în UE.”, a declarat Alina Mungiu-Pippidi, de la Aleph News.
”Populismul a triumfat, avem numai partide populiste. Partidele spun că putem cheltui oricât din banii publici și nu e nevoie să încasăm nimic. Avem un Fisc care a fost și a rămas analfabet, este incapabil să administreze o taxă complicată. Solidaritatea este că cel care câștigă mult plătește mai mult pentru cei care câștigă mai puțin. Bugetele noastre se discută cu Comisia Europeană. Anul trecut au mințit CE? Sunt două posibilități: ori mint și ei, ca grecii, ori este o eroare. Bugetul nostru nu e sustenabil: ne împrumutăm să plătim pensii. Bugetul nu este sustenabil fiscal la o cotă unică de 10%. Alegerile viitoare ar trebui să se poarte despre ce impozite sunt crescute pentru calitatea serviciilor publice. Nu înțeleg de ce nu există niciun partid care să vină cu un plan pentru Educație. Problema cea mai mare a Educației este în rural. România, în acest moment, este pe vârful inegalității în Europa. Fără o cotă progresivă se vor accentua aceste inegalități. Noi trebuie să ajutăm școlile care rămân în urmă”.
”Trebuie să stimulăm să apară partide”
„Soluția sustenabilă nu este să dăm țara peste cap pentru 1.000 de lei. Trebuie să creăm un partid, care face un alt buget pe care îl discutăm. Profesorii pot să se adune să facă un Partid al Meritului. Dacă iei banii din pensiile speciale, o să facă judecătorii grevă. Fără creșterea surselor de venit nu se pot satisface niciunele din aceste revendicări. Clasa noastră mijlocie este extraordinar de consumatoare, nu e inovatoare sau antreprenorială. Orașul este plin de oameni care stau în apartamente mizerabile de bloc, dar își parchează ultimul timp din Mercedes în față. Nu este sustenabil statul pe care ne dorim să-l avem dacă nu plătim mai multe impozite. Impozitele mai mare trebuie plătite de cine are mai mulți bani. Liberalii nu pot să susțină cota progresivă, nu-i mai votează nimeni. Nimeni în Germania nu mă crede când spun cât se plătește în România taxa. Sugerez greviștilor să-și caute un nou partid. Vă rog, faceți Partidul Meritului și începeți invers decât partidele acestea. Partidele pe care românii le aduc la guvernare n-au făcut în viața lor un buget, niciodată. Când va apărea un partid în România care să vină cu un buget complet restructurat? Electoratul se va duce furibund și va vota cu partide extremiste la alegerile europarlamentare. La alegerile legislative, electoratul român va da înapoi, nu va mai vota AUR.
O să risipim anul electoral, în loc să găsim oameni care să vină cu o alternativă adevărată. Nu suntem prizonierii Coaliției de guvernare. Pun biroul meu la dispoziție, celor care vor să discute despre cum redesenăm un buget rațional pentru România. (…) Generațiile care erau mai bune în politică au fost extraordinar de corupte. Partidele nu au capacitate de reînnoire și de recrutare, au ramas bodyguarzii și șoferii. Klaus Iohannis are o mână foarte proastă, nu îi plac oamenii performanți. Sunt în PNL oameni mai buni decât cei din fruntea PNL, dar n-au șanse. E mult mai ușor acum în România să faci un partid. Trebuie să încercăm să stimulăm să apară partide, să-i împingem pe cei care au capacitatea să facă asta. Politica în România este foarte controlată, sunt îngrozitor de multe servicii secrete. Oamenii știu să recunoască o alternativă mai bună de una mai proastă. României îi lipsește alternativa. Cantitatea de pierde vară care intră în fiecare antrepriză politică este absolut înfiorătoare. Trebuie un nucleu de oameni competenți. Profesorii au educație. În loc să cerem de la cineva, haide să găsim soluții”.
***
guvernantii si corporatiile sa fure mai putin!
Oare si TVA-ul ar trebui marit ?
Oare si exceptiile referitor la scutirile la impozitul pe salariu ( constructii si IT ) ar trebui eliminate ?
Care mare clasă mijlocie? Că nici n-a apucat săraca să guste vreo trei decade glorioase, că deja-i laminată!
Cu ideea cealaltă, a serviciilor, metaserviciilor, paraserviciilor și gherilelor securistoide de influență și îmbogățire, de acord. Dar ei sunt partenerii stăpânilor și-aici e problema.
Uneori dragostea învinge după ce ea s-a măritat cu altul și are 3 copii, iar el e gras, cu diabet. Pentru amorul artei, e frumos, dar pentru amor, cam târziu. Așa și noi cu partidele salvatoare. Nici nu ne-a trecut gustul amar după ce ne-a îngropat salvarea (României).
Adunarea unor sume mai mari la buget se rezolvă ușor: amplificarea hoției.
In linii mari, da, veniturile bugetare sunt mici pt. atatea ambitii: pensii speciale, cumulul salarii-pensii, inarmare de proportii, revendicari salariale generalizate, in conditiile infranarii agrozootehniei si afacerismului autohton, al hotiei si evaziunii la scara mare. In schimb, fiscalitatea persoanelor fizice corecte a ctescut la peste 30%, in timp ce marii agenti economici si corporatiile eludeaza in fel si chip, se bucur de facilitati. Cat despre clasa mijlocie este o tema complicata ce nu are loc aici.
După părerea mea, principalul criteriu nu ar trebui să fie atât impozitul pe venit luat ca atare, cât banii cu care omul rămâne efectiv după ce își plătește toate impunerile. În România, ei sunt 58,5% din brut. În Franța, de exemplu, am citit că la minim procentul este 78%, la mediu 74%, iar dintr-un salariu de 4000 de euro (care e cu 60% mai mare decât mediul) omul rămâne cu 69%.
Cred că și în Germania omul rămâne cu 60-70% din bani, cel puțin la baza și la mijlocul piramidei salariale. De asemenea în Italia, unde la 2500 de euro pe lună salariatul păstrează cam 68% din ei.
De ce la noi se păstrează atât de puțini bani în ciuda impozitului pe venit unitar și mic, în comparație cu aceste trei țări – unde el este și mai mare, și progresiv?
De exemplu, contribuția pentru bătrânețe este la noi 25% din brut. Este ea mare în sine? Nu: în Franța este 18% iar în Italia 33%. Dar, dacă în aceste două țări ea e plătită și de angajat, și de angajator, partea cea mai mare plătind-o acesta din urmă (10,5% în Franța, respectiv 23% în Italia), la noi contributia este plătită exclusiv de angajat.
Prin urmare, greșeala a fost când s-au mutat contribuțiile de la angajat la angajator? Nu tocmai. Mutarea în sine nu doar că nu a avut efect asupra părții din salariu cu care rămânea omul (căci a fost însoțită de creșterea brutului cel puțin cu valoarea contribuțiilor pe care angajatorul înceta să le mai plătească și, în plus, a fost corelată și cu scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10 procente, deci salariul net final e posibil chiar să fi crescut puțin din acest punct de vedere), dar a fost chiar benefică pentru fondul de pensii și pentru cel de sănătate, care au beneficiat, ca urmare a ei, de contribuții un pic mai mari (5% din A + 5% din A este mai mic decât 10% din A + 10% din 5% din A).
Problema e că această mutare e doar jumătate din mișcare, cel puțin așa îmi închipui eu că ar fi trebuit să stea lucrurile. Dusă până la capăt, ea ar fi trebuit, la un moment oarecare, să fie însoțită (lucrul încă s-ar putea întâmpla, de altfel) de scăderea acestei contribuții de bătrânețe a angajatului de la 25 la 10 procente împreună cu impunerea unei contribuții corespunzătoare de 15% angajatorului.
Întrebarea esențială e cum faci asta convingându-l în același timp pe angajator să nu scadă brutul cu 15%, căci numai așa poți obține ceea ce presupun că urmăreai (sau, în orice caz, ceea ce ar trebui să urmărești): creșterea sumei cu care rămâne angajatul la final, lucru care va avea efect benefic în special în privat.
Căci asta este, după părerea mea, adevărata artă politică a României momentului: cum să-i ajuți pe angajații din privat să nu mai aibă salariile de multe ori prea mici pe care le au. De aia sunt ei atât de supărați pe tot Universul: pentru că îi doare propria nedreptate și e mult mai ușor să găsești ținte comode (Victor Ciutacu, Austria și crema Lacalut) decât să îți asumi riscuri reale.
Pe care, de altfel, nici nu e corect sa le ceri oamenilor să și le asume. Pentru asta, între altele, există partidele politice. Teoretic, cel care ar fi trebuit să poarte lupta asta era USR. A purtat-o pe dracu și pe dracu o va purta. Ei nu știu decât “urâți-i pe bugetari pentru felul în care vă sclavagesc angajatorii voștri”, “omul să aibă dreptul să se pensioneze numai după ce îi face de 40 de zile” și, cea mai recentă, “faptul că suntem cei mai antibugetari și antisindicaliști de pe lume ne dă dreptul să căutăm a scoate un ce profit politic din greva sindicatului unor bugetari”.
Revenind: impozitul pe venit e și unitar, și mic în România, dar la fel de adevărat este că salariatul român rămâne cu mai putin din leafa sa decât colegul său german, francez sau italian, deși aceștia din urmă sunt și impozitați progresiv, și cu cote în general mai mari decât el. Aceasta cred eu că este problema fundamentală a raportului de muncă din România actuală și ea se află în mediul privat.
Cine se va încumeta să o atace? La cum arată lucrurile acum, pare că Moș Crăciun…
Și o idee practică: la bugetari există raportul 1-12. N-ar trebui oare impus și privaților?
@Alina Mungiu-Pippidi, sper totusi ca e o gluma neagra cresterea impozitelor acum cu razboiul la granita pentru clasa „mijlocie” care abia mai poate sa-si plateasca intretinerea, mancarea si ratele la banca. Vreti sa intoarceti toata populatia de partea lui Putin si impotriva NATO si EU?
hmmm, acum am inteles, EU a ramas fara bani, 72 miliarde Euro s-au dus in sustinerea financiara a Ucrainei sa nu se prabuseasca.
Dar daca cineva crede ca poate creste impozite in Romania cea mai saraca tara cu cea mai saraca populatie a Europei aflata la granita cu razboiul (mai aproape decit Polonia) se inseala amarnic!!!
Riscam o Revolutie in toata regula iarna urmatoare, vrem sa vedem steaguri EU si NATO arse in strada in mijlocul Bucurestiului???!!!
E interesanta comparatia asta cu finlandezii si blocul estic in contextul taxelor si serviciilor oferite de stat. Problema e,ca, in opinia mea, problema e putin invers cum spune dna Pippidi. Pentru ca oamenii angajati la stat nu sunt capabili sa furnizeze servicii de calitate, platim taxe mai mici. Nu invers. Nu de parca daca plateam 60% taxa am avea servicii educationale de nivel Finlandez.
Cat despre economie… vom trai si vom vedea. N-o sa murim de foame. Sigur. Sper.
Veniturile la buget n-au cum sa creasca cata vreme nu se opresc din furat, talharit si dezinformat populatia.
&” Luju” a publicat o listă de magistrați pensionari care au solicitat să se reîntoarcă în magistratură , după pensionare, probabil intenționând să-și crească veniturile de pensionari și cu salarii de magistrați așa cum politicienii și CCR au favorizat, unii dintre ei ajungând la proba scrisă și interviu, probabil cu acceptul CSM, ? Dacă printre asfel de candidați, pensionari de la magistratură, pentru posturi de magistrați activi, sunt și spețe de sustragere, prin pensionare, de la verificare unor eventuale doctorate , ?