Alina Mungiu-Pippidi

Cât de coruptă mai e România? Memoriile lui Daniel Morar (III)

M-am întâlnit, în podul Muzeului de istorie a Bucureștiului de pe Calea Victoriei, cu câțiva bucureșteni, le-am spus (aici) că țara merge per total bine (blestemul geopolitic a devenit rentă geopolitică, Bucureștiul e peste media de venituri a regiunilor UE și toată lumea are gresie și smart TV, Republica Moldova a fost invitată să adere la UE și adversarul nostru istoric, Rusia, e slăbit fără ca noi să ne luptăm cu el sau să scoatem vreun ban din buzunar), dar ne simțim prost (când trăiești din rente, nu meritocrația conduce, și e iritant ca la putere să fie generali de armată plagiatori, iar în alternativă fii de generali securiști), dar per total generația noastră a făcut ce trebuia, adică am intrat în UE și NATO la timp, fără război. Cu țara noastră așa cum e ea. Cu mai multe Case ale Poporului și Neamului și prea puține spitale și vaccinați. Și i-am îndemnat să citească volumul de memorii al lui Daniel Morar și să înceapă de acolo reconstrucția. Că volumul are niște repere fundamentale pe care se poate construi.

Primul este acela că justiția a devenit extrem de puternică, în mare măsură din interes și egoism, dar așa vine progresul, împins de interes, noi și noi grupuri care vor să se afirme și care sunt echilibrate de alte grupuri. Justiția noastră, povestește Morar, a supraviețuit unor încercări de încălecare de către serviciile secrete și politicieni, care continuă și vor continua (nu doar la noi, vedeți Spania, SUA), și a ieșit mai puternică și foarte bogată. Asta nu e rău din punct de vedere al corupției, lasă să fie magistrații bogați dacă asta îi ferește de influențe nedorite. Ar fi mai bine însă să fie mai autoreflexivi și mai capabili să se auto-reformeze, dar au de unde și aș vrea să sugerez facultăților de drept să organizeze dezbateri despre cum iese justiția din cartea asta, să auzim și alte păreri și să vedem cum facem. Poate studenții, dacă profesorii sau INM nu au curaj să avem asemenea discuții cu toată franchețea. Faceți din acest volum momentul zero al autoevaluării, asumării și evoluției, nu trebuie nimic radical, dar e nevoie. Are nevoie și justiția, au nevoie și școlile de drept, că din învățat articole de cod pe de rost nu are cum să iasă o clasă de magistrați de calitate.

Al doilea este acela că la nivel local corupția este ca în westernuri, captura orașelor (Cluj, Sibiu, Ploiești) de către mafii locale. Povestea lui Morar e mai ales despre Cluj, care începe de timpuriu, că acolo a lucrat el, și merită citită de toți cei care cred mitul cu Clujul și excepția Boc, nu e nicio excepție, mafia a fost pe rând acolo Vatra Românească, PSD, PNȚCD, PDL și PNL, dar tot mafie a fost, dar și eforturile de a mai curăța au existat, culminând cu arestarea primarului Apostu, lăsat de Boc să îi țină locul cald când a fost prim ministru. Discuțiile din zilele astea, cu UBB, universitatea fanion a țării, care pare a coincide cu universitatea fanion a securiștilor, și vechi, și noi sunt încă o dovadă. Dar nu e nimic de disperat, e de luptat, asta e tot, și Morar are zeci de pagini despre curățarea Clujului, măcar de ar continua și azi, că la Cluj, oraș bogat, ar trebui să fie suficientă autonomie economică și societate civilă. Și acolo e speranța, sau de la centru, că șefii locali de poliție, justiție, servicii sunt de obicei în gașca locală.

Al treilea reper al cărții este demonstrația că se poate construi o anticorupție judiciară obiectivă pe un principiu clar de separare a patrimoniului statului de interesul privat. Cazurile istorice din carte, de la vicepremierul Copos, cu care s-a stricat soluția imorală cu Dan Voiculescu a Alianței DA, la ministrul Justiției Chiuariu și dosarul Poșta Română sunt neambigui și de anii nouăzeci: transferuri de patrimoniu fără jenă, nu cazuri rafinate de influență. Cum a zis SOV, de vină nu erau ei, că jefuiau statul, de vină eram noi, că nu îl apăram, și aceste cazuri au fost nete de apărare și de aceea au rămas clare și definitive. De timpuriu însă s-au dezvoltat și cazurile mai ambigui și mai politice, de la Marko Bela la Toni Greblă și Ordonanta 13, pentru care evident, cum am scris de atunci, nimeni nu putea fi pus sub urmărire penală chiar dacă nu eram de acord cu ordonanța, si unde Codruta s-a luat după șoferul nostru, Poli, căruia nu se știe cine i-a scris plângerea (sau, mai degrabă, se știe). El însă nu era doar un șofer, el a fost împins in față ca singura figură disponibilă să patroneze peste toată înscenarea cu Rezist!, adică oameni nevinovați pe stradă și manipulatori la vârf, societate civilă de manevră (cei din USR au mai creat și niște ONG-uri de partid ca să fie taraful complet, ca să profite Iohannis, Orban, Bode, USR etc. Dar LCK a marșat, și așa s-a ajuns la Curtea Constituțională, unde tot Morar a tranșat lucrurile, actul de a legifera în absența folosului material necuvenit și a înstrăinării patrimoniului statului nu poate fi criminalizat. Nu putem băga legislatorii la pușcărie pentru legi proaste. A urmat Jos CCR! și alte populisme anti-stat de drept promovate chiar în numele statului de drept. Și nu s-a încheiat istoria – ultima trimitere în judecată a lui Dragnea de către DIICOT pentru Teldrum și Brazilia, relatată de Alex Costache, vechiul reporter judiciar al TVR, RC și G4, e evident altă făcătură, nu l-au prins pe Dragnea cu nimic, dar tot l-au trimis în judecată, că mersese deja ulciorul la apă. Dragnea între timp spune enormități și face numai prostii, adică nu mai e un pericol pentru nimeni de când a fost scos din joc, că i s-a dus buna judecată, dar de dragul credibilității DIICOT iarăși încearcă marea cu degetul, doar nu i s-a adus o valiză de documente la care s-a uitat cinci ani pentru nimic. Deci, în rezumatul meu, ne-am ales cu o listă lungă de oameni închiși, s-a început curățenia în multe județe și au dispărut oligarhii, acesta e meritul istoric al DNA, mai avem corupție și azi, dar nu mai avem oligarhi. Cine a scăpat de sub control, sunt SRI, STS, SPP, Doi și-un sfert etc. Dar epoca de glorie, în care puteam avea încredere în parchete și presa care îi susține s-a cam dus, iar politizarea e pe față – cazul Belina, prezentat de Tapalagă la Bruxelles ca o trecere a patrimoniului statului în privat și un atentat la libertatea presei a arătat la ce nivel am ajuns. Cum era vorba de o trecere din patrimoniul central în cel județean (amândouă publice), justiția i-a exonerat pe cei implicați. Cât abuza Dragnea de libertatea presei se vede din faptul că nu făcea procese ziariștilor. În decursul timpului, PSD și diverși actori privați – Miron Cozma, Ristea Priboi au îngropat în dosare în instanță pe oameni ca mine sau Marius Oprea, deși ne-am câștigat, finalmente, procesele. În schimb, oficioșii luptei cu corupția nu au asemenea probleme (ciudat!), dar se prezintă non stop ca eroii luptei pentru libertatea presei. Realități paralele.

Lupta cu corupția a fost un succes, dar DNA a murit? Asta vrei să ne spui, Alina? Întrebarea e legitimă. Nu, nu cred că lupta judiciară cu corupția e moartă, dar după primul mandat al Codruței se cam epuizase, pentru că s-a dovedit așa de puternică încât a început marea bătălie politică pe ea. Am învățat, nu doar serviciile, ci toată lumea – dușmani, șantajiști, oameni politici, să o instrumentalizăm în interes propriu. Evident, nu mai avem oameni la DNA de anvergura lui Morar sau cu ambiția lui LCK (că ambele personaje au părți pozitive care le întrec pe cele negative, chit că Morar a fost net mai independent – era și mai matur). Partea pozitivă, anume că azi se fac plângeri imediat pentru că lumea crede că se poate rezolva ceva, e pozitivă, dar, evident, între ele sunt și cele instrumentalizate… Oligarhii sunt pe ducă, plagiatorii sunt prosperi, dar asta trebuia rezolvat de Ministerul Educației, nu de DNA, dar nu s-a putut, că rectorii nu au vrut. Rezistența e la mijloc, nu neapărat la vârf, ne luptăm cu stratul mediu de rentieri din societate, care are mult de pierdut din schimbarea status quo-ului – deci nu o să îl răzbim noi ușor. E nevoie de reforme, nu de procurori, și reformele au nevoie de cerere socială și se vor întâmpla când lumea le va dori, nu înainte.

Între timp, ca să vă răspund la întrebarea din titlu, vedeți România aici. Maximul e 10, și puteți compara țara cu lumea, Europa și vecinii, și vă las să o faceți singuri. Destul să vă spun că e cel mai mare progres din Europa în ultimii 12 ani, intervalul de timp prezentat de mine aici, e al nostru – până la ce nivel puteți judeca singuri. Dar asta arată că eforturi s-au făcut, și e contraproductiv să iei linia că totul a fost manipulare și nu s-a făcut nimic, cum fac ai lui Voiculescu, pe de o parte, și băieții de la Criticatac care își iau lumina de la Monde Diplomatique, pe de alta. Nimeni, nici voi, criticii anticorupției, nu cred că vreți să trăiți într-o țară unde pista de pe aeroport ajunge alee la casa cuiva – și dacă mai aveți încă un aeroport de unde să decolați este că au existat oameni ca Morar. Și dacă vor mai exista și pe viitor depinde dacă îi doriți sau nu, dacă dați valoare sau nu eforturilor făcute, indiferent că efectul lor e parțial. Viitorul e al vostru.

Citește și:

Alina Mungiu-Pippidi: Memoriile lui Daniel Morar, un plauzibil candidat la președinție (1)

Alina Mungiu-Pippidi: Memoriile lui Morar, episodul 2. Confruntarea cu serviciile secrete


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Cât de coruptă mai e România? Memoriile lui Daniel Morar (III)

  1. Agricultorul fericit

    Destul de ciudat textul. Ce vreti de fapt sa spuneti Dna. Pippidi, ca DNA a servit la ceva? Si ca Morar si Kovesi sunt buni sa conduca tara, ramane doar sa dam cu banul care va fi primul?
    Faptul ca nu avem oligarhi, nu inseamna oare ca economia e in mana strainilor?

    Reply
    • tempor1k

      Să nu uităm totuși de vechile sloganuri post revoluționare:
      „Noi nu ne vindem țara!!!!”
      Dar am vândut-o gratis sau am furat cu toții tot ce se putea fura la liber.
      DAR, de când a început DNA să își intre în atribuțiile reale în combaterea corupției (cu diferitele forme în care se îmbracă corupția) și a început să apară dimensiunea real dovedită a ei, foarte mulți au început să caute „țapii ispășitori”, și bineînțeles că a fost găsit unul: DNA este de vină, pentru ce s-a băgat în „afaceri”?!

      Reply
  2. Justitiabilul

    CORUPTIA si INCOMPETENTA contribuie la cresterea continua a saraciei si la furnizarea unor servicii publice de slaba calitate sau necorespunzatoare privind, asistenta sociala, cea medicala, de invatamint, accesul la justitiei, etc., acestea dovenindu-se de cele mai multe ori inaccesibile pentru anumite categorii sociale defavorizate.
    Acapararea pirghiilor, functiilor si rolului statului de catre gruparile criminale pozitionate in structurile puterii din esaloanele 1, 2 si 3 afecteaza insusi modul de formare a legilor si reglementarilor sau a unui sistem juridic care sa functioneze pe principii de echitate;
    – CORUPTIA reprezinta o povara GREA pe umerii natiunii, contribuind la cresterea nejustificata a imprumuturilor externe, cheltuielilor bugetare si nebugetare ale statului, a inflatiei si la finantarea indirecta continuua a structuirilor criminale;
    – CORUPTIA si INCOMPETENTA nu permit instituirea unui sistem de recunoastere obiectiva a valorilor umane, a meritelor si performantelor in politica, in exercitarea actului de guvernare, a profesiei sau de promovare a justitiarilor, functionarilor publici, cadrelor medicale ori din educatie pe baza principiilor de competitivitate si moralitate, nu permite asigurarea independentei si integritatii acestora. Acest flagel permite formarea unor dinastii(gasti) in toate domeniile viietii (mai ales in politica, administratie, ordine publica, justitie, etc) condamnand Romania la feudalizare si destramare;
    – CORUPTIA determina, scaderea standardului de viata si inechitate în distributia corespunzatoare a venitului national (produsului intern brut), a bogatiilor naturale ale tarii,acaparate de “baietii destepti”, impiedica formarea clasei de mijloc in Romania, care ar oferi stabilitate si soliditate sociala;
    – Costurile CORUPTIEI, nu se pot limita a fi reflectate numai de efectele directe respectiv mita si traficul de influenta, ele au impact inclusiv asupra deteriorarii mediului economic, înconjurator ecologic si a gradului de informare mediatica reala;
    – CORUPTIA impiedica inclusiv manifestarea si functionarea legilor firesti ale economiei eficiente si democratiei reale sau normalitatii;
    – CORUPTIA produce amenintare, riscuri, insecuritate si nesiguranta locala, zonala si globala;
    – CORUPTIA afecteaza grav viata politica. Cei care au jucat un rol important în desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989, nu ca tortionari si aveau proiecte marete de perspectiva pentru viitorul Romaniei sau care poate mai detin inca sunt absenti din viata publica de astazi, unii au fost ajuati sa treca in lumea vesnica ori au fost supupusi la amenintari, alti au emigrat deoarece au fost oripilati de parsivismul, incompetenta si imoralitatile pe care le-au vazut dezvoltandu-se in jurul lor;
    – CORUPTIA genereaza dezechilibre economice(zonale), sociale si alte fenomene societale imprevizibile si duce la folosirea abuziva si irationala a resurselor naturale ale tarii; aurul verde ( padurile), aurul negru (titeiul), potentialul hidraulic al bazinelor hidrogeografice ale Romaniei, marmura, granitul, calcarul, apa minerala, etc.
    Pe termen scurt si mediu diversele forme de manifestare ale coruptiei si marii criminalitatii pot avea CONSECINTE deosebit de grave asupra suveranitatii si securitatii nationale prin:
    – Pierderea credibilitatii Romaniei ca tara angajata ferm catre integrarea Europeana, in special sub aspectul capacitatii de a utiliza deplin si efectiv fondurile Europene si de a proteja interesele financiare ale Comunitatii impotriva fraudei, coruptiei si criminalitatii in general;
    – Dezorganizarea sistemelor de conducere statala si de executie precum si dereglarea mecanismelor administrative, juridice şi economice ale statului;
    – Esuarea procesului de reformare, in special de natura economica, institutionala si administrativa;
    – Scaderea drastica a moralului populatiei si erodarea increderii in factorii politici de conducere, in justitie si administratie si cei mai grav în democratie;
    – Perturbarea si slabirea functionarii sistemelor de furnizare a serviciilor edilitare esentiale si necesare unui trai decent.
    CORUPTIA insotita de crima organizata reprezinta factori de subminare a potentialului economic national favorizind dezvoltarea economiei subterane, iar amplificarea si generalizarea acestui fenomen constituie o cauza importanta pentru precaritatea componentelor economice ale suveranitatii si securitatii nationale.
    CORUPTIA IN ROMANIA are forme de organizare supersofisticate, este planificata, in majoritatea cazurilor este generata de crima organizata si escaladata prin mistificarea adevarului in instantele judiciare sau uneori si in presa.
    Evaluarea dimensiunii coruptiei este extrem de dificila, deoarece coruptia este un iceberg caruia nu-i vedem decit suprafata sau virful fara a sti cu siguranta cita gheata ascunde in adincime. Cresterea gradului de coruptie peste o limita maxima admisibila, de suportabilitate sociala, poate ameninta insasi existenta unei civilizatii.

    Reply
  3. Cornel Oprea

    Va salut cu respect d-na Mungiu-Pippidi, fara legatura cu subiectul, as vrea sa va intreb un lucru. Mi s-a parut spectaculoasa si foarte pertinenta corelatia pe care ati facut-o intre religia ortodoxa si mortalitatea in exces. In schimb, nu mai inteleg acum de ce Romania a trecut pe ultimul loc la mortalitatea in exces, chiar si fata de anii prepandemici. Are legatura tot cu ortodoxia sau credeti ca exista o alta explicatie?

    Reply
  4. Vili Rupa

    Avem multi credincioși , care îngenunchează în biserici , în loc sa se ridice în picioare și sa strige ca au dreptul la un trai decent care li se cuvine de drept de la funcționarii statului .

    Corupția a învins abuzurile în sistemul de stat, a prins rădăcini adânci !

    Cât timp victimele torționarilor nu primesc drepturi pentru a avea un trai decent și de a merge prin stațiuni la tratamente , ești vândut torționarilor la care le plătești lunar pensie de drept !

    Și victimele torturii sunt oameni care au dreptul să trăiască decent și cu demnitate .
    Victimele torturii strigă la voi să-i ajutați pentru a le fi respectate drepturile și voi îi ignorați .

    Victimele torționarilor se luptă pentru drepturile lor împotriva sistemului de stat abuziv la care voi înclinați capul .
    De ce spuneți că sunteți educați cu facultate dacă întoarceți spatele victimelor ?

    Reply
  5. AlinaMP

    Decat ca nu e asa, Romania e printre fruntasii mortii in exces la toate metodologiile, vedeti cifrele oficiale ale OMS aici
    https://www.who.int/data/sets/global-excess-deaths-associated-with-covid-19-modelled-estimates

    Pe datele Economist pe care am lucrat eu atunci e dublu, au murit de 2 ori mai multi oameni decit cei care ar fi murit daca pandemia nu s-ar fi intimplat. Si nu mau murit de la vaccin, de la care nu a murit fix nimeni, avem peste o suta de mii de romani care au murit de COVID, basca vreo citeva mii de complicatii la alte boli la care au fost prost tratati ca erau spitalele ocupate cu COVID. Da, analiza mea era doar pe tarile Economist mai putine la numar decat baza de date WHO care are lumea intreaga, incurajez pe cine are vreme sa refaca regresia, cu controale pentru dezvoltare, cheltuiala cu sanatatea pe cap de locuitor. Mai stau prost si tari neortodoxe, asa ca poate iesim mai bine- Peru. Bolivia.

    Reply
  6. Paul-Andrei Macovei

    Vă salut cu deosebit respect! Cred că referirea din paragraful subliniat de la sfârșit se dorea a fi la dl. Morar și nu la dl. Maior.

    Reply
  7. AlinaMP

    @ Macovei Oops, asa e multumesc, poate corecteaza colegii mei
    @ cornel oprea. Nu mai exista mortalitate semnif in a 2-a parte a lui 2022, si e diferenta de dinamica fata de altii, mai ales China, care a inarziat imunizarea cu zero covid si a subraportat mereu, astfel incit ciferele au explodat
    Desi prostii nu ne cred, calitatea vacinurilor RMN a facut diferenta< noi o sa vindecam cu ele si cancerul cit Monica Pop tine teorii ce rele au fost

    Reply
  8. Alexandru Gheorghe

    De corectat: pe Adevarul.ro apare:
    „și dacă mai aveți încă un aeroport de unde să decolați este că au existat oameni ca Maior”
    :)

    Reply
  9. Gabriel Radeanu

    Cât de coruptă mai e România?…găsim răspunsul în modalitatea de „îngropare” prin justiție a „acuzatiei” de plagiat al actualului prim-ministru,care de fapt e corupție”in formă continuată”…și doamna Mungiu consideră că Justiția din România a evoluat?!?
    Vinovați suntem toți atunci când e vorba de „luare de proști pe față”…si unde e oare mulțimea de experți în drept care protesta cu luminițe împotriva „penalilor” din politică?
    Luând exemplul „stăpânului”Biden… premierul României încalcă ostentativ legile și moralitatea…
    Nu știu ce am încălcat eu,de nu am putut trece de cenzura publicației?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *