În 1903 în urma pogromului de la Chişinău este schimbat guvernatorul Basarabiei.
La Chişinău soseşte kneazul Urusov. Nu stă mult însă omul este pus pe treabă: cercetează amănunţit totul.
Dar cel mai importan lucru: lasă o carte-jurnal „Însemnările unui guvernator”. Este poate cea mai bună carte despre Basarabia. Tradusă în multe limbi nu şi în română, fireşte. Orice „expertiză” pe Basarabia trebuie să pornească de la această carte.
Bun.
Dar ce e interesant în acestă carte. Tu citeşti şi întîlneşti acolo tot ce vrei: ruşi, evrei, ucraineni, bulgari, armeni, albanezi, găgăzi, turci, ţigani, nemţi, polonezi, elveţieni. Ai toată gama. Mai ales în sud şi în oraşe. Lipsesc aproape cu desăvîrşire moldovenii/românii. Unde-s moldovenii că totuşi e populaţie majoritară.
De ce oare lipsesc? Apar la un moment dar doar cînd kneazul se mişcă la ţară, în sate. Aaa aici sînt şi moldoveni?
Practic pe la 1897 doar 6% de moldoveni erau la oraş.
Chişinăul de pe la 1900 era mai degraba un oraş evreiesc (mai mult de jumătate din populaţie) şi rusesc decît moldovenesc. Nici interbelicul nu schimbă mult datele chiar dacă începe proiectul de „românizare a oraşelor”.
Aşa va rămîne pînă vor veni sovieticii care (ştiu că o să vă supere) „moldovenizează” Chişinăul. Proeictul lor este straniu în contextul general al construcţiei statale. Ei îşi propun crearea unei elite urbane şi educate „locale” (asta fac şi în Asia) de la cadre de partid la tehnocraţia specifică anilor 50-70: medici, ingineri, agronomi, profesori etc. Industrializare masivă & educaţie masivă în „moldoveneşte”: de la cadre tehnice la artişti în toate domeniile. Produc şi infrastrcutura necesară: operă, balet, moldfilm, televiziune & radio, Academie, filarmonică, cinema şi multe universităti, uniuni de creaţie, spitale şi multe fabrici & uzine etc. Cam toate aceste instituţii sînt construite dupa 1945. În interbelic la Chişinău s-a deschis doar teologie şi cîteva aeroporturi. Astea sînt datele. Mai e de spus că elita „patrioţi&naţionalişti&neam&identitate&limbă” etc din Basa este produsul acestei inginerii sociale tipic sovietică care se va răzbuna şi va distruge regimul în anii 87-90.
Bun.
Moldovenii cuceresc Chişinăul în anii 60 practic. Îl cîştigă definitiv în anii 87-90. Şi acum ce avem e ceva tipic „oraş moldoveniesc”: pe un calapod rus-sovietic. Mai ales infrastructura şi cadrul instituţional etc. Chişinăul trece acum printr-un puternic proces de „ruralizare”. Oraşul trebuie citit şi prin intermediul instituţiilor create în timp: relaţiile de partid au fost înlocuite cu relaţii de famailie specific ruralului cumătri-fin-naş.
Urmele evreieşti aproape că au fost şterse. Din cele aproape 100 de sinagogi mai sînt cîteva clădiri despre care nimeni nu mai stie mai nimic. Asta e dureros. Puţină lume ştie de exemplu că literatura cea mai tare la început de secol 20 la Chişinău nu era cea de limbă rusă sau română ci de limbă idiş. Totul a fost uitat şi şters.
Cam aceeaşi situaţie e şi în Transilvania cu urbanul. Oraşele sînt românizate în interbelic dar cei care reuşesc să le facă „româneşti” sînt tot comuniştii (deloc internaţionalişti ci mai degrabă naţionalişti) printr-un amplu proces de inginerie socială în urma indistrializării masive etc.
Singurele oraşe româneşti cu populaţie rurală românască dominantă şi cu tradiţie mai lungă sînt cele din sud şi Moldova: Bucureşti, Craiova, Galaţi, Iaşi, Vaslui & co.
În acest sens Chişinăul seamănă mult mai mult cu Clujul sau Aradul decît cu Iaşi, Craiova sau Bucureşti. În acest sens (să punem puţină sare pe rană): Vasluiul e ceva mai urban decît Clujul sau Chişinăul şi asta se simte şi de la Bucureşti
Nu inteleg scopul articolului…. Se prezinta niste cifre care nu arata nimic socant, e ceva ce stie toata lumea legat de lumea urbana romaneasca. Si? care este concluzia?
Excelent.
Iasiul NU era majoritar romanesc in perioada interbelica – la fel ca si celelalte era si Cernauti, insa mult mai dezvoltal, mare si prosper decat a fost vreodata CLUJ/ Timisoara Toata lumea a auzit despre Progromul de la Iasi, insa nimeni nu stie de ce Eminescu nu a ramas in Iasi alaturi de Creanga si ceilalti junimisti! Te si inspaimanti cand afli ca de fapt romanii erau majoritari in Romania in doar cateva orase mai rasarite, ca Galatiul era cel mai mare oras ROMANESC dupa Bucuresti; si cand afli ca acele orase erau de fapt niste mahalale imense si insalubre in care oamenii traiau ca la tzara, fara apa si canal, electricitate, acces la SERVICII diverse… -in afara unei elite cosmopolite, desigur -, si ca detineau ANIMALE, chiar daca nu aveau pamint!
Mda, eu de mai mult o spun pe-aici. Ardelenii sunt foarte buni in opozitie, nu la putere. Articolul asta ofera o posibila explicatie partiala, si explica si de ce moldovenii sunt tot cu fundul in doua luntri : nefiind obisnuiti sa se guverneze singuri, percep initiativa celor din vechiul regat ca pe o agresiune si se opun instinctiv. In plus, spre deosebire de Ardeal si Bucovina, Basarabia a fost prost tratata in regatul Romaniei intre cele doua razboaie (amintiri de familie).
In timp ce, desigur, se poate demonstra ca si cel mai prost roman, rural sau recent transplantat, bubuie de competente de guvernare. Demonstratia va fi redactata in cateva luni – speram ca nu ani – la finalizarea experimentului.
De fapt articolul urmeaza dezvaluirile – greu digerabile pentru cei verzi, care iau romanele istorice folosite drept manuale ca litera de Evanghelie – formulate de Lucian Boia referitoare la romanizarea Romaniei prin inlaturarea (nu si asimilarea) elitelor de alte etnii si purificare etnica pe fata. Noua elita de emanatie rural-romaneasca a ajuns rapid la performante intelectuale, administrative si economice superioare vechilor elite. N-a fost nevoie decat de modificarea (din temelii) a standardelor.