România Curată și Consiliul Național al Elevilor au lansat o campanie ce privește transparentizarea bugetului școlilor din România (aici). Credem că este necesar ca școlile, ca instituții publice, să afișeze în mod public, așa cum prevede legea. Până la urmă, este de interes public modul în care sunt cheltuiți banii publici de către școlile din România, și chiar mai mult, este necesar ca investițiile din școală să vizeze interesul educației, și nu al diferitelor terțe.
Cum să ne așteptăm însă ca școlile din România să fie transparente când unele Inspectoratele Școlare Județene, autoritatea superioară directă, refuză să schimbe concepția anacronică prin care văd educația ? Concepte precum ,,buna guvernare” sau ,,transparența” vor rămâne utopii cât timp lăsăm în funcție/numim persoane doar pe criterii politice, fără a lua în seamă competența sau…trecutul.
Vă expun aici un caz care din păcate nu a fost mediatizat îndeajuns și care ar trebui să fie un model de ,,AȘA NU” pentru toate școlile, respectiv Inspectoratele Școlare Județene.
Cred că e cazul să ne aplecăm asupra Inspectoratului Școlar Județean Bihor care propune a fi numită în funcția de inspector școlar pe management școlar un fost director care timp de doi ani a încălcat numeroase legi și ordine de ministru, care a sfidat orice lege a transparenței decizionale și care…ar trebui să controleze și să verifice școala pe care a condus-o dictatorial și în care are destule probleme de ascuns și chiar plângeri împotriva activității dânsei. Nu știu cum considerați dumneavoastră, dar cel puțin eu unul văd asta ca o lipsă totală de transparență și bună guvernare.
Vorbim despre directorul Colegiului Național ,,Emanuil Gojdu” Oradea din 2013-2015, o școală de prestigiu a cărei atmosferă în interiorul școlii și performanță s-au degratat în această perioadă.
Vă expun, acum, câteva dintre abaterile realizate în ultimul an școlar la Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu” :
- Elevii al căror rol în școală este să învețe, au fost obligați, în momentul în care erau elevi de serviciu, să lucreze în compartimentul bibliotecii: să indexeze lucrări, să completeze registre (deși avem oameni plătiți pentru asta), contrar Codului Penal și Legii 272/2004, care spune explicit că este interzis să forțezi elevul să muncească..iar aici, dacă se opunea, era sancționat disciplinar. Mai mult, această ,,decizie” a fost luată de către Consiliul de Administrație, dar decizia era secretă! Deci, elevii erau sancționați pentru faptul că încalcă o hotărâre (ilegală) pe care nici nu aveau dreptul să o vadă scris, fiind secretă! Acest lucru ne duce la alt punct, anume
- Transparența în școală: Nicio hotărâre a Consiliului de Administrație nu a fost publicată, așa cum prevede OMEN 4619/2014! Deciziile au fost luate fără nicio consultare, erau secrete și încălcau procedurile: Regulamentul Intern a fost adoptat fără consultare, așa cum ar fi trebuit, iar elevul reprezentant nu a fost invitat la ședințele CA, ,,pentru că nu am considerat necesar”, deși, din nou, legea prevede altfel. Bugetul, la fel, nu este publicat niciunde.
- În același timp, solicitând un răspuns în baza legii 544/2001 a informațiilor de interes public, aceeași sfidare a legii s-a manifestat prin faptul că nu am primit niciun răspuns.
Mai mult, în momentul în care a fost publicată Legea 95/2015 prin care s-a alocat un loc elevului reprezentant în Consiliul de Administrație, direcțiunea a refuzat să aplice legea pentru că ,,se simte discriminată față de gimnazii, unde nu există un elev reprezentant”. Prin urmare, a avea beneficiari ai elevilor in luarea de decizii este o discriminare pentru că alții nu sunt nevoiți să îi suporte pe elevi. La fel a decurs și cu prezența elevilor reprezentanți în comisiile școlare, unde, cu toate că Regulamentul școlilor impune prezența elevului.
În momentul în care s-au făcut presiuni pentru respectarea legii și alegerea elevului reprezentant, procesul a fost viciat tot de fostul director, care voia să se asigure că elevii aleg persoana potrivită dânsei.
Ar fi de precizat multe alte abuzuri, precum:
- faptul că a pus în fața sălii de examen lista cu repartiția pe calculatoare a fiecărui elev la competențele digitale, iar astfel cei care corectau știau a cărui elev este fiecare lucrare (aici, se pare, fiind mult prea transparentă).
- faptul că în timpul concediului medical, fără notă de rechemare, directorul a intrat în incinta școlii în calitate de director , amenință elevii și un cadru didactic care… repetau în sala de festivități, pentru că nu a dat dânsa acordul… cu toate că era în concediu medical. Mai mult, elevilor și profesoarei li s-au imputat daune pe care nu le-au creat, mințind că aceștia au produs stricăciuni pentru o cheltuială nejustificată.
- în concepțiunea direcțiunii de atunci, este interzis să părăsești țara, fiind elev, dacă nu ai semnătura dânsei și a inspectorului general (,,lăsați că fac eu să nu ieșiți din țară dacă nu vreau”) asta într-un moment în care în calitate de reprezentant al elevilor români trebuia să particip la ședința Consiliului European al Elevilor, însă cazul nu este singular.
Acestea sunt puține dintre abuzurile din anul școlar 2014-2015, pentru care am făcut sesizări atât la Inspectoratul Școlar Județean cât și la Corpul de Control al Ministrului Educației. Rezultatul? Directoarei nu îi este prelungit mandatul ,,de detașare în interesul învățământului” la C.N. ,,Emanuil Gojdu”, dar primește funcția superioară de inspector școlar pe management, probabil pentru prestigioasa muncă de abuz în funcție și mușamalizare a derapajelor morale și legale.
Până când vom înțelege că educația reprezintă un bun public de prioritate maximă și că aceste atacuri la adresa principiilor, atât educaționale cât și ale transparenței și bunei guvernări în mediul preuniversitar aduc doar sincope în evoluția sistemului de învățământ din România, suntem damnați să rămânem pasivi, din lipsă de ,,pârghii”, la toate neajunsurile și ingerințele unora din el.
