Dosar penal la DNA pentru nerecuperarea prejudiciului de la Dan Voiculescu. Și un detaliu de la Tribunalul București, ajuns la Voiculescu

Judecătoarea Camelia Bogdan de la Curtea de Apel Bucureşti a sesizat DNA în cazul nerecuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro din dosarul ICA – Dan Voiculescu. Judecătoarea este cea care alături de colegul ei de de complet, Alexandru Mihalcea, a pronunţat decizia de condamnare şi confiscare în cazul ICA.

Judecătoarea urmăreşte executarea propriei sentinţe aşa cum a dispus prin verdictul din 8 august 2014. Ea este nemulţumită că magistraţii de la Tribunalul Bucureşti – instanţa de executare a deciziei definitive – au dispus verificări în strainătate doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, NU şi a averii firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia magnatului.

Potrivit judecătoarei Bogdan, colegii ei de la Tribunal nu au cerut autorităţilor din Cipru identificarea “bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor, acţiunilor” firmelor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited, Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited.

În plus, Camelia Bogdan este nemulţumită că răspunsul autorităţilor din Cipru (aşa incomplet cum ar fi fost cerut) a fost comunicat de Tribunal mogulului.

Suspiciunile se adâncesc în contextul unor legături dintre Voiculescu şi familia judecătoarei Laura Andrei, preşedintele Tribunalului Bucureşti. În 2003, notarul Jean Andrei, pe atunci soţul judecătoarei Laura Andrei, a legalizat la sediul Grivco contractul de superficie prin care mogulul a dobândit drept de folosinţă a terenurilor şi clădirilor Institutului de Chimie Alimentară (ICA), privatizat apoi fraudulos. Vezi aici în format .pdf contractul de superficie.

DNA a confirmat primirea sesizării: “O adresă care conţine aspectele menţionate de dvs. în solicitare a fost primită şi înregistrată la DNA urmând a fi analizată în conformitate cu prevederile legale”, a răspuns Biroul de presă al DNA la întrebarea dacă s-a primit o sesizare privind nerecuperarea prejudiciului din dosarul lui Voiculescu.

Ce conţine sesizarea. Potrivit surselor noastre, sesizarea priveşte presupusa săvârşire de către judecătorii Biroului de executări penale de la Tribunalul Bucureşti a infracţiunilor de abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Sesizarea se referă şi la presupusa săvârşire de catre preşedintele şi purtătorul de cuvânt al Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a infracţiunii de divulgare de informaţii nedestinate publicităţii.

De ce a fost făcută sesizarea la DNA. Pentru că acest parchet a fost desemnat  drept “organ de supraveghere a etapei de indisponibilizare în vederea recuperării produsului infracțiunii” prin sentinţa definitivă de condamnare şi confiscare din 8 august 2014 din cazul ICA.

Ce spune sentinţa de condamnare şi confiscare. Prin sentinţa definitivă, judecătorii Camellia Bogdan şi Alexandru Mihalcea au dispus:

“sesizarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei (…) ca să facă verificări pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor fizice Voiculescu Dan, Voiculescu Camelia Rodica şi Voiculescu Corina Mirela, inclusiv a conturilor societăţilor comerciale la care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi, directori sau administratori, situate în ţară sau în străinătate.” Detalii aici.

Ce a făcut Ministerul Justiţiei. MJ a răspuns unei solicitări de presă prin care li s-a cerut să comunice rezultatul verificărilor dispuse de instanţă:

„Potrivit mandatului legal, Oficiul face schimb de date şi informaţii cu oficiile de recuperare a creanţelor sau cu autorităţile cu atribuţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene sau la nivel internaţional, la solicitarea unei structuri corespondente ori la solicitarea unui organ judiciar. Aceste date şi informaţii sunt destinate exclusiv autorităţii judiciare sau structurii corespondente solicitante”, a răspuns Ministerul Justiţiei.

S-a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Potrivit unei adrese a Ministerului Justiţiei către Tribunal, Biroul de recuperare a creanţelor din cadul MJ nu a găsit în Cipru bunuri ale persoanelor fizice Dan, Corina şi Camelia Voiculescu. Adresa a fost publicată de Dan Voiculescu pe blogul personal, deşi MJ spune că informaţiile sunt destinate numai magistraţilor.

“Pentru identificarea conturilor bancare ale persoanelor fizice menţionate este necesară transmiterea unei comisii rogatorii internaţionale”, se arată în adresa MJ către Tribunal.

E nevoie de comisii rogatorii. Cum Biroul de recuperare a creanţelor de la MJ face doar muncă de intelligence, iar comisiile rogatorii pot fi transmise doar de magistraţi, întreaga acţiune a căzut în sarcina Biroului de executări penale din cadrul Secţiei a I-a Penale a Tribunalului Bucureşti.

Un cont mic a fost găsit. Într-o adresă a Curţii de Apel Bucureşti către Tribunal, ataşată la dosarul studiat de reporterii România Curată, se arată că, până la urmă, a fost identificat un cont din Cipru al lui Dan Voiculescu:

“Din adresa nr.ROG (…) a Biroului Juridic a Republicii Cipru – Unitatea de Combatere a Spălării Banilor (Mokas) rezultă că până în prezent s-au întreprins demersuri doar în privinţa confiscării sumei de 51.021 dolari deţinută de către inculpatul Voiculescu Dan la banca Marfin Popular Bank  Co Ltd (redenumită Bank of Cyprus Public Company Ltd)”, se arată în adresa CAB.

S-au găsit şi acţionarii Crescent. Potrivit adresei MJ, publicate chiar de Voiculescu, au fost identificaţi acţionarii companiei Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited. Este vorba de Abbacus (Cyprus) Limited şi Grivco SRL. Vezi adresa aici.

 De ce a fost sesizată DNA pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului

 Potrivit surselor noastre, judecătoarea Camelia Bogdan a sesizat DNA pentru că Tribunalul Bucureşti a făcut comisii rogatorii cu Cipru doar pentru identificarea averii persoanelor fizice Dan, Camelia şi Corina Voiculescu, nu şi pentru identificarea „bunurilor mobile, imobile, conturilor, activelor şi acţiunilor” firmelor al căror beneficiar real ar putea fi familia lui Dan Voiculescu:

“Pentru executarea în integralitate a dispoziţiilor deciziei penale (…) vă revine obligaţia să efectuaţi o cerere de comisie rogatorie având ca obiect indisponibilizarea şi confiscarea (…) tuturor bunurilor ale căror beneficiari reali sunt Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu,

inclusiv a acţiunilor/părţilor sociale şi a activelor pe care aceştia le deţin în calitate de beneficiari reali la alte societăţi pe care aceştia le controlează în calitate de beneficiar real”, se arată în adresa judecătoarei Bogdan către Tribunal.

Ce ar trebui să facă Tribunalul. Potrivit acestei adrese, judecătorii CAB le-au cerut magistraţilor de la instanţa de executare a sentinţei defintive:

“Aveţi obligaţia să indisponibilizaţi, în vederea confiscării, bunurile mobile, imobile, conturi, active, acţiuni ale societăţilor Abacus (Cyprus) Limited, Grivco SRL, Coly Secretarial Limited şi Romanian-American Development Company LTD şi Crescent Commercial & Maritime (Cyprus) Limited, indiferent dacă persoanele fizice Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Corina Voiculescu apar sau nu ca având calitatea de acţionar/ administrator al acestora, de vreme ce condamnatul Dan Voiculescu deţine calitatea de beneficiar real al acestor societăţi”, se arată în adresa citată.

De ce a fost sesizată DNA pentru divulgarea de informaţiii nedestinate publicităţii

“Deşi răspunsul comunicat de autorităţile cipriote era confidenţial şi putea fi folosit doar în vederea fundamentării unei cereri de comisii rogatorii, acest răspuns a fost comunicat de către preşedintele Tribunalului Bucureşti condamnatului Dan Voiculescu, putând fi consultat pe blogul acestuia, ca urmare a solicitării inculpatului, pe care o ataşăm prezentei. Vă atragem atenţia că, în accepţia noastră, aceste demersuri facilitează posibilitatea condamnatului de a se bucura în continuare de produsul infracţiunii, prin exercitarea celui mai important atribut al dreptului de proprietate, adică dreptul de a dispune: abusus”, se arată în adresa CAB către Tribunal.

Suspiciuni. Judecătoarea Bogdan a cerut DNA să facă verificări faţă de preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, în condiţiile în care fostul soţ al acesteia, notarul Jean Andrei, este cel care a autentificat la sediul Grivco contractele de superficie ce au facilitat privatizarea fostului Institut de Chimie Alimentară (ICA). La data autentificării acestui contract, în 2003, Laura şi Jean Andrei erau căsătoriți. Vezi facsimil cu încheierea de autentificare notarială.

Fostul soţ, inculpat. Notarul Jean Andrei a fost trimis în judecată în dosarul retrocedărilor ilegale în care sunt judecaţi şi fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, preşedintele suspendat al CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu şi fostul patron dinamovist, Cristi Borcea. Vezi detalii aici.

Prejudiciul din dosar este de 114 milioane de euro. Deşi procesul a început în 2008, nici până astăzi Curtea de Apel Bucureşti nu a reuşit să dea un verdict. Următorul termen de judecată este pe 24 februarie. Vezi aici.

Ce spune Tribunalul. Conducerea Tribunalului Bucureşti dă vina pe Ministerul Justiţiei:

“Toate cererile de comisie rogatorie internaţională activă pot fi formulate numai după primirea relaţiilor de la Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei şi doar în condiţiile stabilirii cu exactitate a organului judiciar rogat, cu respectarea legislaţiei aplicabile în relaţia cu statul rogat.

Astfel, vă învederăm că întreaga activitate desfăşurată de Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Bucureşti, în ceea ce priveşte întocmirea comisiilor rogatorii internaţionale, a fost în acord cu relaţiile furnizate de către Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale Uniunii Europene din cadrul Ministerului Justiţiei”, se arată într-un răspuns al Tribunalului Bucureşti.

În privinţa sesizării DNA, preşedintele Tribunalului Bucureşti, judecătoarea Laura Andrei, a comunicat:

“Nu deţinem informaţii privind vreo sesizare a Departamentului Naţional Anticorupţie. Nu au fost transmise, pentru condamnatul D. V. şi nici pentru alte persoane, date care să ateste eventualele rezultate ale comisiilor rogatorii de către Preşedintele Tribunalului Bucureşti, în calitate de conducător al instanţei sau ca purtător de cuvânt”, se arată în răspunsul Tribunalului.

Ce spune Voiculescu. În iunie 2015, după ce a primit răspunsul privind rezultatul comisiilor rogatorii în străinătate, mogulul Antenelor a scris pe blogul personal:

“Ultimul răspuns primit de la Tribunalul Bucureşti dovedeşte faptul că, în urma cercetărilor extraordinare dispuse de Camelia Bogdan tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu din România, din Europa, din lume, nu au fost identificate alte bunuri care să-mi aparţină mie sau fiicelor mele şi nu există alte informaţii în plus faţă de răspunsul primit din Cipru”, a declarat Dan Voiculescu. Vezi mai multe aici.

Averea. Asupra lui Dan Voiculescu planează încă suspiciunea că ar fi furat banii din conturile secrete ale lui Ceauşescu: 400 de milioane de dolari după unele surse, 4 miliarde de dolari după altele.

În anii ’80, Dan Voiculescu a fost directorul pe România al companiei Crescent din Cipru, înfiinţată de fosta Securitate pentru comerţul exterior. Proprietarul din acte era un palestinain, Fouad Sanbar. Voiculescu  susţine că Dumnezeu i-a pus mâna în cap şi, după Revoluţie, s-a trezit moştenitorul palestinianului Sanbar. Aşa şi-ar fi început afacerile în anii ’90. Cu banii strânşi din diurna de comerţ exterior şi-ar fi început afacerile prospere din capitalismul românesc de tranziţie – susţine mogulul într-o versiune proprie a biografiei sale, publicate pe blogul personal.

Ce e beneficiarul real. Potrivit adresei trimise către Tribunalului, judecătoarea Bogdan le-a explicat magistraţilor de la instanţa de executare:

“Prin beneficiar real, în sensul art.4 alin.2 din Legea nr.656/2002 se înţelege:

1. a) în cazul societăţilor comerciale:
2. persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin deţinerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de acţiuni ori a unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul, inclusiv acţiuni la purtător, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o societate comercială ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia comunitară ori cu standarde fixate la nivel internaţional.

Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune;

2. persoana sau persoanele fizice care exercită în alt mod controlul asupra organelor de administrare sau de conducere ale unei persoane juridice;
3. b) în cazul persoanelor juridice, altele decât cele prevăzute la lit. a), sau al altor entităţi ori construcţii juridice care administrează şi distribuie fonduri:
4. persoana fizică care este beneficiară a cel puţin 25% din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice, în cazul în care viitorii beneficiari au fost deja identificaţi;
5. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcţionează o persoană juridică sau o entitate ori construcţie juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate;
6. persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puţin 25% din bunurile unei persoane juridice sau ale unei entităţi ori construcţii juridice”

– se arată în explicaţia judecătoarei Bogdan către colegii ei de la Tribunal.

Judecătoarea Bogdan, reclamată la Inspecţia Judiciară. Camelia Bogdan este cercetată de Inspecţie în 4 cazuri ca urmare a plângerilor făcute împotriva ei de Colegiului de conducerea al CAB şi de fosta ei colegă de complet judecătoarea Viorica Costiniu, cea cu soţul condamnat pentru corupţie.

La sfârşitul anului trecut, ea a fost mutată pentru 3 luni de la Secţia penală de către conducerea Curţii de Apel Bucureşti sub pretextul că e nevoie de judecători la Secţia Contencios.

Prejudiciul nerecuperat. Deşi a trecut mai bine de un an şi jumătate de la pronunţarea sentinţei definitive de condamnare şi confiscare, Statul român a reuşit să recupereze puţin peste 1% din paguba produsă de Dan Voiculescu şi complicii lui. Detalii aici.

Alex Costache este jurnalist la Ştirile TVR şi colaborator al României Curate