Cristian Ghingheș

Mai pot fi salvate fundațiile pentru tineret?

Am scris pe 2 mai că de Ziua Tineretului MTS a livrat abuz în serviciu și promisiuni neonorate. Cu această ocazie, studenții de la UNSR l-au acuzat de trădare. De ce își pune pielea în joc ministrul Ionuț Stroe? Din informațiile noastre, Ionuț Stroe pare să ia în calcul ce au cerut reprezentanții fundațiilor pentru tineret. și anume să nu aprobe Regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002 despre care am scris aici, înainte să dea o ordonanță de urgență pe Legea nr. 146/2002 privind fundațiile pentru tineret, adică exact ce își doresc acestea.

Practic, se pregătește salvarea fundațiilor pentru tineret, adică salvarea lui Ticu Plăcintă și celor ca el.

Dar mai pot fi salvate fundațiile pentru tineret? Aceasta este întrebarea. Am zis să abordăm tema puțin mai pozitiv, dar în aceeași notă critică, de vreme ce ieri s-au împlinit fix 30 de ani de la înființarea fundațiilor de tineret prin Decretul-lege 150 al lui Ion Iliescu.

Să ne aducem aminte:

Ce se mai poate întâmpla cu aceste fundații, în condițiile în care ele au fost dizolvate iar patrimoniul imobiliar a trecut în domeniul public? Pai nimic, ne-a spus Curtea Constituțională în Decizia nr. 272/2008 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2006 pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350/2006, așa cum am arătat într-un articol precedent:

Așa cum rezultă din motivarea ordonanței de urgență criticate, imobilul în litigiu este proprietate publică, or, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituție, „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică”.

Cu privire la Fundația Județeană pentru Tineret Gorj, am identificat o hotărâre foarte interesantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Decizia nr. 2053/2015. Pentru început, Înalta Curte redă ce a decis Curtea de Apel Craiova: 

“S-a mai reţinut, de asemenea, cu putere de lucru judecat că procedura prevăzută de Legea 146/2002 privind trecerea bunurilor aparţinând fostelor organizaţii ale U.T.C. din judeţe preluate de fundaţii ca şi succesoare ale acestor organizaţii, nu a fost îndeplinită.

Astfel, nu a avut loc reorganizarea Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Gorj cu desemnarea consiliului de conducere, nu s-a adoptat regulamentul de aplicare a legii de către Ministerul Tineretului şi Sportului şi nu s-a adoptat o hotărâre de guvern cu privire la patrimoniul fundaţiilor pentru tineret.

În consecinţă, bunurile aparţinând fostelor organizaţii judeţene ale U.T.C. intrate după 22 decembrie 1989 în proprietate publică au fost atribuite în administrare fundaţiilor judeţene înfiinţate în conformitate cu Decretul Lege nr. 150/1990, iar titularul dreptului de proprietate nu poate fi schimbat decât în condiţiile şi cu procedura administrativă prevăzută de legea specială, nu prin convenţii bilaterale aşa cum s-a procedat în speţa de faţă.

Fundația Județeană pentru Tineret Gorj a făcut recurs arătând că: “Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 146/2002 sunt imperative şi prevăd în mod expres cine este continuatorul Uniunii Tineretului Comunist, precum și cine ar fi fost îndreptățit să preia bunurile acestuia. Nu poate fi luată în considerare susţinerea pârâtei conform căreia reintegrarea bunului în litigiu nu a operat, întrucât nu a apărut Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 146/2002. Această susținere nu are suport juridic, deoarece nu se prevede că dispoziţiile legii menționate sunt suspendate până la apariţia Regulamentului de punere în aplicare.”

Și acum vine Înalta Curte și spune: “În mod corect a reținut instanța de apel că reclamanta nu are titlu de proprietate, deoarece în virtutea actelor normative ce au reglementat trecerea patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (U.T.C.) către alte entități juridice, s-a transmis, în favoarea reclamantei Fundația Județeană, un drept de administrare, ce nu a fost invocat în motivarea acțiunii.

Patrimoniul fostei U.T.C., inclusiv bunul revendicat a trecut în proprietatea publică a județului Gorj, respectiv în domeniul public al acestei unități administrativ-teritoriale, conform H.G. nr. 973/2002, iar dreptul de administrare i-a revenit Fundației Județene, conform Decretului-lege nr. 150/1990. (…) Așadar, nu este suficient a se solicita restituirea imobilului deținut de pârâtă, care reprezintă obiectul material al dreptului real, fără a se dovedi existența în patrimoniul reclamantei al dreptului per se, simpla invocare a unui act normativ nefiind suficientă. Preluarea în patrimoniul său a bunurilor ce au aparținut fostei organizații U.T.C. nu echivalează cu obținerea unui drept de proprietate pentru Fundația Județeană, natura drepturilor dobândite decurgând din lege, nu din calificarea dată de reclamantă.”

Astfel, Casa Tineretului din Târgu-Jiu se întoarce în domeniul public, la Consiliul Județean Gorj, care are intenția de a moderniza clădirea și a o reda comunității. În 2012, așa cum putem vedea și în imaginea preluată de pe Google Street, Casa Tineretului adăpostea un hotel, restaurant, dar și puncte de lucru ale unor societăți de transport de persoane, servicii de securitate, RCA, magazin second-hand, o școală de șoferi dar și o filială a Facultății de Drept a Universității Titu Maiorescu (drept la Târgu Jiu, tare…). Erau acestea în beneficiul tinerilor? Sigur că nu. Se vor regăsi aceste aspecte în raportul Ministerului Tineretului și Sportului? Rămâne de văzut.

Dacă vă amintiți, chiar noi am demonstrat că UTC nu avea în patrimoniu clădiri/terenuri într-un articol precedent.

Însă ceea ce vrem să arătăm prin acest articol este că resuscitarea fundațiilor pentru tineret nu se poate realiza. Potrivit art. 31 alin. (3), fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti se dizolvă de drept în următoarele cazuri: 

  • administrarea defectuoasă a patrimoniului; 
  • neîndeplinirea scopului pentru care au fost constituite sau urmărirea unui alt scop decât cel pentru care au fost constituite;

Ce înseamnă de drept? Înseamnă că dacă patrimoniul a fost administrat defectuos, fundația se dizolvă conform legii, fără nicio condiționalitate. Așadar, e doar o chestiune de timp până când aceste fundații vor fi dizolvate și nicio ordonanță de urgentă nu le poate “salva” (de la cine?), oricât s-ar da peste cap reprezentanții acestora și câțiva oficiali guvernamentali care nu au de gând să aplice actualele prevederi legale.

Facem încă un apel public la ministrul Ionuț Stroe să respecte legea și să aprobe de urgență Regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002, astfel încât acești profitori ai tranziției să fie opriți și să nu se lase păcălit de matrapazlâcurile acestora.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *