Cristian Ghingheș

Soarta patrimoniului UTC în Caraș-Severin, Dolj și Galați: lichidare, mall părăsit, târguri de haine, paragină

Se apropie termenul limită pentru consultarea publică a Regulamentului pentru aplicarea Legii nr. 146/2002 – 30.04.2020, cel care poate constitui startul pentru îndreptarea greșelilor și hoțiilor comise cu patrimoniul UTC în acești 30 de ani sub bagheta fundațiilor pentru tineret. Nu doar noi suntem cu ochii pe acest termen, ci și mai mulți parlamentari, dar și procurorii

Potrivit art. 20 din Legea nr. 146/2002, bunurile care au aparţinut la data de 22 decembrie 1989 fostei organizaţii a Uniunii Tineretului Comunist din judeţe şi din municipiul Bucureşti, preluate de fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, vizate de prezenta lege, rămân în proprietatea acestora, iar în cazul în care ulterior au căpătat o altă destinaţie, se reintegrează, necondiţionat şi fără plata, în patrimoniul fundaţiilor judeţene pentru tineret respective sau a municipiului Bucureşti, ce se constituie ca succesoare de drept.

Reintegrarea bunurilor se face pe baza de protocol de predare-preluare, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.

Așadar, aprobarea și intrarea în vigoare a Regulamentului este extrem de importantă pentru recuperarea bunurilor care au aparținut UTC, sub diferite forme.

În acest articol ne-am propus să scriem despre situația din trei județe: Caraș-Severin, Dolj și Galați. Am ales aceste județe din două motive:

  • fundația din Caraș-Severin a fost dizolvată, deci cumva are o poveste asemănătoare cu cea din Maramureș;
  • județele Dolj și Galați sunt cele de origine ale conducătorilor Ministerului Tineretului și Sportului, iar aceștia au datoria morală să fie interesați să ia cele mai bune decizii și pentru tinerii din județele din care provin.
Andra Mihaela Costache (secretar de stat) și Ionuț Stroe (ministrul Tineretului și Sportului)

Andra Mihaela Costache (secretar de stat din Galați) și Ionuț Stroe (ministrul Tineretului și Sportului din Dolj)

Caraș-Severin

Fundația Județeană pentru Tineret Caraș-Severin a fost dizolvată. Patrimoniul acesteia a trecut în domeniul public.

În urma ședinței Curții de Apel Timișoara, secția a doua civilă, din data de 07.10.2019, a fost respins apelul declarat de către Magister SPRL în calitate de lichidator judiciar al debitoarei Fundația pentru Tineret Caraș-Severin împotriva sentinței civile din 27.05.2019, pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin în contradictoriu cu intimatul Consiliul Județean Caraș-Severin.

Este vorba de patrimoniul care l-a avut Fundația pentru Tineret. Conform legii, am acționat în instanță pentru a prelua acest patrimoniu. Am câștigat la Tribunalul Caraș-Severin, lichidatorul judiciar a făcut apel, iar acum am câștigat și la Timișoara”, a explicat Hurduzeu, citat de reper24.ro.

Ce înseamnă acest lucru? Încă dovadă a experimentului eșuat numit “fundațiile pentru tineret”.

Noi am reușit să găsim o hotărâre judecătorească în care instanța arată că:

Ca urmare, odată rămasă definitivă hotărârea de dizolvare a debitoarei pronunțată prin s.c. nr. 13/15 01 2015, practicianul avea obligația implicită de a notifica contestatoarea, iar aceasta avea obligația de a le prelua, fără ca textele expuse pe larg și comentate în sentința apelată să mai lase loc de interpretare.

Apoi, este lipsită de relevanță și susținerea creditoarei DGRFP care subsumează întreg litigiul scopului procedurii de insolvență și la recuperarea propriei creanțe, câtă vreme legea citată nr. 146/2002 impune o anumită soluție juridică în raport de cauza pendinte. Nu se poate aprecia că dreptul creditorilor de a-și recupera creanțele este îngrădit, câtă vreme, regimul special al bunurilor unei fundații, dizolvate, este reglementat printr-o dispoziție normativă a cărei necunoaștere nu poate fi invocată. De altfel, scopul reglementării speciale a fost rezumat în chiar decizia pronunțată de Curtea Constituțională, în sensul că: trecerea bunurilor în domeniul public județean și în administrarea consiliului județean urmărește apărarea interesului general stabilit prin Legea nr. 146/2002, respectiv elaborarea, organizarea și finanțarea de programe specifice și instruirea, educarea și formarea tineretului în spiritul tradițiilor umaniste, al valorilor democrației și aspirațiilor societății românești.

Ce urmează?

Potrivit presei locale, conform unui raport întocmit de un evaluator autorizat, clădirea și terenul aferent au o valoare de 2,7 milioane de lei. Ca viitoare destinaţie, conducerea administrativă judeţeană are în vedere accesarea unor fonduri europene printr-un proiect transfrontalier şi transformarea Ateneului Tineretului într-o Casă de Cultură a Banatului Montan.

Poate că transformarea acestuia într-o casă de cultură nu este cel mai oportun proiect, însă acestea sunt consecințele întârzierii procesului de descentralizare, consiliile județene neavând atribuții în domeniul tineretului, așa cum atrăgeam atenția și cu alte ocazii în care am vorbit despre politicile de tineret:

Dolj

O altă fundație aproape “moartă” este cea din Dolj. Ca dovadă, site-ul acesteia nu a mai fost actualizat din 05.07.2009. Mai recent, aflăm din presă că la Casa Tineretului din Craiova se organizează un târg de îmbrăcăminte și încălțăminte:

Camera de Comerț și Industrie (CCI) Dolj anunță că următoarea ediție a târgului de îmbrăcăminte și încălțăminte Contex se va desfășura la Casa Tineretului din Craiova (fosta Casă a Științei și Tehnicii), de pe strada Maria Tănase și nu se va mai organiza în foaierul Teatrului Național „Marin Sorescu“, unde se obișnuia până acum”, se arată în Gazeta de Sud.

Potrivit site-ului CNFT, Fundația are funcțiuni de: hotel, restaurant, sala spectacole, sala conferinte, spații pentru expoziții.

Mai degrabă vedem că își pierde timpul cu procese cu Primăria Craiova pe aspecte imobiliare. Se pare că există și un proces în revendicare împotriva Fundației. Despre tineri, noi nu am găsit nimic, deși Craiova este un centru universitar important.

Galați

La Galați știm sigur o treabă, patrimoniul nu mai e. De ce? Informații noi nu prea mai există, așadar vom menționa relatările din presă, care mai există. Conform Ziarul de Iași:

  • Cei care s-au perindat pe la conducerea Fundatiei au facut tot felul de afaceri dubioase cu bunurile pe care trebuiau sa le administreze, incluzindu-le in contracte de asociere in participatiune incheiate cu firme private sau chiar vinzindu-le. In 1996, odata cu demiterea presedintelui Valeriu Fasole, in Fundatie au aparut doua tabere care au inceput sa se acuze reciproc ca ar fi jefuit patrimoniul FJT.
  • Intre 1991 si 1998, perioada in care a fost presedinte al Fundatiei Judetene pentru Tineret, Valeriu Fasole a incheiat mai multe contracte de asociere in participatiune cu firme ale unor miliardari galateni. FJT punea la dispozitia acestor societati imobilele pe care le avea in patrimoniu, urmind sa primeasca in schimb o cota situata intre 20 si 30 la suta din profitul obtinut de acestea. Astfel de contracte au fost incheiate cu S.C. Zarnescu 2 SRL pentru imobilul din strada Domneasca nr. 70, cu firma lui Constantin Racovita pentru Casa de Cultura a Tineretului si cu Maricel Pacuraru pentru Hotelul Tineretului. In baza acestui din urma contract, incheiat pe 10 august 1994 cu firma SC Constant International CF SA, Fundatia urma sa incaseze 20% din profitul brut obtinut in urma activitatilor desfasurate de firma in hotel. Maricel Pacuraru se obliga sa pastreze in „principiu” destinatia spatiilor pe care le-a primit spre folosinta, adica cea de turism. Ulterior, Valeriu Fasole a incheiat mai multe acte aditionale la acest contract prin care lui Marcel Pacuraru i se acordau o serie de drepturi suplimentare, printre care si acela de a ceda dreptul de a folosi imobilul unei alte societati din grupul MHC. Aceste prevederi, foarte avantajoase pentru Pacuraru au fost criticate dupa demiterea lui Valeriu Fasole de cel care i-a luat locul la conducerea FJT, Gheorghita Ionica. Acesta l-a acuzat pe Pacuraru ca nu a dat nici un ban la Fundatie si, mai mult decit atit, ca a schimbat destinatia imobilului.
  • Dupa venirea lui Gheorghita Ionica la conducerea fundatiei, au luat fiinta SC Zartin SA, la care FJT a participat cu imobilul de pe strada Domneasca nr. 70 (Cazino Sidney) și Coraem (firma realizata in asociere cu patronul discotecii Nuits Blanches, Constantin Racovita), la care aportul FJT a fost Casa de Cultura a Tineretului. Ionica a vindut imobilul de pe strada Domneasca nr. 72, firmei Romindustries pentru suma de 118 milioane de lei. Noua conducere mai trebuia acum doar sa se rafuiasca doar cu Maricel Pacuraru, care continua sa stea linistit in Hotelul Tineretului in baza unui contract incheiat pe o durata de 50 de ani.
  • Pe 22 noiembrie, intre Marian Zugravu, presedintele Organizatiei IRON MAN, in calitate de reprezentant al FJT si Cooperativa de Credit Banca Populara Stabilitatea OC 3 s-a incheiat contractul de vinzare-cumparare avind ca obiect Hotelul Tineretului. Pretul tranzactiei a fost de 8 miliarde de lei. „Nu puteam sa mai las ca Maricel Pacuraru sa se foloseasca de imobil fara sa ne dea nici un ban. Cum este posibil ca noi, o fundatie non-profit, sa sprijinim un miliardar? In plus, plateam o groaza de bani impozit pe cladire. Numai anul trecut impozitul pe hotel s-a ridicat, impreuna cu penalitatile de intirziere, la 13 milioane de lei. Cu dobinda produsa de cele 8 miliarde de lei, vrem ca de anul viitor sa finantam o serie de manifestari pentru tineri”, sustine Gheorghita Ionica.

Despre Valeriu Fasole am aflat că a fost condamnat și reabilitat, fără legătură cu activitatea de la fundația pentru tineret.

România Liberă a relatat ulterior că “la Galati, Fundatia Judeteana de Tineret a „pierdut” in perioada 1996-1998 Casa de Cultura si Hotelul Tineretului, imobile mostenite de la UTC. Acestea au fost vandute Bancii Populare „Stabilitatea”, care la randul ei a fost falimentata. Casa de Cultura si Hotelul Tineretului au fost evaluate la suma de 64 de miliarde lei si apoi instrainate. Au ajuns la final in proprietatea lui Maricel Pacuraru, afacerist local. Hotelul Tineretului este acum hotel de cinci stele, iar Casa de Cultura a fost inchiriata si a devenit mall. La sala de arte plastice este un fast food, la biblioteca si in sala de spectacole sunt magazine cu haine „de firma”, iar la subsol este un supermarket. Asa s-a razbunat FJT pe UTC!”

Ce mai putem înțelege de aici? Vedem aceleași fapte peste tot: bătaie pentru funcția de președinte pentru a ajunge la bani, tot felul de afaceri dubioase, înstrăinări de patrimoniu, persoane condamnate penal.

Cel mai bine concluzionează Adevărul: Din patrimoniul UTC Galați n-a mai rămas nimic de furat.

Situația acum? Casa Tineretului se numește Casa Roșie și este în paragină, arată presa locală:

Ceea ce a ajuns Casa Roşie în ultimul deceniu arată foarte clar că preluarea de către privaţi a obiectivelor odată culturale şi educative, emblematice pentru comunitate, nu a fost mereu cea mai fericită soluţie. Casă de Cultură a Tineretului, urmată de una dintre puţinele discoteci unde se puteau distra tinerii gălăţeni în anii 90 şi, apoi, primul mall din oraş, acestea sunt destinaţiile pe care le-a avut imobilul. De circa zece ani, însă, corpul de clădire la care facem referire, a cărui suprafaţă construită este estimată la circa 5.000 de metri pătraţi, este un monument al dezolării.”

“După Revoluţie, o mână de emanaţi – aşa-zis revoluţionari, şmenari, cum s-a dovedit pe urmă – s-au trezit că nu mai era nicio autoritate, că era o disoluţie a statului şi a instituţiilor statului, şi s-au instalat ei acolo. Şi i-au cerut lui Petre Roman să li se dea lor Casa Tineretului, iar Petre Roman le-a dat-o. Iar ei au vândut-o. Casa Tineretului s-a revândut, s-a făcut acolo mall, s-au făcut cârciumi…  – viata-libera.ro.

Concluzii

3 județe luate aproape la nimereală (poveștile nu sunt diferite și în alte județe, vom reveni): patrimoniul UTC – furat, schimbată destinația sau pierdut. Nimic pentru tinerii care trebuiau să beneficieze de acest patrimoniu.

E timpul ca acest experiment cu fundațiile pentru tineret să înceteze. Cei 30 de ani au demonstrat: au atras persoane interesate de îmbogățirea personală.

Ce trebuie făcut mai departe? Dat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 146/2002 ca să intrăm într-o stare de legalitate, să se poată cerceta/audita persoanele care au stăpânit aceste fundații până acum și după desființate sau reorganizate din temelii aceste fundații.

În seria pe urmele averii tinerilor, am arătat cum fundațiile pentru tineret din prin toate colțurile țării nu sunt forme de asociere ale tinerilor, ci instrumente prin care unii mai cu tupeu au găsit o soluție să se îmbogățească sub denumirea de “tineret”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *