Raportul anual al SAR pe 2017, dat publicității la 7 martie, constată că programul de guvernare al guvernului PSD în domeniul Sănătății este desprins de realitate, iar măsurile promise irealizabile.
În secțiunea dedicată Sănătății a raportului nostru, expertul SAR, Sorin Paveliu, a analizat în amănunt programul de guvernare și a formulat trei recomandări pentru ieșirea din impasul actual. Vă invităm să le citiți în cele ce urmează:
Concluzii și recomandări
În forma actuală, programul de guvernare pare a fi desprins de realităţile economice actuale, sursele financiare capabile a susţine creşterile salariale promise şi investiţiile gigant din infrastructura fiind fie nerealiste, fie ignorate temporar. În absența identificării resurselor, măsurile promise nu vor fi realizabile ceea ce conduce la ideea că în sănătate este de așteptat mai degrabă o perioadă de stagnare.
Opţiunea strategică 1
Regândirea programului de guvernare în sănătate (eventual a întregului program de guvernare) după ce Guvernul a avut posibilitatea de a avea acces la datele reale şi la prognozele privind starea economiei.
Promisiunile trebuie să fie concordante cu posibilităţile reale. Elaborarea unei noi legi a sănătăţii trebuie să se facă doar după ce va fi fost elaborat un document de strategie concordant cu prevederile Strategiei Națională de sănătate 2014- 2020 (elaborate tot în cursul unei guvernări PSD) care să răspundă la principalele probleme existente în sistemul de sănătate din prezent. Deşi accentul pare a fi pus pe infrastructură, urgenţă este şi va fi şi în viitorul apropiat reprezentat de asigurarea resurselor pentru veniturile personalului medical. Este deja evident că astfel de măsuri nu pot fi amânate fără consecinţe grave pe termen lung, iar o adevărată provocare este chiar asigurarea resurselor pentru majorările deja operate, în decursul ultimelor 12 luni fiind aprobate în cascadă majorări de 25%, 14% şi ulterior 15%, fără a apărea o nouă sursă de finanţare pentru aceste cheltuieli.
Opţiunea strategică 2. Respectarea în totalitate a programului de guvernare în sănătate realocând resurse din alte domenii
Chiar dacă sursele de finanţare sunt aparent identificate (Fondul Naţional, fonduri nerambursabile etc) Guvernul va fi obligat să menţină un echilibru între diferitele sectoare economico-sociale. Dintr-un buget consolidat de 32% din PIB nu poţi să asiguri concomitent creşteri de salarii la întreg sectorul bugetar, creşterea pensiilor, construirea de autostrăzi, garantarea unui buget de 2% pentru armată. Indiferent care va fi calea pe care banii vor ajunge în sectorul sanitar, în final, sumele se vor evidenţia într-un buget consolidat. În aceste condiţii, avansarea de promisiuni spectaculoase fără a indica şi perdanţii, sectoarele care vor trebui să suporte descreşteri de buget este nerealistă, dacă nu chiar incorectă. Totuşi, uitându-ne strict pe acest capitol al Programului de guvernare şi ignorând celelalte domenii, putem accepta, fie şi ca ipoteză, intenţia lăudabilă de a da o prioritate extremă sectorului sanitar.
Opţiunea strategică 3. Adoptarea acelor măsuri care presupun alocări bugetare rezonabile, eventual chiar în interiorul anvelopei bugetare existente şi transformarea acelor promisiuni care nu au susţinere financiară în strategii pe termen mediu sau lung
Programul evită să dea soluții la o multitudine de probleme stringente cum ar fi modalitatea de plată a personalului (în prezent aproape 1/3 din venituri fiind acordate direct de către CNAS și nu din bugetul negociat al spitalului), modalitatea în care se va face decuplarea veniturilor personalului medical de legea unică a salarizării, care este viitorul asigurărilor suplimentare private de sănătate, fundamentarea masurilor pe analize de cost-eficacitate, restabilirea echilibrului dintre aspirațiile de îngrijiri de sănătate și oferta făcută de stat, introducerea de noi mecanisme de finanțare a consumului de medicamente etc. O soluție adecvată ar fi declanșarea unor ample dezbateri pe seama unei noi legi a sănătății care să plece de la obiective și deziderate adecvate, previzionate pe un interval de timp de 5-10 ani.
