Greenpeace România și Rețeaua Mining Watch România, Terra Milleniul Trei, Bankwatch România, 2Celsius și Efectul Fluture i-au cerut premierului, printr-o scrisoare deschisă, să respingă o propunerea de Hotărâre de Guvern afişată pe website-ul Ministerului Energiei. Este vorba de un HG care alocă 3,3 milioane de euro pentru o serie de exproprieri ce urmează a fi făcute în vederea extinderii carierei de lignit Jilț Nord (judeţul Gorj), la solicitarea Complexului Energetic Oltenia.
ONG-urile consideră că exproprierile nu ar trebui făcute, în condiţiile în care mai mulţi proprietari se opun. De asemenea, acestea subliniază că declararea obiectivului din Gorj drept unul de utilitate publică nu se justifică. „Considerăm că mineritul energetic nu își mai are locul în rândul cauzelor de utilitate publică, în secolul XXI”, spun semnatarii scrisorii. În plus, ei susţin că printre sutele de hectare propuse pentru expropriere se află și suprafețe împădurite, a căror distrugere va avea un impact negativ semnificativ asupra mediului.
ONG-urile aduc şi motivaţii economice în cererea adresată premierului. „Susținem că sumele alocate pentru susținerea artificială a sectorului termo ineficient, asupra căruia planează acuzații de corupție și de interese politice obscure, ar trebui direcționate către măsuri de redresare economică. Considerăm că guvernul trebuie să ofere planuri de redresare pentru zonele miniere, planuri care să stimuleze investițiile în sectoare noi de
activitate, precum și reconversia forței de muncă disponibilizate din minerit și din activitățile conexe”, se afirmă în scrisoare.
Iată conţinutul scrisorii deschise, semnată de Ionuț Cepraga, coordonator de campanii Greenpeace CEE România, Lavinia Andrei, președinte TERRA Mileniul III, Mihai Stoica, director executiv 2 Celsius, Ionuț Brigle, coordonator de campanii Asociația Bankwatch România, Tudor Brădățan, director executiv Asociația Efectul Fluture, Roxana Pencea, coordontator de programe al reţelei Mining Watch România:
„Domnule Prim-ministru,
Declarații recente din spațiul public ale reprezentanților guvernului confirmă prezența pe agenda instituției a unei hotărâri pentru finanțarea exproprierilor solicitate de către Complexul Energetic Oltenia în vederea extinderii carierei de lignit Jilț Nord. Pe website-ul Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri este afișat pentru consultare proiectul de HG privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică – „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.
Prezenta comunicare reprezintă apelul unor reprezentanți ai societății civile pentru prevenirea intrării în vigoare a hotărârii de guvern în cauză, dintr-o serie de motive de ordin social, de mediu și economic, pe care le enumerăm în cele ce urmează.
Exproprierile vor prejudicia o parte din locuitorii vizați direct. Nota de fundamentare pentru proiectul hotărârii de guvern în cauză menționează refuzul unor proprietari de a fi expropriați. Susținem faptul că dreptul de proprietate al acestora nu trebuie încălcat de nici un guvern. Negocierile trebuie să se desfășoare în condiții juste și nu anulate prin decretarea statutului de lucrări de utilitate publică. Acesta din urmă nu trebuie instituit pentru a ocoli un proces just de negociere, ci doar în situatii complet justificate, aici nefiind cazul. Considerăm că mineritul energetic nu își mai are locul în rândul cauzelor de utilitate publică, în secolul XXI.
Hotărârea de guvern în cauză va prejudicia iremediabil mediul natural. Sutele de hectare propuse pentru expropriere includ și suprafețe împădurite, a căror distrugere va avea un impact negativ semnificativ asupra mediului. În plus, defrișările provocate vor avea ca scop extracția de cărbune, combustibilul cu cel mai mare aport la efectul de seră, responsabil pentru schimbările climatice. Astfel, prejudiciul adus mediului este unul dublu. Nu în ultimul rând, emisiile toxice provenite din arderea cărbunelui – oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi în suspensie și mercur – afectează negativ sănătatea populației din întreaga țară și din regiune.
Hotărârea de guvern va crea un avantaj competitiv pentru unul dintre participanții în piața energetică, în raport cu ceilalți. În cazul carierei Jilț Nord, Complexul Energetic Oltenia va primi un ajutor de peste 3,3 milioane de euro, de la bugetul de stat, pentru plata compensațiilor către localnicii expropriați. Nota de fundamentare aferentă hotărârii nu identifică vreun impact asupra mediului concurențial, nu menționează vreun ajutor de stat, iar în privința avizării de către Consiliul Concurenței, documentul concluzionează că „Proiectul de hotărâre nu se referă la acest domeniu.”
Considerăm inadmisibilă ignorarea acestor efecte și solicităm analizarea situației de către Consiliul Concurenței. De asemenea, considerăm că sprijinul financiar oferit de către stat unei companii contravine normelor europene privind concurența, fapt ce va determina deschiderea unui nou caz de infringement din partea Comisiei Europene.
Nu în ultimul rând, contestăm oportunitatea hotărârii guvernamentale în cauză din punct de vedere economic. Susținem că sumele alocate pentru susținerea artificială a sectorului termo ineficient, asupra căruia planează acuzații de corupție și de interese politice obscure, ar trebui direcționate către măsuri de redresare economică. Considerăm că guvernul trebuie să ofere planuri de redresare pentru zonele miniere, planuri care să stimuleze investițiile în sectoare noi de activitate, precum și reconversia forței de muncă disponibilizate din minerit și din activitățile conexe.
Din aceste motive, nu putem fi de acord cu adoptarea hotărârii guvernamentale în cauză. Vă solicităm, domnule Prim-ministru, să dispuneți respingerea proiectului de hotărâre semnalat”.
Scrisoarea a fost transmisă spre știință și Consiliului Concurenței.
Sistemul Energetic Naţional nu va rezista fără termocentrale, termocentralele fără cărbune şi cărbune fără exproprieri….
Cărbunele din Gorj este resursa energetică, cea mai ieftină din Europa….Şi cea mai sigură….
În afara centralei nucleare de la Cernavodă, toate unităţile producătoare de energie sunt dependente de condiţiile de mediu….
O vară secetoasă, fără vânt, înseamnă lipsa unei producţii de 4-5000 MWh, in fiecare oră….
Doar termocentralele Complexului Energetic Oltenia pot suplini această cantitate…
@ puiu paraschiv: ”cea mai ieftină”? chiar cunoașteți costurile reale ale exploatărilor de suprafață? cât costă, în mod real, să distrugi sute de hectare de teren agricol și păduri? să afectezi alte sute și mii de hectare și rețeaua hidrologică? terenurile alea sunt sursele de venit pt. generații la rând a localnicilor de acolo – prețul plătit la expropriere e prețul ”de piață” al terenului, nu valoarea lui (de pe 2-3 hectare de teren, o familie poate trăi zeci și sute de ani – mai multe generații; cele câteva mii de euro plătiți ca despăgubire se epuizează în maxim un an… mai departe ce faci cu oamenii ăia? îi împuști?; da, e ”ieftin” în condițiile în care ignori costurile reale…
Exploatarile de suprafata, indiferent ce se exploateaza, sunt cele mai scumpe, daca este sa calculam toate costurile, sa luam in calcul faptul ca mutileaza suprafata pamantului pe veci, afecteaza calitatea vietii pentru mii si mii de generatii si au impact indirect pe o arie mult mai mare decat cea afectata direct. In Valea Jiului inca sunt rezerve enorme de carbune care se pot exploata subteran cu un impact in plus fata de cel actual (al depozitelor de steril) minor. Dar ei inchid minele de acolo. Toate exploatarile de suprafata ar trebui interzise, de orice fel. Asa cum in Basarabia s-a putut exploata piatra din subteran si s-au format astfel celebrele pivnite putem si noi. Un mic exemplu. Panorama muntilor Trascau vazuti dinspre valea Muresului era pana in urma cu vreo trei ani una dintre cele mai frumoase de pe continent, cu Piatra Craivii si Piatra Cetii iesind in evidenta. Intre timp a aparut o cariera sinistra, pe piciorul de munte de pe stanga geografica a Vaii Rametului, care tot creste si zgarie retina privitorului. De ce nu s-a facut o exploatare subterana, chiar merita sa ne mutilam tara si sa ne uratim viata pentru cativa lei in plus? Sau daca nu interzise, ar trebui macar puse niste taxe in plus la exploatarile de suprafata care sa le faca pe cele subterane mai ietine chiar si fara implicarea costurilor de mediu.