Pe 11 decembrie, Societatea Academică din România a participat la o consultare online organizată de Ministerul Justiţiei pe tema Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020. Scopul întrunirii a fost prezentarea unui raport de progres pe implementarea SNA şi discutarea paşilor următori. Raportarea finală va avea loc în primăvara lui 2021.
În primele luni ale anului 2021 urmează să se desfăşoare o serie de cursuri online de formare a personalului din instiuţii publice, în care se vor preda măsuri şi bune practici de transparenţă instituţională şi prevenire a corupţiei. De asemenea, se va desfăşura un studiu de cercetare a fenomenului corupţiei pornind de la experienţa directă a celor condamnaţi pentru asemenea fapte.
Până la mijlocul anului viitor urmează să se finalizeze şi noua SNA pentru perioada 2021-2025, după ce evaluarea externă a strategiei actuale se va încheia. Participanţii din mediul ONG au propus ca priorităţile pentru noua SNA să fie domeniile sănătăţii şi energiei. Reprezentanţii SAR au argumentat că noua SNA trebuie să acopere şi alte domenii care până acum nu au fost acoperite, cum ar fi companiile în care statul este un acţionar important chiar dacă minoritar (de exemplu, cele în care deţine 49% din acţiuni). Deşi acestea fac uz tot de bani publici, asemenea companiilor de stat, ele nu se supun aceloraşi reglementări privind transparenţa, motiv pentru care nu există informaţii publice referitoare la ce se petrece în interiorul acelor companii şi cum sunt banii publici folosiţi.
O altă propunere SAR a fost ca noua SNA să acopere şi partidele politice, care de multe ori sunt principalii beneficiari ai corupţiei. Concret, propunerile au fost ca SNA să vizeze protecţie pentru avertizorii de integritate din partidele politice (în prezent legea 571/2004 privind protecţia avertizorilor de integritate se aplică numai instituţiilor publice) şi să promoveze crearea unui registru al membrilor din toate partidele înregistrate oficial. Măsura ar ajuta la prevenirea unor situaţii de spălare de bani prin cotizaţii fictive şi ar permite unor organe de control cum ar fi Curtea de Conturi să facă mai uşor verificări.
Şi pactele de integritate au primit atenţie pe larg în timpul reuniunii, propunerea fiind să se menţină mecanismul şi în noua SNA şi, eventual, să se extindă şi pentru contracte mari din fonduri naţionale. Mecanismul pactelor de integritate se bazează pe implicarea unor monitori independenţi în supravegherea achiziţiilor publice, cu precădere a celor mari şi care au nevoie de proceduri complexe. Una dintre dilemele apărute în discuţie a fost cum se pot finanţa asemenea mecanisme, astfel încât să poată funcţiona şi livra rezultatele dorite şi fără bani europeni.
Ultimul punct discutat pe larg a fost transpunerea directivei UE 2019/1937 privind protecţia celor care raportează încălcări ale drepturilor. S-au ridicat mai multe probleme, cum ar fi canalele prin care se pot semnala abateri, autorităţile competente să le preia (una dintre propuneri fiind Avocatul Poporului), confidenţialitatea şi asigurarea anonimizării, precum şi probleme particulare cum ar fi dacă sesizările conţin informaţii confidenţiale sau secrete, ori dacă ar fi oportun să fie recompensaţi cumva cei care îşi asumă riscul să semnaleze nereguli (opinia largă fiind că recompensa ar fi inoportună).
