Cosmina Balcanu

Ce legi nu se respectă în sistemul de educație românesc?

Într-o Românie normală, cum tot afirmă cei din fruntea țării că este acest stat parte a Uniunii Europene, nici n-ar trebui să se discute despre aceste legi scrise care rămân, de cele mai multe ori, doar la nivel teoretic. 

Elev fiind, am observat în decursul a celor aproape 11 ani pe care i-am parcurs în sistemul de educație românesc nenumărate probleme pe care le-am sesizat abia după ce am început să lucrez cu Statutul elevului, ROFUIP, Legea Educației și mai apoi Constituția. 

Mi se pare ireal ca orice lege să existe teoretic, pe hârtie, doar pentru a se spăla pe mâini statul în fața UE, dar la nivel practic să nu fie respectată și, mai mult, să fie tratată cu atât de multă nepăsare de autoritățile locale şi de şcoli, după ce le-a fost atrasă atenția de mai multe ori, având în vedere că CNE şi alte organizaţii din România au desfăşurat campanii de informare cu privire la aceste aspecte pe care urmează să le menţionez. Acestea sunt doar câteva probleme cu care au de a face actorii sistemului de educație românesc:

1. Bursele – obligaţia consiliilor locale şi nu numai

Articolul 82 din Legea educație naționale nr. 1/2011 prevede, la alineatul (1): Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social. Puteţi să aflaţi criteriile de acordare a burselor accesând acest link.

Cine trebuie să asigure bugetul pentru existenţa acestor burse? Aţi ghicit! Conform Ordinului nr. 5576/2011 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, emis de Ministerul Educației și Cercetării Științifice, bursele se acordă din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, potrivit prevederilor art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Bineînţeles că pe lângă interesul autorităţilor locale, absent, de cele mai multe ori un rol l-ar putea avea și directorul, care trebuie să ceară buget special pentru bursele elevilor, în şedinţa Consiliului de Administraţie.

Bursele nu numai că mi se par importante, ci și necesare dezvoltării intelectuale a unui elev, deoarece pe lângă stimularea elevilor de a învăţa şi ajutorul material oferit, știm cu toții cât din materie se acoperă la scoală. Astfel, apare necesitatea unei lecturi suplimentare atunci când vine vorba de un subiect care ne pasionează și de aici nevoia constantă de materiale de lucru pentru examene. 

2. Transportul elevilor – factor ce încurajează abandonul şcolar

În România, 1 din 5 copii trăieşte în condiţii precare, la limita sărăciei. Altfel spus, aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procente reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie, arată datele unui raport realizat de Organizația Salvați Copiii, împreună cu Avocatul Poporului.

În condiţiile în care aceşti copii, majoritatea din mediul rural, învaţă la lumina lumânării, mănâncă pâine goală şi nu au cu ce să se îmbrace, cum ar putea să-şi exercite dreptul constituţional de a beneficia de şcoală gratuită? Poate la şcoala din sat mai ajung ei cum pot, fără să se folosească de transportul public, însă ce pot face dacă vor să urmeze un liceu sau o şcoală profesională?

Poate că nu realizăm, poate că nu empatizăm mereu şi poate nu avem o perspectivă de viitor în legătură cu ce se va întâmpla cu aceşti elevi a-i nimănui, dar sunt viitorul ţării. Despre educaţie ştim cu toţii că este esenţială şi importantă, dar ce o să ne facem, în câţiva ani, când 31% din populaţia României, cu drept de vot, va fi lipsită de educaţie?

3. Educația sexuală – capitală în țara cu cea mai ridicată rată de sarcini la adolescente 

Consider că educația sexuală este esențială încă de la vârste fragede. Aceasta, în școli, cuprinzând de la bazele igienii la noțiuni elementare despre anatomie și fiziologie, activitate și odihnă, sănătatea mediului, sănătate mintală, sănătatea alimentației, consumul și abuzul de substanțe toxice, informații pentru a spulbera miturile, sănătatea reproducerii etc. 

În România, efectul mărului interzis e în plină amploare. Deși legal și teoretic, educația sexuală ar trebui să fie obligatorie în România, multe școli sunt indiferente și nu dispun de personal pregătit pentru a ține aceste ore. 

Exemple practice negative

Se vede negru pe alb, din statistici: România are, după Bulgaria, cea mai ridicată rată de sarcini la adolescente din Uniunea Europeană, de trei ori mai mare față de media europeană (conform Worldbank). În 2014, 18600 de tinere sub 19 ani au născut, 662 dintre ele înainte să împlinească 15 ani.

În 2013, în România, cel mai mare număr de noi diagnosticări ale infecției cu HIV se regăsește în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. O spun cei de la ECDC: Surveillance Report. HIV/AIDS surveillance in Europe.

Trei din zece adolescenți, care și-au început viața sexuală, cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani nu folosesc nicio metodă de contracepție și doar 51% folosesc metode moderne de contracepție, scria și Mediafax. În 2016, 912 tinere cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani au avortat.

Exemple practice pozitive, din păcate nu din România

Din 2001, în Estonia, educaţia sexuală este materie obligatorie în şcoli.  Opt ani mai târziu, în 2009, deja se constata, la tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, reducerea cu 43% a cazurilor noi de sifilis iar cu 96%, cazurile de HIV-SIDA. Adolescenții trebuie să înțeleagă devreme că este mai bine să prevină și să fie in siguranță decât să trateze sau să regrete că nu au prevenit.

4. Nerespectarea drepturilor elevilor

Deseori regulamentele unităţilor de învăţământ nu respectă în tocmai piramida lui Kelsen, care arată ordinea importanţei documentelor oficiale după care funcţionează acest stat, începând de la Constituţia României (cel mai important document) şi sfârşindu-se cu actele instituţiilor subordonate, ex: Regulamentul de ordine interioară al şcolilor (document care trebuie să respecte toate documentele din piramidă). 

Este clar că vorbim de o obligaţie a unităţilor de învăţământ de a elabora un ROI care să respecte legea şi documentele mai importante, inclusiv ROFUIP şi Statutul elevului, ambele ordin de ministru. 

Iată câteva precizări din ordinul ministrului care, deseori, nu se regăsesc sau nu se respectă în ROI-ul şcolilor: 

  • elevii au „dreptul de a le fi consemnată în catalog absență, doar în cazul în care nu sunt prezenți la ora de curs. este interzisă consemnarea absenței ca mijloc de coerciție. (SE art. 15, pct. ff)
  • nu există „absență nemotivabilă”. există doar absențe motivate sau nemotivate. (ROFUIP art.102)
  • rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj nu poate fi folosit ca mijloc de coerciție, acesta reflectând strict rezultatele învățării, conform prevederilor legale. (ROFUIP art. 113, alin. 3)
  • nu este sarcina elevilor să cumpere materiale pentru desfășurarea orelor de curs, iar sintagmele „fondul clasei” și „fondul școlii” sunt interzise prin lege (ROFUIP art.181, alin. 3)
  • în unitățile de învățământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educație al elevilor cum ar fi, de exemplu, (…) sancționarea elevilor care nu poartă uniforma unității de învățământ.” (ROFUIP art. 198, alin. 2)
  • elevii nu pot fi deposedați de bunurile personale care nu atentează la siguranța personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învățământ, în conformitate cu prevederile legale.” (SE, art.15, pct. e)
  • elevii majori pot părăsi incinta unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar. (SE art. 15, pct. k)

Şi lista poate continua. Tu ce abuzuri ai sesizat în sistemul actual de învăţământ? Scrie-ne în comentarii sau pe Facebook şi povesteşte-ne experienţa ta.

Cosmina Balcanu activează la nivelul județului Bacău ca ambasador Școli curate, proiect al Societății Academice din România (SAR), dar este și președintele Consiliului Școlar al Elevilor de la Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir” din Oneşti. De asemenea, activează pentru drepturile omului și protecția mediului, fiind voluntar activ și în cadrul altor asociații.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *