Summitul NATO de la Vilnius ”a fost o umilință” pentru Ucraina, este mesajul cel mai radical transmis de susținătorii ruși ai invaziei, care jubilează. Tonul oficialilor Kremlinului și al mass-media controlate de aceștia a fost, totuși, ”mai reținut”, constată observatorii și analiștii din presa occidentală. De asemenea, și presa ucraineană, și oficialii de la Kiev alternează între dezamăgire (înaintea summit-ului) și mulțumiri după încheierea lui.
Unul dintre subiectele principale al Summit-ului NATO, desfășurat săptămâna trecută în Lituania, a fost aderarea Ucrainei, care insistă să devină membru cât mai curând posibil. Statele membre NATO au convenit să simplifice procesul de aderare a Ucrainei, dar nu au invitat țara în cadrul alianței. Reprezentanții acestora au declarat că vor invita Ucraina în alianță atunci când toți membrii blocului vor fi de acord cu acest lucru și când Kievul va îndeplini anumite condiții (președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că nu știe despre ce condiții este vorba). Declarația de după summit nu a precizat când ar putea fi invitată Ucraina în alianță. Anterior, aliații au precizat că acest lucru s-ar putea întâmpla doar după încheierea războiului.
Cum a fost reflectată întâlnirea liderilor NATO de la Vilnius, în declarațiile oficialilor, presa rusească, ucraineană și occidentală, într-o sinteză, mai jos.
Meduza, platforma de opoziţie din Rusia, aflată în exil, titrează: La Vilnius a avut loc un summit NATO. În cadrul acestuia, Ucrainei i s-a promis sprijin în drumul său către alianță, iar Zelenski a declarat ce simte: „Vom fi în NATO”.
”Zelenski a participat la prima reuniune a Consiliului Ucraina-NATO, înființat pe baza Comisiei Ucraina-NATO (care există din 1997). La reuniune au participat liderii țărilor din alianță, inclusiv aliații cheie ai Ucrainei – liderii SUA și ai Regatului Unit al Marii Britanii. Potrivit lui Zelenski, crearea consiliului „ne dă sentimentul că vom face parte din alianță”. Zelenski a avut, de asemenea, numeroase întâlniri cu liderii NATO, inclusiv cu președintele american Joe Biden.
Țările G7 au adoptat o declarație privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Țările G7 au convenit să ofere Kievului sprijin militar și financiar, să continue să facă schimb de informații și au promis că vor lua măsuri imediate dacă Rusia va ataca din nou Ucraina după conflictul actual. De asemenea, țările au promis să colaboreze cu Ucraina pentru „angajamente și acorduri bilaterale concrete de securitate pe termen lung”. „Sprijinul nostru va continua mult timp în viitor. Aceasta este o declarație puternică a angajamentului nostru față de Ucraina”, a declarat Joe Biden, vorbind alături de Zelenski și de liderii G7 în cadrul summitului. Zelenski a calificat rezultatul reuniunii drept „un succes semnificativ”.
Înainte de a ajunge la Vilnius, Zelenski a acuzat țările NATO de „slăbiciune” din cauza incertitudinii legate de apartenența Ucrainei la alianță. Zelenski a calificat drept „fără precedent și absurd” faptul că nu există un calendar pentru invitarea Ucrainei în NATO. Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, a răspuns spunând că Ucraina trebuie uneori să fie mai activă în a-și exprima recunoștința pentru ajutorul acordat de Occident. Wallace a declarat că a petrecut 11 ore în 2022 în deplasarea la Kiev, unde i s-a înmânat imediat o listă cu armele necesare. „Le-am spus: „Știți, nu suntem Amazon (serviciul de livrare prin curier – n.r.)”, și-a amintit ministrul. Zelenski, vorbind la o conferință de presă după întâlnirea sa cu Joe Biden, a declarat că Ucraina a fost „întotdeauna recunoscătoare” pentru ajutor. „Pur și simplu nu știu cum altfel ar trebui să fim recunoscători. Putem să ne trezim dimineața și să-i mulțumim ministrului. Să-mi scrie cum să mulțumesc, iar eu voi mulțumi așa”, a spus el.
Volodimir Zelenski a declarat după summitul NATO de la Vilnius că Ucraina a primit „un mare lucru pozitiv de la această reuniune”: Am obținut cu adevărat unificarea, iar liderii au sprijinit Ucraina. Ei au susținut fără ambiguitate că Ucraina va fi în NATO. Spunând când va fi, sunt sigur că, în funcție de sprijinul și declarația fiecărui lider la reuniunea Consiliului Ucraina-NATO, cred că vom fi în NATO imediat ce situația de securitate se va stabiliza.”
Faimosul cotidian The Kyiv Independent scrie: Ucraina obține o mică parte din ceea ce și-a dorit la summit-ul NATO
”Ucraina a strâns multe promisiuni la Vilnius, cu excepția celei la care tânjea cel mai mult. Într-un comunicat comun, cele 31 de state membre NATO au declarat că viitorul Ucrainei este în alianță, la care va adera într-o zi. Ei au scăpat de necesitatea unui Plan de acțiune pentru aderare, reducând efectiv numărul de etape pe care țara trebuie să le parcurgă pentru a intra.
De asemenea, au lansat Consiliul Ucraina-NATO, menit să permită o coordonare mai strânsă între cele două părți, și au extins Pachetul de asistență cuprinzătoare (care a oferit până acum 500 de milioane de euro) într-un program multianual.
Țările G7 au ieșit la rampă cu un angajament de a crea un cadru de asistență bilaterală pentru Ucraina, la care să se poată alătura și alții, în timp ce Franța a declarat că va furniza Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune.
Cu toate acestea, în ciuda rugăminților Kievului, nu a fost oferit niciun termen când a fost vorba de aderarea efectivă a Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina va primi o invitație de aderare atunci când „aliații vor fi de acord, iar condițiile vor fi îndeplinite”, amânând decizia pe termen nedefinit.
Summit-ul a lăsat delegația ucraineană cu un gust amar. Președintele Volodimir Zelenski, care a declarat înainte de summit că „este fără precedent și absurd atunci când nu este stabilit un termen”, a fost nevoit să le mulțumească aliaților după summit pentru „sprijinul lor practic și fără precedent pentru Ucraina”.
În urma summit-ului, Ucraina a primit un flux constant de sprijin militar și financiar. Premierul norvegian Jonas Gahr Store a declarat că Oslo își va majora ajutorul acordat Ucrainei cu peste 238,6 milioane de dolari, ridicând valoarea totală pentru 2023 la 960 de milioane de dolari.
UE a promis să aloce 500 de milioane de euro pentru a stimula producția de muniție pentru Ucraina și pentru a reface stocurile țărilor membre ale UE. De asemenea, piloții ucraineni se vor antrena pe F-16 începând de la sfârșitul verii, urmând ca avioanele să sosească nu mai devreme de sfârșitul anului din 11 țări NATO care s-au alăturat unei coaliții dedicate furnizării de avioane de luptă Ucrainei.
De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz și ministrul german al apărării Boris Pistorius urmează să prezinte un pachet în valoare de 770 de milioane de dolari, care include sisteme de rachete Patriot, tancuri Leopard, vehicule Marder și muniție de artilerie.
Cu toate acestea, Zelenski a venit la Vilnius pentru a primi garanții de securitate și un calendar pentru o potențială aderare la NATO. El a făcut publică intenția sa.
Europa Liberă face o sinteză a câtorva opinii diverse dintre care şi cele pro-Kremlin (sursa):
„Alianța și Rusia sunt pe marginea prăpastiei”. Reacția Kremlinului la summit-ul NATO de la Vilnius
Analiștii din mass-media și observatorii occidentali au remarcat o reacție „reținută” a Moscovei la decizia summit-ului NATO de la Vilnius privind Ucraina. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) constată că summit-ul Alianței Nord-Atlantice a nivelat obiectivele cu care Rusia a lansat un război de amploare împotriva Ucrainei, a precizat serviciul ucrainean al Vocii Americii.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat într-un interviu acordat unui ziar indonezian că confruntarea armată din Ucraina va continua până când Occidentul va renunța la planurile sale de a „domina” și „învinge Moscova”. „De ce nu se va opri confruntarea armată din Ucraina? Răspunsul este foarte simplu – ea va continua până când Occidentul va renunța la planurile sale de a-și menține dominația și își va depăși dorința obsesivă de a provoca o înfrângere strategică Rusiei prin mâinile marionetelor sale de la Kiev”, se arată într-o transcriere a interviului publicată miercuri pe site-ul Ministerului rus de Externe.
„Reacția Kremlinului și a blogger-ilor militari ruși la prima zi a summit-ului NATO a fost relativ reținută. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avut o evaluare mixtă previzibilă a primei zile a summit-ului NATO, plângându-se că summit-ul a avut un „pronunțat și concentrat caracter anti-rusesc”, au scris experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul la Washington.
Comentând angajamentele de securitate propuse Kievului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acestea ar fi o greșeală de care Moscova va fi obligată să țină cont atunci când va lua decizii, potrivit Reuters. „Considerăm că este o greșeală grosolană și potențial foarte periculoasă, deoarece, oferind orice garanții de securitate Ucrainei, aceste țări ar ignora principiul internațional al indivizibilității securității. Oferind garanții Ucrainei, acestea ar invada securitatea Federației Ruse”, a declarat Peskov reporterilor la 12 iulie.
Atacuri cu drone în Ucraina și bombardarea portului Odessa
După cum notează analiștii ISW, Rusia și-a demonstrat atitudinea față de summit-ul NATO atunci când, pe 11 iulie, în prima zi a reuniunilor de la Vilnius, forțele ruse au lansat o serie de atacuri cu drone Shahed-131 și 136 în întreaga Ucraină și au încercat să lovească un terminal de cereale din regiunea Odessa. Rusia a declarat anterior că nu intenționează să continue acest acord, care permite Ucrainei să exporte cereale din porturile sale de la Marea Neagră.
„Atacurile cu drone rusești asupra infrastructurii portuare coincid cu prima zi a summit-ului NATO de la Vilnius și au probabil ca scop împiedicarea membrilor NATO de a oferi mai multă asistență militară Ucrainei”, a declarat ISW într-un raport de sinteză.
Observatorii pro-Kremlin jubilează că Ucraina nu a fost invitată în NATO
După cum notează Reuters, unele figuri pro-Kremlin au jubilat pentru faptul că NATO a spus Ucrainei că ar putea adera „atunci când vor fi îndeplinite condițiile”, fără a da o dată sau condiții exacte.
Konstantin Kosachev, vicepreședintele Camerei superioare a Parlamentului rus, a declarat că rezultatul a fost o umilință pentru președintele ucrainean Vladimir Zelenski, argumentând că NATO se folosește de Kiev pentru a purta un război împotriva Rusiei, împiedicând-o să adere la alianță din cauza riscului unei ciocniri nucleare. „În cele din urmă, Kievului i s-a arătat care este locul său: să servească drept material consumabil, să-și distrugă soldații pentru NATO fără garanții de aderare și, în general, să păstreze pentru moment distanța față de Alianță, deoarece Ucraina „miroase” în mod clar a război nuclear în care vor muri „adevărații” europeni”, a scris Kosachev într-un mesaj.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, a declarat că este o lecție pentru Kiev, care, în opinia ei, dovedește că Occidentul a venit cu propriile reguli de joc pentru a se potrivi agendei sale. „Aceasta este o „ordine bazată pe reguli, pe care le-au inventat-o occidentalii””, a scris Zakharova într-un mesaj. Însă „cei deștepți nu iau parte la acest lucru, deoarece nu există reguli – acestea sunt inventate din mers și se schimbă dacă jocul nu aduce rezultatul dorit”, a adăugat ea.
Fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a reacționat la crearea Consiliului Ucraina-NATO. El a reamintit că Consiliul Rusia-NATO a fost creat în 2002, dar cum s-a încheiat acesta este „cunoscut”.
„Acum, Alianța și țara noastră se află în pragul (sau, mai degrabă, peste granița) războiului. De data aceasta totul se va termina altfel. Consiliul va înceta să mai existe pentru că una dintre părți va dispărea”, a scris Medvedev pe Twitter.
***
Citește și:
De ce nu este primită Ucraina în NATO? De ce se tem aliații? Interviu cu un expert în relațiile dintre Rusia și NATO
sursa: Facebook (pagina oficială Volodimir Zelenski)
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
