În ultima săptămână din septembrie și în această săptămână, activiștii silvici de la Asociația Valori Superioare (AVS) mi-au transmis și am făcut publice (pe Facebook, aici, aici și aici) înregistrări revoltătoare, cu gatere din munții Apuseni, unde metri cubi de material lemnos (resturi, rumeguș), chiar dacă ar fi putut fi folosit ca lemn de foc, au fost arși degeaba (ba mai și poluând) pentru a ascunde proveniența lui ilegală. Controalele declanșate de publicarea filmărilor au confirmat ilegalitățile.
Zona – valea Someșului Rece – este una extrem de fierbinte în ceea ce privește tăierile ilegale. De aici au dispărut peste 100.000 de metri cubi de lemn pe picior, s-au deschis dosare de cercetare penală, presa internațională a relatat, chiar mai mult decât cea locală și națională, despre dezastrul provocat de drujbe pe versanți întregi de munte.
Mai de voie, mai de nevoie, în primăvara acestui an, Direcția Silvică Cluj a propus instalarea a două camere video pe drumurile forestiere de pe raza Ocolului Silvic Someșul Rece, pentru monitorizarea transporturilor de lemne din zonă. Din informațiile noastre, nici măcar aceste două camere video n-au fost instalate, iar proiectul, inițiat de Romsilva în urma demersurilor civice, e blocat, la nivel național, prin sertarele (fizice și virtuale) ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP). Conform informațiilor publicate de jurnalistul de investigație Andrei Ciurcanu, unele direcții silvice județene nici măcar nu s-au obosit să transmită propuneri de instalare a camerelor video, iar Ministerul Mediului a blocat cu totul proiectul.
***
Pe 20 septembrie, membrii de la Asociația Valori Superioare mi-au transmis o filmare cu ditamai mormanul de lemne căruia i s-a dat foc în natură, în imediata apropiere a uni gater. Chiar dacă era vorba de resturi și rumeguș, metri cubi de material lemnos, care ar fi putut fi folosit pentru încălzirea gospodăriilor, erau arși în plină criză a lemnului de foc! Iritarea publică, după ce am postat filmarea pe Facebook a fost pe măsură, înregistrarea trecând de 220.000 de vizualizări (până la data prezentului articol). L-am contactat și i-am transmis înregistrarea și șefului Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, care a promis că va trimite o echipă pe teren. Și a trimis. Dar…
… dar pe 13 octombrie, activiștii silvici s-au întors pe teren. Vatra focului fusese, cât de cât, curățată, dar gaterul era, bine mersi, ”la locul lui” (mai exact, la nelalocul lui). În pădure, în apropiere, Horea Petrehuș și colegii lui au găsit (și filmat) cioate tăiate ilegal, dar și un morman de rumeguș proaspăt. Asta nu a fost tot. La aproximativ un kilometru de primul gater, au găsit altul, și mai ”productiv”, cu o grămadă de rumeguș proaspăt și mai mare! Iar în pădure, alte cioate fără marcaj. Interesant e că (cel puțin) una dintre acestea avea un cioplaj (o cioplitură) asemănătoare cu cele care se fac înainte de a fi marcate de silvici. Un indiciu că și-ar fi așteptat ”marca” DUPĂ ce lemnul fusese tăiat (ceea ce sugerează o metodă cunoscută a hoților de lemne, care taie ce vor din pădure, apoi un silvic complice trece și aplică o marcă ulterior). Alte cioate, erau acoperite de crengi și date cu o substanță care le înnegrește, pentru a crea aparența unei tăieri mai vechi.
Am făcut publice și aceste filmări, cei de la Asociația Valori Superioare au sunat la 112, un prim echipaj al Poliției s-a deplasat pe teren pe 13 octombrie, iar pe 14 octombrie Garda Forestieră și Poliția s-au întors într-un control mai amplu. Iar confirmarea tăierilor ilegale a venit încă de la primele cioate verificate.
Toată stima pentru curajul și tenacitatea celor de la Asociația Valori Superioare. Și știu ce spun când vorbesc de curaj, pentru că Horea Petrehuș a fost amenințat cu moartea de un silvic, de față cu mine, în 2020, tot în aceeași zonă fierbinte a Apusenilor! De altfel, în zonă am documentat, personal, tăieri ilegale masive, de peste 100.000 de metri cubi, în 2020, dar și metode precum cea a ”îmbătrânirii” cioatelor și a ascunderii lor sub mormane de crengi. Presa internațională a relatat, la rândul ei, despre această zonă fierbinte a tăierilor ilegale masive (aici reportajul TV5).
Alături de alte cazuri de tăieri ilegale masive de lemn, documentate personal în județele Argeș, Caraș Severin sau Mureș, tăierile de pe valea Someșului Rece au stat la baza fundamentării modificărilor anti-hoție ale Codului Silvic, din vara anului 2020, dar și pentru susținerea implementării noului sistem de urmărire a materialului lemnos SUMAL 2.0, de la începutul anului 2021. Aceste măsuri au diminuat amploarea tăierilor ilegale de păduri din România – au dus la zeci de confiscări de TIR-uri, dosare penale, anchete masive, dar și la o ”disperare” a Cartelului Lemnului (în frunte cu marii procesatori gen Holzindustrie-Schweighofer, Kronospan, Egger etc.), care vor creșterea cantității de lemn exploatate cu acte cu o treime (10 milioane de metri cubi anual), că nu mai au lemn disponibil pe piață.
Nu împărtășesc, însă, nici pe departe tonul entuziast-triumfalist al ministrului Mediului, Tanczos Barna, care se hazardează să susțină că am ajuns să ținem sub control fenomenul tăierilor ilegale. În fapt, anchetele recente din Suceava (care arată cât de extinse sunt rețelele mafiote de tăiere, prelucrare și valorificare/comercializare a lemnului, cu evaziune fiscală la pachet, întinse în mai multe județe!) ori cel din Cluj, de la Someșul Rece (unde autoritățile cu rol de control sunt sfidate, pur și simplu) arată că încă suntem departe de aducere măcar la un nivel respirabil (că de eliminare completă nu-mi fac iluzii) a tăierilor ilegale.
Iar asta se întâmplă pentru că autoritățile continuă să amâne măsuri esențiale pentru combaterea rețelelor mafiote, în vreme ce se laudă, pe sticla televiziunilor prietene de partid, cu marile strategii forestiere naționale… Despre înființarea ”DNA-ului Pădurilor” (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu), blocată în Parlament, cu complicitatea fostului Guvern PNL Orban și a actualei coaliții de guvernare PNL-PSD-UDMR-minorități, am tot scris. Detaliez acum o altă măsură esențială, solicitată de ong-urile de mediu, de societatea civilă de la firul ierbii, dar și de specialiști din domeniu: instalarea de camere video pe drumurile de exploatare forestieră și conectarea acestora cu SUMAL 2.0. O măsură, de asemenea, promisă public, dar blocată prin comisii și comitete ale Romsilva și ale MMAP.
În premieră, camere video pentru urmărirea transporturilor de lemn au fost instalate de Direcția Silvică Mureș (da, acea direcție condusă de Ilie Covrig, care a avut curajul să-și asume public confruntarea cu Mafia Pădurilor și cu susținătorii ei politici). Doar că în primăvara acestui an, camerele au fost distruse și, evident, nu au fost distruse de niște persoane din categorii defavorizate (cum insinua un oficial). Cum scandalul a devenit național, Romsilva a promis un proiect de instalare de camere video pe raza tuturor direcțiilor silvice județene. Iar ca un prim pas, le-a solicitat șefilor de direcții să propună/solicite un număr de camere video și unde să fie amplasate.
După mai bine de jumătate de an, ce s-a întâmplat cu acest proiect, ne spune jurnalistul de investigație Andrei Ciurcanu, specializat în problema tăierilor ilegale de păduri. Acesta a și făcut publică o hartă interactivă cu amplasamentele propuse.
”Conform documentelor din Regia Națională a Pădurilor, județele cu cele mai multe locații pentru amplasarea unor sisteme video sunt Caraș Severin (144), Prahova (57), Hunedoara (47) Bihor (38).
Nu toate Direcțiile Silvice din țară au trimis însă către ROMSILVA o listă de propuneri. Este vorba despre județele Bacău, Galați, Tulcea, Brăila, Călărași, Buzău, Satu Mare, Brașov.
Surse din ROMSILVA au susținut că reacția unor directori din aceste direcții a fost aproape similară vizavi de refuzul de a instala camere video – „de unde știți voi că se fură?„, sau „privații au mai multă pădure decât noi, statul, să instaleze ei!””
Jurnalistul explică și cum ar trebui (ar fi trebuit) să funcționeze sistemul: ”Sistemul de supraveghere ar trebui să funcționeze după principiul celui pentru rovinietă. Pe lângă aspectul de supraveghere video (care ar putea ajuta cu dovezi în cazul dosarelor penale) sistemul ar trebui să identifice camioanele încărcate cu lemn și să verifice transporturile într-un server care ar urma să fie conectat la SUMAL și care să dea alerte. Poziționarea camerelor de luat vederi trebuie să fie aleasă în funcție de nivelul de criminalitate și risc, dar și de apropierea de zone unde există acoperire GSM și rețea de curent electric. În solicitările către ROMSLVA și Direcțiile Silvice din țară, ministerul mediului a atras atenția că localizarea sistemelor video nu trebuie să se limiteze doar la drumurile forestiere.”
În ciuda problemelor majore cu care se confruntă, cei de la Direcția Silvică Cluj nu s-au dat de ceasul morții să propună prea multe zone care să fie monitorizate video, solicitând doar cinci camere. Două pentru zona Ocolului Silvic (OS) Beliș, una pentru OS Turda și alte două pentru… OS Someșul Rece. Da, exact în zona în care s-a furat masiv și continuă să se fure în continuare. Faptul că actualele cazuri semnalate sunt pe raza OS (privat) Horea Apuseni nu trebuie să ne inducă în eroare, că drumul de evacuat și ”pus pe piață” lemnul (și produsele din lemn) din pădure e același. Dacă acele două camere ar fi fost deja instalate, activitatea infracțională din zonă ar fi putut fi deja diminuată semnificativ. Sau măcar înregistrările ar fi ajutat, ca probe, în viitoarele dosare penale. Doar că, așa cum arată și Andrei Ciurcanu, ”datele au ajuns la Ministerul Mediului, (dar) proiectul stagnează în birourile care se ocupă de digitalizarea în MMAP”.
Se aude, domnule ministru Tanczos Barna? Ne puteți spune pe unde mai e proiectul și cât mai durează până se implementează? Sau vă spălați pe mâini, și de data asta, și ziceți că ”oamenii răi” vor să vă strice imaginea? Priviți ce pot face niște camere de luat vederi folosite de oameni onești și curajoși. Și explicați-ne cine și ce-i oprește și pe unii dintre subordonații d-voastră să le folosească!
Cheile Valsanului!!! a inceput dezastrul si acolo, au adus toate masinile cu numere de Suceava pentru ca acolo sint prea multi ochi atintiti acum. Se taie masiv intre Cheile Valsanului si Vidraru. Unde trebuia sa fie pirtia de schi a inceput dezastrul total, se rade efectiv padurea
Legat de existența gaterelor prin păduri și munți, este o mare lacună absența d-lui Mihai Goțiu în Senat. A reușit să legifereze câteva aspecte legate tăierea abuzivă, ilegală a pădurilor. Vedem în acest caz că legea e făcută pentru „proști”, nu pentru șmecheri. Ar fi bine ca să fie suplimentată legea cu înregistrarea tuturor gaterelor într-un registru special, gaterele fiind dotate cu sisteme de contorizare a funcționării lor.
Orice gater neînregistrat sau cu contoare defecte să fie declarate ilegale și să intre sub sancțiune penală cu toate lipsurile semnalate în perimetrul funcționării gaterului!!!
Să fim sobri, cu un gater nu produce nimeni lemn de foc.
Felicitări celor de la Asociația Valori Superioare pentru curajului lor și permanenta supraveghere.
Legat de pârtiile de schii:
Dintr-un articol recent din ziare com se observă că parcă nu mai există pârtii in această tară (moștenire de pe vremurile Elenei Udrea – dați țării cât mai mult sport pe pârtii), Cheile Valsanului, Sinaia, Parcul Național Semenic Cheile Carașului, … și câte altele nu or mai fi, toate transformate în parcuri de distracție- care nu are nici o legătură cu un parc natural.
Legat de pârtia primăriei Sinaia, agentul green al zonei trebuie să detalieze clar pozția lor legat de fraza, citez:
“Nu ne opunem sporturilor de iarnă dar acordul de mediu trebuia respectat ”
https://ziare.com/partie-sinaia-valea-soarelui/partie-sinaia-ilegal-laptici-hotel-autorizatii-munte-1766236#comments
Când ziceam de faptul că „legea e făcută pentru „proști”, nu pentru șmecheri.” mă refeream că legea este bună însă grupările infracționale au această vorbă puternic înrădăcinată: „legea este făcută pentru proști” dorind astfel să-și arate „superioritatea” pe mai multe planuri. Așadar sunt necesare câteva coerciții legislative suplimentare prin care să nu prea mai aibă motive șmecherești de eludare a legii unui minim bun simț.
@ SnowTimeShow. Complet de acord ca turismul implica mari costuri de mediu, mai ales la munte și în condițiile crizei climatice. Sunt însă și alți factori pe care sa îi iei in calcul când decizi sa restricționezi sporturile de iarna. Oamenii nu pot fi ținuți în casă toată vacanta de sărbători indiferent de cat de onorabile sunt intențiile ONG-urilor de mediu. Daca nu au unde se distra aproape de casa umplu aeroporturile și autostrăzile spre alte destinații turistice, cu costuri de mediu accentuate de distanțele parcurse. La fel stau lucrurile cu exploatările de piatra, necesară în primul rând infrastructurilor durabile de transport. Ce se găsește mai pe la ses, departe de zonele protejate e de cele mai multe ori sub standardul de duritate necesar in terasamentele autostrăzilor și cailor ferate. Alternativa înseamnă importuri de la mii de km, din India, din China sau din Suedia… Ori varianta neaoșă, falsificarea probelor și cârpirea frecventa a lucrărilor neconforme, cu toate costurile de mediu asociate.
Nu e treaba ONG-urilor sa identifice raportul optim dintre costurile și beneficiile gestionării resurselor naturale, după cum nici să ia decizii, doamne-fereste, in locul politicienilor consiliați de specialiști. Treabă lor e însă sa solicite transparenta și profesionalism in elaborarea proiectelor, avizare, implementare și exploatare.
ONG-urile care își aroga competente pe care nu le au nu fac decât să compromită pe termen lung rolul societății civile în funcționarea societății.
1) partea cu ”politicienii consiliați de specialiști” ar merita o discuție separată, am avut ocazia să constat, pe viu, că e un mit destul de departe de realitate: într-o proporție covârșitoare, când nu angajează neamuri ori lipitori de afișe de la partid, angajează – în cel mai fericit caz – specialiști în comunicare; 2) altfel, revenind, problemele cu pârtiile de schi și alte dezvoltări antropice în arii naturale protejate nu e doar autohtonă; în timp ce discutam cu directorul de la Kalkalpen (cel mai vechi parc național al Austriei) mi-a spus de o problemă similară privitoare la o pârtie de schi (în 2018, când am fost acolo, dezbaterea era în toi), atenție, însă, chiar și fără pârtia respectivă, în localitățile din jurul parcului național (NU în parc, unele au și pârtii, altele nu) se ajunsese undeva pe la 1,2 – 1,5 milioane de nopți de cazare/an, iar principala atracție e, dincolo de alte activități, vizitarea parcului național (cu un program cu restricții, totuși :) ) ; la categoria ”alte activități” (cum spuneam, în afara parcului, dar depinzând de atracția parcului) una specială era mountain bike-ul (cu telescaune, trasee mai dificile și mai pentru începători, restaurante și puncte de belvedere pe traseu etc.); știi care e diferența majoră între schi ș mountain bike? chiar și în Alpi sezonul de schi e de 3-4 luni, iar cel de mountain bike… dublu, unde mai pui că pe bicicletă, pe anumite trasee, ai voie și în parcul național; în România m-am plictisit să tot aud de proiecte megalomanice de schi (cum e cel ”de poveste” de pe vremea comuniștilor, din Făgăraș, dar și altele mai noi), când sezonul de schi e de vreo două luni; la un moment dat veniseră niște colegi în Parlament cu o lege pentru un program național de încurajat schiatul (și pârtiile de schi, evident), și i-am întrebat dar de ce nu facem un program de susținere a mountain-bike-ului, că e mult mai puțin invaziv pentru mediu, dar poate avea 9-10 luni de sezon pe an, nu doar vreo două, ca schiul… reacția lor a fost pe măsura… consilierilor pe care îi aveau; 3) în fine, ONG-urile nu au resurse pentru a realiza anumite expertize foarte costisitoare legate de costurile/beneficiile unui proiect, dar garantat că ONG-urile au mai mulți specialiști și/sau colaborează cu mai mulți specialiști reali (din universități, institute de cercetare etc.) decât cea mai mare parte a politicienilor care i-au decizii; când au reușit să strângă fonduri (donații + proiecte + muncă voluntară) să facă expertize, în majoritatea cazurilor le-au demontat la punct și virgulă pe cele făcute, la comanda beneficiarilor de proiect și/sau invocate de anumiți consilieri (mă rog, în unele cazuri nici nu e nevoie de expertize, e suficient să mergi pe teren și să constați că ce scrie în studiul de impact și/sau evaluarea de mediu n-are vreo legătură cu realitatea – gen ”drum forestier până unde va fi construit barajul” (pt. un mhc), pe teren, drumul se termina cu vreo 4-5 km mai în aval de preconizata captare, și până acolo ar fi trebuit să treacă cu utilajele prin albia râului; ”nu sunt necesare defrișări”, iar pe teren găsesc copaci tăiați și alți copaci marcați pentru tăiere (copaci tineri, groși maxim cât piciorul – deci lemn care nu putea fi folosit nici pentru mobilă și ne-economic pt lemn de foc, doar trebuia tăiat ca să se facă drum); ”versant stabil, fără plăci tectonice fisurate” pentru un versant pe care am găsit izvor lângă izvor (deci clar fisuri și plăci în rocă…) etc.
Ca sa evolueze sistemul are nevoie de principii testate in societati functionale. Sigur ca fara masa critica necesara orientarii catre principii, pentru evitarea unor catastrofe mai bine faci ceva, orice, decat sa iti plangi de mila. Respect atitudinea asta, da nu e suficienta sa miste caru’ cu prosti. Sunt prea multi care s-au invatat ca lucrurile se pot carpi la nesfarsit, ca se poate gasi oricand o neregula care sa o repare pe alta. Eu am nasul mai sensibil la asa ceva, drept urmare, dupa ce mi-am exersat rabdarea ani de zile m-am orientat catre zari mai ozonate unde chiar simt ca n-am facut degeaba scoala in Romania. Capac mi-a pus un interviu pentru un job in administratie, unde am picat cu brio un interviu la care intrebat fiind cum as reactiona daca as primi o dispozitie ilegala de la “organul politic”, am citat legea. Fiecare vrabie pe limba ei piere – pacat ca ciripitul romanesc suna din ce in ce mai grav a doaga ..
Din păcate mai toate ”studiile” cost, beneficiu se rezumă la final cu punerea pe balanță a „sănătății” economice. Nu este un termen inventat de mine ci este un termen des invocat în diferite studii internaționale de impact asupra mediului.
Dar să exemplificăm o situație. minele de uraniu închise de la Ciudanovița. Acele mine au fost inundate și … oops, au apărut scurgeri radioactive. Nu mai știu în prezent dacă se mai monitorizează zona și ce măsuri s-au mai luat.
Să vedem de „sănătatea” economică a centralei nucleare Fukushima sau Cernobil – credeți că situația este sub un deplin control acolo?
Să vedem cum stăm la capitol stațiuni turistice de munte: cu sute de tone de dejecții umane și mulți detergenți.
Ce se intâmplă cu acestea sunt duse la oraș sau sunt cumva filtrate și s-a obținut din nou apă de izvor?
Ce se întâmplă cu captarea izvoarelor de munte pentru a alimenta pensiunile cu apă curentă? Prin captarea izvoarelor tot mediul înconjurător este afectat grav.
Să mai punem în balanță starea drumurilor pe timp de iarnă! ”Sănătatea” economică a multor figuranți iubitori de sporturi de iarnă cu bani, va invoca starea proastă a drumurilor pentru că nu au aruncat cu sare sau nisip iar in atare condiții se lasă și cu accidente auto care deseori sunt si ele poluante.
O alta problema decât calitatea evaluărilor de mediu, resursa umană și legislația retrograda – unde persista conceptul de “zona de dezvoltare durabilă” de parcă n-ar fi asta responsabilitatea primordială a amenajării teritoriului in secolul asta – e modul în care s-au constituit parcurile naturale. Fiecare entuziast cu parcela lui de ”natura” și nici o viziune asupra gestionării peisajului la nivel macro (national s-ar zice). O să ziceți PATN – dar atunci cum de au rămas parcurile naturale cu atât de multe probleme de finanțare iar societatea în ansamblu cu atâtea piedici în dezvoltarea unor infrastructuri utile și cu costuri rezonabile de mediu..
In economia mediului indicatorii de energie și aia monetari sunt convertibili, astfel încât o analiza cost-beneficiu să poată fi utila și biologilor și administrației – care stabilește bugetele.
La modul utopic, eu as face o mare tabula rasa cu parcurile naturale – că nu sunt constituite în mod expres sa conserve ceva – și le-aș reface după criterii aprofundate și consultări naționale, nu doar locale. Ar presupune suprapunerea hărților de potențial economic și a alora de mediu, cu zonele recunoscute de conservare și cu toate celelalte restricții, să vedem ce rămâne. Analiza cost-beneficiu făcută pe un peticel de munte e fix pix dacă nu înțelegi in același timp costuri presupune pentru toti plătitorii de taxe, nu numa pt nea caisa care in loc sa taie la pădure trebuie să învețe sa trăiască dintr-o afacere durabilă, in limitele regulamentelor zonelor. Nu vad cum se poate evita conflictul cu proprietarii de păduri și de terenuri in zonele cu restricții în lipsa obligativității consilierii lor pentru dezvoltarea afacerilor în condițiile specifice ale ariei protejate și în limitele regulamentelor de management, cu posibilitatea reală a dezvoltării economice .. Și dacă nu sunt bani pt asta, in mod sigur ariile protejate raman doar o tema de circoteca, între multe altele.
Marea tabula rasa propusă de dvs rezultă din faptul că din marile păduri care nu sunt incluse în vreun parc național sau rezervație naturală a dispărut (prin jaf) lemnul valoros din punct de vedere industrial?!
Până și din rezervații si parcuri au reușit să taie destul lemn valoros.
Sau doriți să afirmați ca parcurile naționale, rezervațiile naturale, …, sunt prostii și sunt frână în dorința unora de îmbogățire și a altora de distracții peste tot?
Din analize cost-beneficiu au rezultat Cernobil, Fukushima și marile dezastre naturale ce au o frecvență și forță tot mai mare. Că s-a încercat prin diferite metode de a demonstra că de fapt în medie nu este o încălzire. Prin principiul omisiunii (care este de fapt minciună sau deviere de la subiect) au fost ascunse vârfurile de extremă (variații mari de temperatură de la o zi la alta, furtuni violente, uragane tot mai mari, …)
Circoteca în fapt este generată de afaceriști fără scrupule care o dau cu „dezvoltarea durabilă” sau alte sloganuri care duc deja către perioadele lozincilor comuniste:
” Prin munca noastră hotărâtă pentru realizarea planului şi a angajamentelor pe anul 1989, să întărim necontenit forţa economică şi independenţa patriei socialiste!”
….
https://sincereforests.eu/four-pathways-to-govern-europes-multiple-forest-ecosystem-services/
pentru unele informatii tot ce trebuie e sa cerni cercetarea de propaganda. Chiar si cand e vb de aia de mediu …
(Off-topic)
http://posturi.gov.ro/anunt/specialist-politici-asiguratorii-ministerul-mediului-apelor-si-padurilor/
Valoarea poate fi judecată sectorial – din perspectiva valorificării resurselor in industria tzepelor din lemn de cedru tasmanian spre ex – sau holistic, judecand pe termen lung serviciile și produsele de ecosistem. Daca stai strâmb și gândești drept poti întrezări că nu toate suprafețele de pădure au aceeași valoare pentru societate, nici pe termen lung nici pe termen scurt. Ceea ce un proprietar nu poate valorifica pe termen scurt,, adică economic, dar oferă societății beneficii pe termen lung, trebuie susținut de către societate – plățile pentru pădurile din zonele protejate sunt un exemplu, sau plățile pt terenurile lăsate în pârloagă.
Sunt doua probleme – statul nu își asumă până la capăt răspunderea pentru plati și proprietarii care suporta întârzieri și sicane nu pot bloca conturile ministerului de finanțe pe de o parte, pe de altă parte modul superficial in care despăgubirile, că forma de susținere a interesului de perspectivă a societății, sunt restricționate de limite și regulamente administrative depășite. Concepția privind organizarea teritoriului și zonele protejate e depășită și de înțelegerea conexiunilor din teritoriu, și de posibilitățile de cartare, și de tehnicile de modelare și analiza, și de viteza schimbării profilului ecologic, a factorilor… Din fericire mijloace tehnice care să permită o gestionare flexibila exista , da cam atât cu veștile bune. Inerția sistemului e și în administrație, și în învățământ și mai rău decât orice, in atitudinea noilor absolvenți care nu ar deschide o carte în plus pe langa minimum impus de la școala nici să-i pici cu ceara ….
Atitudinea dumneavoastră de revolta e complet justificată, va doresc sa o puteți întări la școală potrivită și să o aplicați mai eficient in lupta cu morile de vânt.
UDMR – este un ONG constituit pe criterii etnice ce apra doar interese de grup (infractional) si nu ale maghiarilor din Ro– este folosit ilegal (fara respectarea legii partidelor) pe post de bolovan politic, la inclinarea balantei, pentru alcatuirea majoritatii necesare unei guvernarii de tip mafiot ceea ce a oferit societatii romanesti permanent indicii ca noua oranduire sociala functioneaza doar pe baza santajului politic si ANARHIEI.
Acelasi ONG a mai avut si mai are misiunea de a aprinde fara just temei disputele nationaliste. Situatia participarii in mod separat a UDMR-ca ONG etnic, la alcatuirea Puterii Publice in Romania este unica in lume sau poate specifica unei societati tribale.
articolul nu e despre UDMR, au fost miniștri la Mediu, Ape și Păduri și de la PSD, PNL, ALDE, PD etc. și n-au fost cu nimic mai breji
Ce poate face Tanczos Barna cand 99% din romani votează hoți.