Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei nu a fost o surpriză pentru toată lumea. Istorici, sociologi sau jurnaliști și-au dedicat o parte importantă a carierei lor pentru studierea Uniunii Sovietice și, apoi, a Rusiei și a țărilor din spațiul ex-sovietic. Surprinzător e faptul că au fost luați în seamă (de decidenții politici) când răul s-a produs. Scriitorul și jurnalistul Vasile Ernu (născut în URSS, cum el însuși se prezintă, vorbitor de rusă și bun cunoscător al spațiului ex-sovietic) a făcut o selecție a cărților traduse recent în limba română, care merită citite pentru a înțelege ascensiunea lui Putin și cum s-a ajuns la războiul din Ucraina. Le puteți găsi în aceste zile (24-28 mai), la unul dintre cele mai importante târguri de carte din țară, Bookfest, dar și în librării (fizice sau online). (România Curată)
Ideea centrală: ce să citim din ce avem la îndemână ca să înțelegem mai bine problemele din Est, Ucraina și Rusia și mai ale cauzele conflictului. Am selectat pentru dumneavoastră 10 titluri care ne pot ajuta să înțelegem mai bine aceste probleme.
Porțile Europei. O istorie a Ucrainei, de Serhii Plokhy, Editura Trei, 2018
Avem de a face cu una dintre cele mai bune istorii ale Ucrainei pe care, din păcate, puțini o cunosc. Serhii Plokhy, autorul acestui volum, este profesor de istorie ucraineană la Universitatea Harvard, unde deține Catedra ”Mihailo Hrusevski”, și director al Institutului de Cercetări Ucrainene în cadrul aceleiași universități. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate – traduse în mai multe limbi – dedicate Ucrainei si Rusiei, spațiului est-european si istoriei sale intelectuale, culturale și politice.
Faimosul istoric britanic Simon Sebag Montefiore o recomandă așa: ”Complexă și nuanțată, tonifiant de lucidă și revizionistă… o fascinantă și remarcabilă istorie condensată a pământului scăldat în sânge care a fost de atâtea ori câmpul de bătălie, dar și grânarul Europei. Porțile Europei îmbină autoritatea științifică cu simțul narativ – o lectură esențială pentru oricine dorește să înțeleagă Rusia și Ucraina de astăzi.”
Războaiele lui Putin. De la războiul din Cecenia la invazia din Ucraina, de Mark Galeotti, Editura Humanitas, 2023
Mark Galeotti este un bun specialist în istoria și politica militară a Rusiei care încearcă să răspundă documentat la multe întrebări complicate legate de conflictul din Est. Autorul ne arată cum venirea la putere a lui Vladimir Putin ”a inaugurat epoca cea mai agresivă din punct de vedere militar din istoria Rusiei de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial încoace.”
Editorul ne anunță că Mark Galeotti ne va răspunde prin această carte la un cumul de întrebări esențiale: Dar cum s-a transformat armata sovietică în armata rusă de azi? Cine a reformat-o, și în ce măsură? Ce s-a întâmplat de fapt în teatrele de război unde Rusia s-a implicat activ, testându-și armamentul modern și militarii? Ce au învățat rușii din experiența militară sovietică și din războaiele recente? Care este capacitatea reală a celei de-a doua armate a lumii? Oare campania din Ucraina începută în 2022 va însemna sfârșitul militarismului rus sau al autocratului Putin?
Putin și putinismul, de Françoise Thom, Edditura Humanitas, 2023
Françoise Thom este eleva lui Alain Besançon, un cunoscut specialist pe Rusia și sovietologie. Este bine pregătită, bună cunoscătoare a Estului cu lungi stagii la Moscova (un an la universitate, trei ani la Editura MIR) și nenumărate călătorii în tot fostul imperiu.
Françoise Thom vine și ne explică: „Trei obstacole fundamentale stau în calea înțelegerii fenomenului putinist. Primul ține de perceperea greșită a postcomunismului rus în termeni de «tranziție»; ne concentrăm asupra presupusului punct terminus (democrația liberală), fără să ne întrebăm dacă substratul social permite o astfel de evoluție. A doua eroare de perspectivă e să credem că fenomenul putinist coincide cronologic cu venirea la putere a lui Putin în 1999‒2000 și că sistemul putinist reprezintă antiteza regimului lui Boris Elțîn, când de fapt bazele acestui sistem sunt puse încă din 1992‒1993, iar rădăcinile lui sunt cu mult mai vechi. A treia greșeală este să ne imaginăm că acest regim e specific rusesc, în timp ce el s-a născut prin conectarea societății postcomuniste arhaice la tendințe cât se poate de recente și foarte puțin înțelese, care acționează în societățile noastre occidentale postmoderne. Tocmai această originalitate a fenomenului putinist îl face greu de definit.”
Iarnă la Kremlin. Rusia și a doua venire a lui Vladimir Putin, de Robert Service, Editura Polirom, 2020
Robert Service este membru al Academiei Britanice şi al Colegiului St Antony din Oxford, unde este profesor de istoria Rusiei; de asemenea, este membru al Institutului Hoover de la Universitatea Stanford. A publicat mai multe volume pe problematicile din Est.
Robert Service încercă să ne explice etapele ”Epocii Putin” care a domină politica rusă de mai bine de două decenii. Ne arată perioada de instaurare, felul în care a stabilizat țara și toate etapele de întărire a puterii. ”După prăbuşirea regimului sovietic în 1991 şi alegerea lui Boris Elţîn ca preşedinte a început vara: Rusia avea o economie de piaţă şi spera să joace în continuare un rol important pe scena lumii. Elţîn i-a cedat însă conducerea prim-ministrului său, Vladimir Putin. Cu el, a venit iarna la Kremlin: Putin a redus libertăţile democratice şi civice, a relaxat controlul asupra serviciilor de securitate şi a permis un cult oficial al superiorităţii sale. În paralel, a încercat să reimpună Rusia ca mare putere armată, ordonând anexarea Crimeei şi intervenţia în războiul civil sirian. Dar, deşi este hotărât să-şi impună voinţa nu doar în cercul restrâns al puterii şi asupra societăţii ruse, ci şi pe plan mondial, Putin nu are un viitor sigur cât timp ţara sa se confruntă cu probleme economice şi în relaţiile internaţionale. Bun cunoscător al Rusiei, Robert Service face un portret al omului care o conduce şi ne arată ce s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.”, ne spune editorul.
O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Puțin, de Mark Galeotti, Editura Humanitas, 2021
O altă carte marca Mark Galeotti, de care vorbeam mai sus. O istorie succintă redusă la elementele centrale despre care autorul spune: „Rusia este o țară fără granițe naturale, nu are un singur neam sau popor, nicio adevărată identitate centrală. Dimensiunile sale sunt uluitoare – se întinde pe 11 fusuri orare, de la regiunea europeană Kaliningrad până la Strâmtoarea Bering, aflată la doar 82 de kilometri de Alaska. Dacă ne mai gândim și că multe dintre regiunile sale sunt greu accesibile, iar populația este izolată, toate acestea ne ajută să explicăm de ce menținerea controlului central a fost o adevărată provocare și de ce pierderea acestui control asupra țării i-a obsedat pe conducătorii ei. Am întâlnit odată un ofițer KGB (în rezervă) care mi-a spus așa: «Am crezut întotdeauna că e vorba despre totul sau nimic: fie ținem țara cu pumn de fier, fie se va destrăma». Presupun că predecesorii lui, de la ofițerii țariști la primii cneji medievali, aveau cam aceleași îngrijorări – iar demnitarii lui Putin, cu toate progresele comunicațiilor moderne, le au cu siguranță în ziua de azi.”
Drumul Rusiei. Ambasador la Moscova, de Rüdiger von Fritsch, Editura Curtea Veche, 2022
De data această e vorba de o carte cu o perspectivă total diferită: ochiul expertului german care a fost ambasador în Rusia.
”Cartea lui Rüdiger von Fritsch, fost ambasador la Moscova, este analiza lucidă a unui expert, care evidențiază o nouă perspectivă, critică, asupra relațiilor germano-ruse. În martie 2014, când Rüdiger von Fritsch și-a început activitatea de ambasador la Moscova, Rusia tocmai își încheia acțiunea de anexare a Crimeii. Ce a urmat? Lovitură după lovitură: Donbas, doborârea avionului MH17, Siria, cazul Skripal. În ciuda agresivității ruse, von Fritsch nu ia în considerare nicio alternativă la bunele relații germano-ruse – și se bazează în mod constant pe principiile dintotdeauna ale diplomației și pe punctul ei forte: dialogul.”
Rusia, o ecuație complicată , de Armand Goşu, Convorbiri cu Lucian Popescu. Ediţia a II-a adăugită, cu cele mai recente texte despre războiul din Ucraina, Editura Polirom 2022
Armand Goşu este, practic, unul dintre foarte puținii noștri specialiști pe Est și în mod special pe Rusia. Din păcate e o ”floare rară” pe aici, dar cu atât e mai prețioasă cartea lui. E o carte de interviuri, se citește ușor și ni se oferă multe informații și analize utile.
Armand Goşu predă din 2004 istoria politică a Rusiei şi a URSS, istoria politicii externe şi a diplomaţiei sovietice, evoluţii în fostul spaţiu sovietic şi introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător ştiinţific principal II, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 şi 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002‑2004). Din 2004 este conferenţiar la Universitatea din Bucureşti.
Frontiera. Incursiune în istoria Ucrainei, de Anna Reid, Editura Cetatea de Scaun, 2023
„Până în 2014, Ucraina era deja o țară complet diferită de cea în care am trăit în anii 1990. Să călătorești acolo astăzi înseamnă să vezi o priveliște nemaiîntâlnită după cel de-al Doilea Război Mondial: o mare democrație europeană înarmată, care luptă cu toate puterile împotriva unui invadator ce prezintă toate semnele fascismului. Șocat și îngrozit, răspunsul Occidentului a fost să împrumute Ucrainei bani și să-i trimită cantități tot mai mari de arme, din ce în ce mai puternice.”
Anna Reid a studiat dreptul la Oxford şi istoria Rusiei la Şcoala de Studii Slavone şi Est – Europene de la University College din Londra. Şi-a început cariera în consultanţă şi jurnalism de business; între 1993 şi 1995 a locuit la Kiev, unde a fost corespondent în Ucraina pentru The Economist şi The Daily Telegraph, şi din 2003 în 2007 a participat la un program pentru politică externă în cadrul instituţiei de drept privat (think tank sau laborator de idei) Policy Exchange. Este autoarea cărţilor The Shaman’s Coat: A Native History of Siberia şi Borderland: A Journey Through the History of the Ukraine.
Întoarcerea Leviatanului rus. Cultura violenței și obsesia imperialismului , de Serghei Medvedev, Eitura Corint, 2022
Serghei Medvedev (născut în 1966) a absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității de Stat din Moscova. A fost profesor la Facultatea de Științe Sociale din cadrul Școlii de Înalte Studii Economice din Moscova. A mai lucrat la Centrul Marshall pentru Studii în Securitate din Germania, Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale din Helsinki, precum și la Institutul Europei din Moscova. Printre alte lucrări se numără Redefining National Interests: Russian Foreign Policy in the Putin Era (2004), Constructing Identities in Europe: German and Russian Perspectives (2012).
Profesorul Serghei Medvedev încearcă să ne arate de unde vine această ambiție a întinsei federații și a liderului ei autocrat? E o descriere consistentă a societății ruse încercând să ne arate cauzele care au dus la ceea ce avem acum: de unde vine naționalismul și imperialismul rus. Cartea a fost distinsă cu prestigiosul Premiu Pușkin în 2020
Toți oamenii Kremlinului, de Mihail Zâgar, Editura Cartier, 2017
Mihail Zâgar (născut în 1981, Moscova), scriitor, jurnalist politic, regizor, reporter de război, fost redactor-șef al postului TV rus de opoziție Dojd (2010–2015). A copilărit în Angola. Licențiat în jurnalism internațional la MGIMO, Moscova. A studiat la Universitatea din Cairo, Egipt. A fost reporter de război (Casa de Editură Kommersant, 2000–2009), lector la MGIMO (2003–2009). În 2007 îi apare cartea de reportaje din zonele fierbinți ale lumii Război și mit.
Despre carte autorul spune: „Această carte relatează despre istoria Rusiei în decursul aflării la conducerea ei a lui Vladimir Putin din 2000 până în 2015. La baza cărții au stat documente, surse deschise și zeci de interviuri personale unice, pe care autorul le-a luat de la persoane actuale din anturajul cel mai apropiat al lui Vladimir Putin. Puse împreună, faptele, evenimentele, intrigile și opiniile eroilor formează o imagine completă a vieții Kremlinului, din care în premieră devine clară logica metamorfozei lui Vladimir Putin: cum și de ce dintr-un președinte liberal și prooccidental de la începutul anilor 2000 s-a transformat într-un conducător autoritar și unul dintre cei mai înrăiți rivali ai Occidentului.”
***
Articolul face parte din proiectul ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”, implementat de Societatea Academică din România (SAR) și care beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
***
