Educație pentru copiii din Delta Dunării! O victorie civică într-un război de durată

“Spuneţi-le mai marilor țării să nu-şi mai bată joc de copiii din Deltă!”

solicitare a părinților și profesorilor adresată României Curate, după ce Ministerul Educației i-a ignorat

O mână de părinţi dintr-un sat izolat al Deltei Dunării a dat în acest an şcolar un exemplu de acţiune colectivă și de solidaritate pentru educația copiilor lor. Ei au obținut împreună o victorie mică dar importantă: au obligat Inspectoratul Şcolar din Tulcea să despartă în două clasa de tip „mozaic” în care învăţau elevii din clasele V-VIII în satul Mila 23.

Lupta lor, care aduce în discuţie o situaţie foarte gravă din comunităţile izolate din Deltă, respectiv accesul la educaţie de calitate, a ajuns şi în atenţia România Curată, după ce copiii ne-au trimis scrisoarea adresată ministrului Educaţiei, ignorată de autorități.

“Domnule ministru al Educaţiei, vă scriem din Delta Dunării, iar dorinţa noastră legată de şcoala în care învăţăm este să se renunțe la clasele simultane deoarece, prin comprimarea claselor, nu avem şanse egale faţă de copiii care învaţă în oraş.” ; “Dorim profesori calificaţi la română şi matematică, cărți noi, să putem învăța pe ele, că cele pe care le avem sunt rupte, vrem bănci, scaune și table noi, pentru că cele actuale sunt vechi.” ; “Dorim să avem materiale didactice pentru studiul orelor de chimie, biologie şi chiar muzică, pentru că în viitor am în plan să devin profesoară, iar pentru asta am nevoie să trec diferite examene. Ne mai dorim calculatoare, un teren de sport amenajat şi un părculeţ în curtea şcolii. Satul nostru este foarte liniştitor, vă invităm să ne vizitaţi.”

Acestea sunt dorințele copiilor din Mila 23, un sat izolat al Deltei, pentru ministrul Educaţiei, în România anului 2014, ţară a Uniunii Europene în care învăţământul constituie prioritate naţională (Art. 2 din Legea educaţiei nr. 1/2011). În Delta Dunării, un paradis natural inclus în patrimoniul UNESCO, prevederile Legii Educației par un moft. Dacă la București, politicienii sunt anchetați pentru șpăgi de zeci de milioane de euro de la companii IT, micuții din Deltă nu au nici măcar calculatoare în clase, iar orele le sunt predate la grămadă, ca pe vremea bunicilor, de cadre didactice suplinitoare. S-a ajuns ca elevii dintr-un sat să facă limba română cu … încasatoarea facturilor la apă.

La Mila … Domnului

La Mila 23, un sat cu 400 de oameni de pe brațul Sulina, aflat la patru ore de mers cu vaporul de la Tulcea, anul școlar a început cu câte o singură formaţiune de studiu pentru clasele 0-IV și V-VIII. Pe motiv că “barza nu mai vine aşa de des” în satul lor, iar Ministerul Educației trebuie să facă economie la buget, 21 de copii de clasele V-VIII au fost puşi să înveţe toţi în aceeaşi clasă. Adică un salariu în minus pentru un cadru didactic, care a plecat în șomaj. Nemulţumiţi, părinţii s-au tot plâns conducerii şcolii, primăriei, iar copiii l-au rugat chiar pe ministrul Educației, într-o înregistrare postată pe Youtube, să desființeze clasele mozaic pentru că astfel nu înțeleg nimic din materia care li se predă.

„Este foarte greu, e obositor, pentru că doamnele profesoare trebuie să ne predea la toți în acealaşi timp și nu e timp să se ocupe de toți. Acum se ocupă mai mult de cei din clasa a V-a, iar noi trebuie să facem conspecte singuri. Noi, cei de a VIII-a, avem examene și ne temem pentru ce urmează. Plecăm acasă aşa de obosiți… Vrem fiecare clasa noastră!”, ne-au spus copiii. Din Mila 23, supranumit “Satul campionilor”, s-au ridicat de-a lungul timpului mulți campioni la kaiac–canoe, cum ar fi multiplul medaliat Ivan Patzaichin, care au dus în lume faima așezării. Având toate performanțele scrise în Muzeul Lotcii din centrul satului, toți aceștia îi motivează pe copii să-şi urmeze visele, iar părinții sunt de partea lor.

Cum nu te ajută şcoala când pici Evaluarea

La Evaluarea Naţională din vară, cele mai slabe rezultate la Tulcea s-au obţinut în Delta Dunării, după cum recunoaşte Inspectoratul Şcolar în raportul de activitate solicitat de România Curată. Tot în aceste zone există diferenţe mari între notele curente şi cele de la examene, primele fiind, evident, mult mai mari. Cu toate acestea, în acest an şcolar, în mai multe comunităţi din Deltă copiii de diferite clase fac carte “la grămadă”. Astfel, se ajunge ca un cadru didactic, adesea necalificat, să predea și câte 16-18 lecții pe zi, alocând doar 10-15 minute fiecărei clase. “Îşi bat joc de copiii noștri!”, exclamă părinții revoltați, care au cerut vehement revenirea la situația de anul trecut, când copiii învățau simultan în două clase. “Nu e în regulă nici simultanul de două clase, dar acceptăm pentru că suntem izolați, aici”, ne-a spus Marina Barbăneagră, mama unui băieţel care a mobilizat întreg colectivul de părinţi imediat după începerea anului școlar. Directorul şcolii de centru din comuna Crişan, profesorul Valeriu Bălan, care răspunde de şcolile din Crişan, Mila 23 şi Caraorman, ne-a declarat că Inspectoratul Școlar nu face decât să pună în practică o lege care nu ține cont de realităţile Deltei. „Nu avem cum să facem clase separate cu aşa puțini elevi… Dar celor rămași le furăm din dreptul la educație”, a admis directorul, care – mai în glumă mai în serios-, a făcut referire la decretele ceauşiste de sporire a natalităţii care ar rezolva situația. „Ce să facem dacă nu sunt copii? Cine-i vinovat, primarul, directorul? Ai un maxim și un minim de elevi, asta e sistemul!”, a declarat resemnat directorul şcolii.

Cum se schimbă deciziile când apare avocatul

Părinţii nu s-au mulţumit cu asemenea răspunsuri. Supărați că orele de curs se fac cu superficialitate şi că oficialii şcolari au refuzat şi anul trecut să le dea explicaţii cu privire la mersul şcolii, 16 părinți au luat problema pe cont propriu şi au găsit un avocat care să-i reprezinte pro bono la Inspectoratul Școlar. Pentru că “ce poți să faci când vezi că îți vine copilul bâtă de la școală?!” – după cum s-au exprimat. La o studiere atentă a legii, avocata Ana Maria Bălan din Bucureşti a descoperit că IŞJ Tulcea a forțat legea, cel puțin în cazul copiilor de la Mila 23. Problematica organizării claselor în regim simultan a fost reglementată de MEN printr-o metodologie apărută în 2012, care spune expres că “organizarea unei singure formațiuni de studiu pentru toate clasele se face numai în situația în care numărul total de elevi de la nivelul gimnazial este sub efectivul minim prevăzut pentru o clasă de Legea nr. 1/2011”, respectiv 12. Iar la Mila sunt 21 de copii numai la gimnaziu. “Uneori este ignorantă această dispoziţie şi întâlnim situații în care sunt şcolarizaţi la nivel gimnazial chiar mai mulți copii de diferite niveluri școlare într-o singură clasă de simultan, ceea ce este un abuz. Copiii au dreptul la educaţie, indiferent de localitatea în care îşi au domiciliul sau de numărul de copii dintr-o şcoală. Consider că în timpul unei ore nu poate fi asigurată educaţia şi îndrumarea necesară în cadrul unui regim de simultan de 4 clase. Efectuarea unor conspecte timp de 30-40 minute pe ora de studiu de către un elev de ciclu gimnazial nu poate suplini predarea şi îndrumarea unui profesor”, spune avocata, care a stat de vorbă atât cu părinţii, cât şi cu elevii şi profesorii de la Mila pentru a chema Inspectoratul în judecată.

“Predai ce vrei şi ce nu vrei ca să-ţi faci catedra”

De acord cu avocata Balan sunt şi cadrele didactice. La Mila, patru profesori predau în acest an şcolar toate materiile de la clasa zero până la a VIII-a şi doar doi sunt calificaţi: profesoara de fizică/chimie, Domnica Trofimov, absolventă a Universităţii Babeş Bolyai, care a fost obligată să predea din acest an şcolar și matematica, şi învăţătoarea Georgeta Chitai. Numită recent profesor coordonator, Georgeta Chitai spune despre clasele simultane că sunt „o teroare”, mai ales că la învățământul primar acestea încorporează şi clasa zero. „Nu se poate lucra eficient cu copiii. Viața cadrului didactic de la clasele simultane este foarte grea, e un consum psihic foarte mare”. Declaraţiile sale sunt susţinute şi de secretara şcolii, care spune că îşi vede adesea colegele când ies de la ore “terminate fizic şi psihic”. “Mai putem vorbi de egalitate de şanse şi de calitate în învăţământ?”, se întreabă funcționarul şcolar de la Crişan. Şi profesoara de română Paulina Militaru spune că trebuie respectat elevul, mai ales că există dorinţă de a învăţa, iar părinții din Deltă își trimit copiii la școală cu conștiinciozitate. „Lupta este inegală. Noi mergem și concurăm cu elevii de la oraș, care sunt toți în aceeași clasă… Se iau banii de la educație și se duc la … tunuri”, comentează supărată profesoara. Cel mai bine sintetizează situaţia din Deltă directorul Şcolii Gimnaziale din Maliuc, Ion Gruia: “predai ce vrei şi ce nu vrei ca să-ţi faci catedra de 18 ore, așa e la noi!”. Iar ineficiența a văzut-o cu propriul nepot, ajuns la liceu, și care are de recuperat multe lacune.

Ce spune Inspectorul Școlar General

Nu a mai fost nevoie ca părinţii din Mila să intenteze proces, pentru că, în loc să-i trimită avocatei documentele solicitate, conform legii, IŞJ Tulcea o anunţă printr-o adresă că a aprobat spargerea clasei “mozaic”. Doar la gimnaziu însă. “Să nu credeţi că noi nu iubim copiii! Sunt deja două clase la Mila, iar orele s-au repartizat profesorilor existenţi”, ne-a spus în octombrie ISJ de la Tulcea, prof. Dumitru Damian, când i-am cerut, telefonic, explicaţii legate de situaţia incredibilă din Deltă. Șeful școlilor din Tulcea a insistat că inițiativa i-a aparținut și nu vine ca urmare a demersurilor făcute de avocata Balan. Totuşi, inspectorul general nu a avut un răspuns când l-am întrebat de ce nu ia asemenea măsuri şi la alte şcoli dezavantajate.

Potrivit unui răspuns la o cerere adresată de România Curată, în Delta Dunării funcţionează clase simultane de 3,4 şi chiar 5 nivele de studiu în 15 şcoli, atât la învăţământul primar, cât şi la gimnaziu. „Nicio şcoală din Delta Dunării nu se încadrează în costul per elev pe care-l ţipă Ministerul de Finanţe”, spune inspectorul general, după care adaugă că situaţia va fi şi mai gravă pentru că numărul de copii este în scădere, pe fondul unei depopulări alarmante. În zece ani, numărul de copii din Deltă a scăzut de la 3.240 la 1.217!  Iar la întocmirea cifrelor de școlarizare, IȘJ este obligat de minister să se încadreze “strict în numărul de posturi aprobat și cu încadrarea strictă în bugetul calculat potrivit costurilor standard în vigoare, corelate cu numărul de elevi”. Fapt care în Deltă nu e posibil. “În anul financiar 2014, niciuna dintre unitățile de învățământ din zona defavorizată Delta Dunării nu s-a încadrat în bugetul primit – în raport de costul/elev. Bugetul alocat inițial s-a epuizat, pentru unele unități, chiar în trimestrului I”, arată în răspuns IȘJ Tulcea, care ne mai informează că, în urma diligențelor depuse, s-a reușit, totuși, sumplimentarea sumelor de două ori, ultima data în luna octombrie.

La Sfântu’ … aşteaptă

Dacă IȘJ-ului i-a fost puțin milă de școala din Mila, ce se întâmplă cu celelalte unități din Deltă, care nu au avut norocul să fie reprezentate de un avocat? “Dumneavoastră credeţi că noi nu avem problemele acestea în vedere?”, ne-a spus răstit “generalul”. “Strategia Consiliului Judeţean Tulcea de dezvoltare pe termen mediu şi lung a zonei defavorizate Delta Dunării prevede finalizarea campusului şcolar Sulina, dotarea cu ambarcaţiuni de transport elevi şi implementarea unui sistem de teleeducaţie”, se arată într-un răspuns ulterior al IŞJ Tulcea. Din păcate, soluţia construirii unui campus şcolar, unde să fie aduşi copiii din comunităţile izolate, este “un proiect numit dorinţă” pentru că investiţia demarată în 2008 stagnează de ani buni. “Deocamdată s-a făcut o groapă. Când o fi gata nu am de unde să vă garantez! Ar trebui să vă mai adresaţi şi altor foruri.”, ne-a replicat profesorul Damian de la Tulcea. Șefa Agenției de Dezvolare Regională Sud-Est Brăila, Luminița Mihailov, ne-a declarat că respectivul campus se va face, iar contractul pe bani europeni ar trebui semnat cât mai curând dacă primăria Sulina aduce toate documentele necesare.

“Facem voluntariat, facem apostolat şi aşa e normal în Deltă“

Despre cum se face carte în clase simultane nu-i greu de bănuit. România Curată a descoperit clase de gimnaziu de tip “4 în 1″ şi în comunele Ceatalchioi și Sf. Gheorghe, decizie pe care colectivul de profesori o consideră ” o bătaie de joc la adresa copiilor”. “Abia aştept să vină domnii de la calitatea învăţământului (ARACIP- n.r.), să ne arate cum poţi preda la patru clase în 50 de minute. Nu ai efectiv timp să predai, când să asculţi elevul, când să consolidezi cunoștinţele. Pentru că nu ne putem bate joc de copii, noi facem lecţiile separat, fără să ni le plătească nimeni. Facem voluntariat, facem apostolat şi aşa e normal în Deltă“, ne-a declarat Victoria Pătrăşcoiu, profesor de gradul I de limba română, cu 47 de ani de vechime în învăţământul din Deltă, care predă acum la “plata cu ora”, pentru că a ieşit la pensie. Profesorul crede că nu are cine să se bată pentru oamenii din Rezervația Biosferei Delta Dunării, de vreme ce notabilitățile ajung aici cu elicopterele, iar pentru oamenii simpli abia se trimite o șalupă când au nevoie de ajutor medical. Iar ultimul accident cu elicopterul SMURD, care s-a prăbușit în lacul Siutghiol, spune multe despre cum se fac intervențiile în caz de urgență. Cadrul didactic de la Sfântu’ transmite un mesaj mai marilor țării prin intermediul României Curate. “Spuneţi-le să nu-şi mai bată joc de copiii din Deltă! Ne rugăm de dl ministru să vină să predea la patru clase cu toţi copiii o dată, să vedem cum face. E greu mai ales la a V-a, unde manualul este foarte complicat. Iar copiii sunt buni, toți pleacă la liceu“, ne-a mai spus profesoara Victoria Pătrăşcoiu, de la Sfântu Gheorghe, localitate cu 750 de locuitori, situată la 120 km de Tulcea, la vărsarea fluviului în Marea Neagră.

Şcolile uitate ale Deltei

În Deltă funcţionează în acest an şcolar 10 şcoli gimnaziale, plus trei şcoli primare arondate, aflate la distanţe de minim 3 km, maxim 14 km şi unde accesul se face în general pe apă. Comunicarea cu unele dintre acestea este deficitară, fapt pe care IȘJ -ul îl pune pe seama deficienţelor în funcţionarea conexiunii la Internet. Pe lângă școlile cu 2-4 clase într-una, am descoperit în Deltă și clase “5 în 1” la Pardina, Letea, dar și la Ceatalchioi. De exemplu, și la Şcoala Pardina funcționează simultanul de cinci clase, I-IV + cu clasa pregătitoare, fapt care încalcă flagrant metodologia de care aminteam și care precizează, la art 2, alin. 7, că “indiferent de numărul total de elevi din unitatea de învățământ sau din structură, nu se admite organizarea, în regim simultan, a unei singure formațiuni de studiu pentru toți elevii din învățământul primar.”Aici lipsește însă inițiativa inspectorului general sau puțină bunăvoință, după cum spun dascălii din zonă. IȘJ recunoaște în răspunsul trimis că formațiuni de studiu unice la învățământul primar, considerate de experți anomalii educaționale, sunt tolerate în opt școli din Deltă. Șefii IȘJ spun că situația este generată de numărul mic de copii, precum și “din cauza imposibilității de a asigura resursă umană calificată și necalificată”. Cum profesori nu sunt, naveta ar fi o soluție pentru o educație mai bună, dar nu sunt bărci. Potrivit IŞJ, doar liceul din Sulina şi alte patru şcoli au bărci în dotare dar nu sunt toate potrivite pentru transportul în comun a elevilor. Chiar dacă este subvenţionat de stat, Serviciul public de transport operat de Navrom este deficitar. În extrasezon există câte un singur vas de pasageri pe zi, pe fiecare braț, iar copiii care fac naveta pierd ore bune pe drum. De exemplu, elevii din Gorgova, sat aflat în aval de Maliuc, vin la şcoala din centru cu nava de ora 9.00 şi se întorc la 15.00. La Partizani, din cauza navetei, singurul copil de clasa a V-a a preferat să treacă Dunărea și să se mute la școala din Nufăru. Nici profesorii nu mai sunt stimulaţi să vină în zonă, pentru că sporul de izolare, care se ridica pe vremuri la 80% din leafă, a fost redus la 20% în timpul guvernării Boc. La această oră, așa cum spuneam mai sus, nu există niciun internat la Sulina, singurul orăşel al Deltei, care “să asigure condiţii adecvate de locuit şi învăţat copiilor” care ar putea fi aduşi din satele izolate, după cum ne-au precizat autoritățile locale. În scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei, în Strategia Deltei Dunării pentru perioada 2011-2015 s-a propus “implementarea unui sistem de învăţământ la distanţă modern, reformator şi integrat învăţării în secolul XXI”. Deocamdată nu s-a făcut niciun pas concret, iar propunerea pare una de tip SF în condiţiile în care o parte din şcoli nu au calculatoare sau nu sunt conectate la Internet. Am întrebat Inspectoratul Școlar dacă s-a organizat vreo școală de vară pentru copii sau lecții virtuale, prin intermediul internetului. Răspunsul a fost “NU”.
Notă: Printr-o solicitare pe Legea 544/2011/privind liberul acces la informaţiile de interes public, România Curată a cerut Inspectoratului Şcolar Tulcea o situaţie detaliată a şcolilor din Delta Dunării, care funcționează cu clase simultane și cu profesori necalificați, al cărui răspuns poate fi consultat aici și aici.

De asemenea, Ministerul Educaţiei Naţionale a fost solicitat să ofere un punct de vedere cu privire la strategia propusă pentru a asigura acces la educaţie de calitate copiilor din Deltă, dar şi din alte sate izolate, însă fostul ministru Remus Pricopie  nu a oferit niciun răspuns, în ciuda faptului că au trecut aproape două luni de când România Curată a trimis cererea, oficialul ministerial proaspărt remaniat fiind mai ocupat, probabil, cu campania electorală. În continuare așteptăm răspuns de la noul ministru Sorin Cîmpeanu.

***

Oră ”mozaic” în Delta Dunării. Din fericire, copiii mai au încă puterea să zâmbească. Și să spere.

Delta – locul unde păsările sunt mai protejate de lege decât oamenii

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este recunoscută pe plan mondial datorită bogăţiei de specii găzduite, zonă umedă de importanţă internaţională (sit Ramsar), patrimoniu natural de valoare universală excepţională şi rezervaţie a biosferei în cadrul Programului MAB (Omul și Biosfera) al UNESCO. 25 de comunităţi umane, cu o populaţie de aproximativ 13.500 de locuitori, mai trăiesc pe teritoriul Deltei. Cea mai mare localitate din interiorul rezervaţiei este oraşul Sulina, unde trăiesc 30% din oamenii Deltei. Celelalte comunităţi sunt incluse în 7 comune, Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, C. A. Rosetti, Crişan, Maliuc şi Sf. Gheorghe. Se apreciază că cea mai mare bogăţie faunistică a rezervaţiei o constituie păsările. Deși de departe Delta pare un loc idilic, oamenii spun că viața între ape este tare grea iar necazurile sunt generate în principal de izolare şi de lipsa infrastructurii. De exemplu, în satul Mila 23 nicio stradă nu este asfaltată, iar dispensarul, care stă să se dărâme, nu are niciun cadru sanitar angajat. Cât despre doctor, acesta vine de la Tulcea o dată la două săptămâni sau chiar mai rar. După cum se arată în Strategia de Dezvoltare a Deltei, localnicii sunt vulnerabili la boli precum holeră sau gripă aviară din pricina calității apei. Cum pământul neinundabil este puțin, pâinea zilnică și-o asigură din pescuit, turism şi creşterea animalelor. Iarna, când fluviul îngheață adesea, vapoarele care fac aprovizionarea ajung şi mai rar la ei. „N-ai ce să faci, stai pe malul Dunării şi te uiţi!”, spune profesorul Gruia de la Maliuc, care s-a mutat în zonă cum 40 de ani. După restrângerea activității portuare la Sulina, ne povestește profesorul, mulți locuitori “fac efectiv foamea”. În aceste condiţii, părinții petiționari, de genul celor din Mila 23, trebuie să fie ajutați și nu criticați, așa cum o fac oficialitățile locale, pentru că educația este singura șansă a copiilor de a scăpa de sărăcie și izolare. Iar părinții cer ca autoritățile școlare să-și facă treaba cel puțin la fel de eficient ca cele care îi controlează și amendează pe pescarii Deltei. Aceasta în condițiile în care multe bălți și canale au fost concesionate de oameni cu influență, iar pescarilor localnici le-a fost limitat accesul la locurile tradiţionale de pescuit.