Protestul cinefililor din Galaţi, care au simulat vineri o sală de cinema în aer liber, în fața fostului cinematograf Țiglina, în speranța că vor determina autoritățile să readucă cinematografia în oraș, scoate la iveală problemele grave pe care le are Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor (RADEF) “România Film”. Instituția se află sub autoritatea tutelară a Ministerului Culturii şi gestionează ce a mai rămas din reţeaua naţională de cinematografe aflată, din păcate, într-o stare dezastruoasă. Altfel nu se explică de ce patru din cele opt săli de proiecții pentru filme care au fost în Galați, aflate încă în administrarea RADEF “România Film”, stau închise de ani de zile, iar amatorii de filme sunt nevoiți să meargă în orașele vecine, în multiplexurile din mall-uri. Anumite sincope instituţionale şi legislative ţin în blocaj instituţia, în ciuda faptului că România performează pe piaţa internaţională a filmului, iar regizorii vor să se adreseze publicului autohton. Directorul actual al RADEF “România Film”, Marius Cristian Iuraşcu, nu ezită să acuze Ministerul Culturii, pe care îl găseşte “responsabil de situaţia dezastruoasă a cinematografiei româneşti”. Cert este că, într-un fel sau altul, subvenționarea cinematografelor ar fi de dorit, astfel încât publicul să aibă acces cu adevărat la „cea de-a șaptea artă” și nu doar la filme comerciale.
Cinematografele “de stat” nu aduc profit
Contactat de România Curată pentru a-l întreba ce șanse au cinefilii din Galați să revadă filme pe ecran mare la ei în oraș, în condițiile în care patru săli se degradează în spatele unor uși încuiate, Iuraşcu ne-a declarat că este direct interesat de redeschiderea cinematografelor, dar că este legat de mâini din pricina unei “incertitudini legislative” care se lasă perpetuată de Ministerul Culturii. Directorul spune că legislația incidentă cinematografiei s-a modificat de mai multe ori în ultimii ani, iar cinematografele sunt „undeva în aer” la ora actuală. Practic, nu sunt nici în proprietatea publică a consiliilor locale, așa cum s-a decis, şi nici în proprietatea privată a statului, după cum spune directorul. “În 2008 a apărut Legea 303, care spunea că cinematografele se aflau în proprietatea privată a statului şi administrarea RADET “România Film”. Legea translata dreptul de proprietate asupra cinematografelor către Consiliile Locale. De la apariţia legii până în 2011 au fost predate 147 de cinematografe către consiliile locale din țară care, atenţie, prin efectul legii nu aveau dreptul să le schimbe destinația. Prin lege erau obligați ca, în termen de 4 ani de la primirea activului, să aloce bani pentru modernizare, digitalizare etc, cu alte cuvinte să le facă operabile. Din cele 147 de cinematografe, în momentul actual funcţionează doar patru, la Târgu Mureş, Slatina, Râmnicu-Vâlcea şi Cluj. În 2011, parte din Legea 303 a fost declarată neconstituţională şi atunci noi am intervenit şi am cerut modificarea legislativă apărând astfel OUG 47/2011, care spune că ce s-a dat la primării rămâne dat, cu condiţiile stipulate, iar restul, 33 dintre active, inclusiv un cinematograf din Galaţi, intrau în proprietatea publică a statului, iar noi găseam soluţii să le modenizăm şi să le digitalizăm. Și astfel fiecare oraş mare ar fi avut un cinematograf. Ordonanța de care vă spun a fost dată de Guvernul Boc, iar guvernul actual a spus că nu e bună şi nu a mai dat legea de abilitare pentru a putea fi aplicată. Cu alte cuvinte, ne-am întors la situaţia iniţială”, declară directorul RADEF Romania Film. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 47/2011, privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, a fost respinsă de Camera Deputaţilor în martie 2013.
Director peste o instituţie care nu funcţionează
Această incertitudine nu este însă singura problemă a RADEF “România Film”. Instituţia condusă de Marius Cristian Iuraşcu nu este funcţională de aproape trei ani, întrucât nu are un Consiliu de Administraţie valid. “Aici Ministerul Culturii este principalul vinovat de situaţia dezastruoasă a cinematografiei româneşti, pentru că în 2012 a demis ilegal Consiliul de Administrație al RADEF şi ne-am aflat în imposiblitatea de a mai preda cinematografele autorităților locale interesate. Legea spune că predarea – primirea activului se face prin hotărâre de CA, iar noi neavând CA n-am mai putut preda nimic. Am contestat în justiţie, dar între timp mandatele foştilor membri s-au încheiat sau oamenii au plecat și nu a mai fost cvorum. Și așa merge instituția asta, şontâc-şontâc, fără să am CA, în condițiile în care directorul pune în aplicare hotărârile CA. Şi sunt primării care chiar vor să investească în cinematografe și este dureros că 250.000 de oameni din Galați nu au cinematograf”, ne-a mai declarat Marius Iuraşcu.
Și, totuși, cu Galaţiul cum rămane?
Marius Iuraşcu dă vina pentru această situaţie pe Ministerul Culturii, despre care spune că ţine instituţia blocată. O posibilă cauză ar putea fi şi culoarea politică a directorului, rămas în funcţie de pe vremea guvernării PDL.
“În condițiile în care ne-am aşezat pe harta internaţională a filmului şi se vorbeşte despre România prin film, Ministerul Culturii bagă capul în nisip şi nu înţelege că are o găină cu ouă de aur în mână, care sunt cinematografele, şi în loc să bage ouăle sub cloşcă le sparge şi le bagă în omletă. Noi suntem regie autonomă a distribuție a filmelor, o instituţie care se autofinanţează, deci nu primeşte un leu de la bugetul de stat, nici măcar buget pentru salarii. Nici proiecte europene nu putem accesa pentru că regiile nu sunt eligibile. Este nevoie de o reorganizare”, ne-a mai declarat Marius Iuraşcu.
Acesta susţine că cineaştii români au nevoie de reţeaua de cinematografe a RADEF întrucât nu sunt promovaţi de multiplexuri. Cât priveşte situaţia de la Galaţi, Marius Iuraşcu spune că primăria ar fi interesată să preia măcar o sală, însă proiectul ar fi blocat tocmai din pricina legislaţiei ambigue. “Eu m-am deplasat de mai multe ori la Galaţi, am stat de vorbă cu primarul Marius Stan, care mi-a făcut propuneri să-i predau barem un cinematograf să-l poată reabilita, dar a interveni ineditul situaţiei de care v-am relatat. Acum 6 luni, chiar am făcut un contract de comodat pentru Grădina de vară, pe care am predat-o primăriei. Problema e că alocarea bugetară nu a mai venit de la Consiliul Local, iar în condițiile actuale, când toți dau cu subsemnatul, nu mai vrea nimeni să-și asume o alocare bugetară pe o chestie care nu e “kosher” 100%. Și îi înţeleg. Dar eu chiar îmi doresc să vină ziua în care să punem numele celui mai mare actor din Galați pe frontispiciul cinematografului”, ne-a mai spus directorul RADEF “Romania Film”.
Ce e de făcut?
Marius Iuraşcu spune că, în opinia sa, o soluţie ar fi desfiinţarea regiei şi reînfiinţarea sa ca instituţie publică de cultură, care să păstreze sălile de cinema în proprietatea statului. Varianta optimă, spune Iuraşcu, este trecerea instituţiei sub coordonarea Centrului Naţional al Cinematografiei. “Noua instituție ar trebui să digitalizeze cinematografele, mai ales că aceasta este și o cerință a Bruxelles-ului”, spune actualul director al RADEF. Pentru renovarea şi modernizarea unui cinematograf ar fi nevoie de minim 600.000 de euro. Directorul Iuraşcu spune că suma a fost cheltuită pentru amenajarea cinematografului “Florin Piersic” de la Cluj, fostul “Republica”, cea mai mare sală de cinema din Ardeal iar în preţ a intrat şi aparatura de proiecţie digitală, în valoare de 130.000 de euro. Din cele 685 de săli de cinema pe care România le avea la începutul anilor ’90 mai sunt deschise doar 23, restul fiind vândute, închiriate sau sunt prea degradate pentru a mai putea fi folosite.












Unele dintre cele spuse de dl. director Iuraşcu îmi amintesc vorba lui Marin Stanciu, fostul direcvtor general al României film: “Tovarăşi, munca cu filmul e o muncă frumoasă!”. Dincolo de faptul că M. Stanciu, Dumnezeu să-l ierte, a fost un excelent administrator, ar terebui înţeles, până la urmă, că sălile vechi nu au cum să aducă profit. Au crezut asta şi Sergiu Nicolaescu, şi Adrian Sârbu.
În luptă cu televiziunea nu poate câştiga decât mall-ul, cu floricelele sale cu tot.
De fapt, sălile vechi de cinematograf sunt dorite, de întreprinzători, pentru alte activităţi – eventual, pentru demolare şi utilizarea pământului de sub ele.
Ok, modernizarea costa…. dar inainte de toate trebuie redeschise toate. Nu te costa digitalizarea atat de mult, faci asta la inceput, dai drumul la toate si pe urma le modernizezi treptat. Nu inteleg de ce nu sunt cinematografe chiar si cu filme comerciale, sunt piete uriase neacoperite, de ce nu se extinde un Cinema City de exemplu? Ciudat
sălile mari (de 400-600 de locuri se pot împărți în mai multe săli mai mici de tipul multiplex (săli de 80-100 locuri) și atunci vor deveni profitabile. Dacă vor proiecta (în condiții civilizate) 3-4 filme deodată și vor avea în oferta lor majoritatea filmelor lansate în săptămâna respectivă, atunci vor deveni profitabile. Publicul nu ține morțiș să meargă la mall