De mai bine de un an, fostul și actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja (în stânga, sus), respectiv Bogdan Ivan (în stânga, jos), au ignorat avertismentele Comisiei Europene că vom pierde zeci de milioane de euro din cauza conflictului de interese legat de numirea în funcția de președinte al Hidroelectrica a unui fost ministru UDMR, Károly Borbély. (în dreapta și alături de cei doi miniștri, în stânga) Răsplata nu e mică: sute de milioane de euro de la Hidroelectrica așteaptă să ajungă la firmele controlate de un condamnat penal definitiv și de lideri PNL, cu riscul distrugerii unor arii naturale extrem de valoroase
În urmă cu două luni, anticipam pe România Curată că reprezentanții Comisiei Europene nu vor înghiți șmecheriile ignorate de Ministerul Energiei, condus de ”celebrul” ministru care a dat vina pe castori pentru dezastrul de la Praid, Bogdan Ivan, prin care a fost numit în funcția de director general (CEO) la Hidroelectrica un fost ministru din Guvernul Tăriceanu, Károly Borbély.
Una dintre principalele priorități ale lui Károly Borbély la conducerea Hidroelectrica a fost demararea controversatelor proiecte care distrug arii naturale protejate. Principala beneficiară a acestor proiecte, Hidroconstrucția, este o firmă aflată în insolvență, controlată de un condamnat penal definitiv, pentru manipularea bursei, Dragoș Bîlteanu. Într-un alt proiect, de la Pașcani, pe Siret, se vor cheltui aproximativ 60 de milioane de euro, pentru a produce o cantitate absolut derizorie de energie – capacitatea instalată va fi de doar 9 MW. Grosul acestei sume va ajunge însă la o firmă unde acționar majoritar este președintele Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu (PNL), iar printre acționari se numără și un fost ministru PNL, Marcel Boloș.
Din banii Hidroelectrica (ăia pe care îi plătesc milioane de cetățeni români, că doar nu din banii lui personali) s-a plătit un audit la KPMG care să-i convingă pe reprezentanții Comisiei Europene (CE). După cum era de așteptat – am scris în urmă cu două luni (vezi aici) – banii s-au dat, dar CE n-a înghițit gălușca. Dacă până la sfârșitul lunii noiembrie, România nu-și rezolvă problemele legate de conflictele de interese prin care au fost numiți diferiți șefi (mai mari și mai mici) din companiile de stat, vom pierde 230 de milioane de euro din PNRR.
25 de milioane de euro pierdute pe indolența complice a lui Burduja și Ivan
O penalizare estimată la minimum 25 milioane euro este legată doar de cazurile a patru directori, doi de la Hidroelectrica, doi de la Complexului Energetic Oltenia, conform calculelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), menționate de Europa Liberă.
Principala problemă este numirea CEO-ului Károly Borbély, care s-ar afla într-un conflict de interese. Astfel, Borbély făcea parte din Comitetul de Nominalizare și Remunerare (CNR), care a recomandat propria sa numire ca CEO în noiembrie 2023. Comisia consideră că nu a existat o perioadă suficient de lungă între demisie și numire, ceea ce ar fi putut genera conflicte de interese și influență nejustificată, arată sursa citată. De asemenea, Károly Borbély făcuse parte, până cu două luni înainte de numire din Comisia de Supraveghere care l-a înscăunat șef la Hidroelectrica.
Într-o precizare a ministrului Economiei, Bogdan Ivan, citată de Hotnews, va fi imposibil ca până pe 28 noiembrie, Consiliul de Supraveghere (CS) al Hidroelectrica să-l revoce pe Károly Borbély și pe directoarea financiară, să declanșeze și să finalizeze procedura de selecția a altor doi directori. Chiar dacă doar astăzi, problema a ajuns pe ordinea de zi a Guvernului, iar Bogdan Ivan încearcă să paseze responsabilitatea pe Consiliul de Supraveghere, aceasta era cunoscută încă din luna octombrie 2024. Dar și Bogdan Ivan, și Sebastian Burduja, predecesorul său de la Ministerul Energiei, au ignorat-o, lăsând Consiliul de Supraveghere să-și facă de cap, deși, la rândul lor, trei din patru membri aveau probleme cu numirile lor.
Ceea ce spune Comisia Europeană e de un elementar bun-simț. Numirea lui Károly Borbély la propunerea CNR, din care făcuse parte până cu o lună înainte, de către CS, din care făcuse parte până cu două luni înainte, este un conflict de interese vizibil de pe Lună și de pe Marte, oricâte artificii avocățești ar invoca KPMG ori altcineva. Dar tupeul directorilor Hidroelectrica și al complicilor lor politici nu are limite. Că altfel n-ar pretinde că un proiect în care grosul celor 60 de milioane de euro sunt direcționați către o firmă controlată de niște lideri PNL, pentru a obține 9 MW capacitate instalată, ar scoate România din criza energetică și ar reduce costul facturilor cetățenilor.
Károly Borbély, biografia romanțată și cea reală
Dar cine este Károly Borbély, omul lipit de scaunul Hidroelectrica, pentru care vom plăti zeci de milioane de euro. Într-o biografie romanțată, realizată de Business Magazin, în iulie 2023, în care se face referire inclusiv la faptul că a finalizat o competiție de tip Ironman, în Estonia, în 2021, se arată că s-a născut în iulie 1976 la Hunedoara, că este licențiat în management la Universitatea ”Babeș Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca și că are studii în străinătate legate de guvernanță corporativă (Universitatea Politehnică din Catalunya, 2020), guvernanță corporativă și relații cu investitorii (Bursa din Londra, 2015) și afaceri în piețele emergente (Harvard Business School, 2013).
CV-ul oficial este, însă, ceva mai nuanțat. În realitate, nu este licențiat la UBB, ci doar a susținut licența la UBB Cluj-Napoca, fiind absolvent al Universității ”Dimitrie Cantemir” care nu avea, însă, acreditare să organizeze examene de licență. Iar studiile din străinătate menționate au fost, mai exact, cursuri. Bune și alea, dar a nu se confunda un curs cu un program de licență ori de masterat.
Caz școală de revolving door
Cariera lui profesională este, însă, mult mai interesantă, fiind un caz tipic de revolving door, adică acea situație (care, de multe ori, generează conflicte de interese sau chiar corupție) în care o persoană care a ocupat o funcție publică într-o autoritate de legiferare sau reglementare trece apoi în sectorul privat, cu posibile reveniri în cel public.
Promovat de UDMR, Károly Borbély a fost președinte cu rang de secretar de stat al Autorității Naționale pentru Tineret (2005-2007), ministrul al Comunicației și Informației în Guvernul Tăriceanu (2007-2008), apoi secretar de stat în Ministerul Economiei (2010-2012).
Din guverne a trecut în sectorul privat, ca director de vânzări și dezvoltare la Energobit (2012-2014), pentru a se întoarce, însă, ca director de strategie și afaceri corporative la compania de stat Hidroelectrica (2015-2017). În 2017 se întoarce în privat, fiind director de afaceri publice la Telekom, apoi la Orange, până în noiembrie 2013. În paralel a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica (2017-2023), cel care l-a numit președinte al Directoratului Hidroelectrica, în noiembrie 2023.
Desigur, toată această țopăială de o parte și de alta a ușilor batante dintre sectoarele public și privat ar putea fi considerate de unii ca fiind normale – dacă omul e performant se bat companiile de stat și private pentru el, nu-i așa? Pentru alții, printre care și reprezentanții Comisiei Europene sunt indicii de conflict de interese. Unul pe care, însă, îl vom plăti noi, ceilalți, de mai multe ori. Mai întâi cu niște zeci de milioane de euro din PNRR de la care ne vom lua la revedere. Mai apoi, cu mi multe arii naturale protejate distruse, ca să prospere firma de construcții a unor lideri PNL ori ca să scoată din insolvență compania controlată de un condamnat penal definitiv.
SUSȚINE ȘI TU LUPTA PENTRU APE ȘI PĂDURI! DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!
Citește și care sunt artificiile financiare, de milioane de lei, din declarațiile de avere al directorului general al Hidroelectrica:
Proiectele promovate de Hidroelectrica, sub conducerea lui Karoly Borbely, au mari probleme cu legalitatea. Doar în cazul Răstolița societatea civilă a câștigat patru procese doar în acest an. Cel mai recent, zilele trecute!
…Și să te mai miri că au apărut georgeștii !!
a se vedea si cazul Complexul Energetic Oltenia, unde foștii directori in complicitate cu ministrul Burduja au organizat, plătit o firma de apartament pentru un concurs mascat, in care, ce sa vezi tot ei au fost aleși. Au fost descalificați zeci de alți concurenți cu experiență, net superiori celor aleși, prin încălcarea grava a procedurii de selecție stabilită prin OUG 109. Directorii aleși nu cunosc limba Engleza, condiție obligatori de calificare si nici nu au experiență solicitata, totul s-a întâmplat cu protecția miniștrilor Popescu si Burduja. De ce? Pentru ca firma de casa a SRI, Romelectro să-și continue contractele, păguboase pentru Complexul Energetic Oltenia.