Personalul minim prevăzut de actele normative al Gărzilor Forestiere va fi redus cu peste o treime, de la 1007 la 645. Asta prevede draftul Hotărârii de Guvern, făcut public de jurnalistul de investigații Andrei Ciurcanu pe blogul propriu. Inițial, Guvernul Ciolacu a vrut să desființeze cu totul Garda Forestieră, prin comasarea ei în Garda de Mediu, la fel cum a desființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) prin includerea în Agenția pentru Protecția Mediului.
Încă din acel moment am arătat că așa-zisa ”comasare” va fi, de fapt, pretextul pentru a reduce drastic numărul inspectorilor Gărzilor Forestiere, care și în acest moment sunt excedați de volumul de muncă necesar pentru a limita amploarea tăierilor ilegale de păduri.
Gărzile Forestiere au fost înființate în urma protestelor civice, din stradă, pentru păduri, din mai 2015, prin Hotărârea de Guvern 743/2015. Atunci, cetățenii au fost revoltați de investigațiile jurnalistice (care prezentau atât amploarea tăierilor ilegale de păduri, cât și faptul că liderul industriei lemnului, Holzindustrie Schweighofer era principal beneficiar al lemnului tăiat ilegal), de lobby-ul făcut de aceeași companie austriacă pentru eliminarea articolului anti-monopol din Codul Silvic, dar și de datele din primul ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN), care arăta diminuarea cu un volum de aproximativ 4 milioane de metri cubi, în fiecare an, a masei lemnoase din pădurile României, care nu se regăsea în actele oficiale.
Ciclul al doilea al IFN (ale cărui rezultate Ministerul Apelor și Pădurilor a încercat să le blocheze să devină publice) a prezentat un volum și mai mare, de aproape 20 de milioane de metri cubi/anual, care nu se regăsește în actele de punere în valoare a lemnului din păduri. În aceeași perioadă, capacitatea firmelor de exploatare a lemului a ajuns la aproximativ 40 de milioane de metri cubi/anual, adică mai mult decât dublu decât se taie cu acte (cifră care variază între 17 și 19 mil. de metri cubi/anual).
În Guvern și Parlament se neagă amploarea dezastrului
Cu toate acestea, în mod constant, decidenții politici, pe de o parte, au întârziat, în mod constant, eficientizarea Gărzilor Forestiere și aplicarea unor proceduri de verificare a integrității personalului. Pe de altă parte, au vrut să desființeze Garda Forestieră Națională (cum s-a întâmplat în 2020, când doar în urma presiunii publice am reușit să obținem majoritatea care a respins OUG-ul de desființare adoptat de Guvernul Orban) ori să o lase fără personal (cum vrea să facă acum Guvernul Ciolacu).
În paralel, atât reprezentanți ai Guvernului (inclusiv miniștri ai Mediului), cât și parlamentari, duc o campanie de negare a amplorii tăierilor ilegale de păduri și a efectelor distructive a acestui fenomen, atât pentru mediu, pentru sănătatea publică, cât și pentru economie (pierderile anuale cauzate de tăierile ilegale de păduri fiind estimate la 6 miliarde de euro/anual, într-un raport de țară al Comsiei Europene pentru România)/
Una dintre cele mai influente deputate în negarea amplorii tăierilor ilegale de păduri este Cristina Trăilă, cea care, după cum a dezvăluit Andrei Ciurcanu (apoi a confirmat chiar ea) este plătită ca avocat de Schweighofer (actualmente redenumită HS Timber Group). În calitate de membră a Comisiei Juridice (care este comisie de raport și pentru Noul Cod Silvic, blocat în Camera Deputaților de peste 4 luni), Cristina Trăilă a votat și împotriva înființării ”DNA-ului Pădurilor”, după care a mințit că ar fi făcut acest lucru, chiar dacă a fost filmată când a votat!
Studiu de caz: OS Strâmbu Băiuț
Uite, doar un studiu de caz pentru a înțelege cât de mare este deficitul de personal al Gărzilor Forestiere. În urma sesizărilor primite, doar în acest an și doar pe raza Ocolului Silvic Strâmbu Băiuț (jud. Maramureș), împreună cu membrii Asociației Valori Superioare am documentat tăieri ilegale în patru locuri diferite. Toate au fost confirmate de controale ale Gărzii Forestiere (chiar dacă, teoretic, ocolul este primul din România care are certificare FSC – cum ar veni, pădurea e exploatată sustenabil…). Pentru a face aceste controale, Garda Forestieră Cluj a fost nevoită să trimită, pe teren, inspectori și de la Cluj, și de la Baia Mare, pe parcursul mai multor săptămâni. Și vorbim de un singur ocol silvic, unde, în continuare, avem sesizări că ar exista și alte cazuri de tăieri ilegale.
Mai multe despre decimarea Gărzilor Forestiere, pe blogul lui Andrei Ciurcanu:
Citește pe România Curată:
Traila, asta, n-a fost si ceva “piarist” a alora de la Rosia Montana?
nu, a mai fost șefă pe achizițiile publice; nu reiau ce acuzații i-au fost aduse atunci (că nici cei care au acuzat-o nu erau ușă de biserică), însă e plin netul de ele
Și cui a folosit Garda Forestieră. Pădurile tot se taie în draci și s-a dovedit că mulți inspectori fac parte de fapt din mafia pădurilor.
Corect, bine punctat
păi hai să-i concediem și pe procurori, și pe judecători pe principiul ăsta, că în continuare se fură…
La o adica, ce mare paguba ar fi? Mi se pare ca in Georgia (sau in ceva stat caucazian) au desfiintat Politia COMPLET, pentru o perioada (motivul – coruptia) si au reinfiintat o structura cu aceelasi atributii abia dupa cateva luni!
Sa se instituie Legea Martiala. Punct