Propunerea legislativă de expropriere a cetățenilor români în interesul companiilor miniere străine a revoltat opinia publică, din cauza asemănărilor cu proiectul de lege specială pentru Roșia Montană, inițiat de Guvernul Ponta, care a declanșat amplele proteste din toamna lui 2013. Iritarea a crescut după ce, pe România Curată și Verde Curat, am prezentat vizita făcută de președintele Camerei Deputaților (și al PSD), Sorin Grindeanu, la Rovina, în județul Hunedoara, unde compania canadiană Euro Sun Mining intenționează să deschisă o uriașă exploatare de aur și cupru. Conform postărilor de pe pagina de LinkedIn a companiei, Sorin Grindeanu și alți lideri PSD le-ar fi promis accelerarea legii necesare facilitării proiectului – exact legea de expropriere a cetățenilor români în interesul companiilor private, intrată, luna trecută, în circuitul legislativ din Senat.
Deși reprezentanții Euro Sun Mining (ESM) neagă asemănările cu proiectul pe care o altă companie canadiană, Gabriel Resources, a vrut să-l dezvolte la Roșia Montană (și care s-a dovedit, ulterior, o uriașă excrocherie, de pe urma căreia România a riscat să plătească miliarde de dolari despăgubiri), propunerea legislativă de expropriere în interes privat nu e singura ”coincidență”.
Tot pe pagina de LinkedIn, Euro Sun Mining se laudă că are și sprijinul Ambasadei Canadei în România (la fel cum a avut și Gabriel Resources). Reprezentanții Ambasadei au confirmat postarea ESM, lăudând expertiza Canadei în domeniul mineritului global. Este însă, această expertiză una model?
Potrivit ONU și organizațiilor pentru protecția drepturilor omului și mediului, dimpotrivă, companiile miniere canadiene au o imagine și un istoric dezastruoase la nivel global.
Companiile canadiene de minerit – încălcări grave ale drepturilor omului
Nu doar Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, a vizitat sediul companiei canadiene Euro Sun Mining, din județul Hunedoara, unde vrea să dezvolte un proiect de exploatare a aurului și cuprului.
Potrivit paginii de LinkedIn a companiei, în urmă cu aproximativ o lună, aici au venit și reprezentanți ai Ambasadei Canadei în România. Dacă despre Sorin Grindeanu, reprezentanții companiei spun că le-a promis accelerarea legislației care să le faciliteze proiectul (exproprierea cetățenilor români în interesul unei companii private), reprezentanților ambasadei le-au mulțumit pentru ”implicarea și sprijinul continuu pe măsură ce avansăm Proiectul Văii Rovina”.
Într-un răspuns la solicitarea de comentarii transmisă de România Curată și Verde Curat, reprezentanții Ambasadei Canadei în România afirmă că ”nu pot detalia public interacțiunile specifice cu companiile canadiene”. Aceștia recunosc însă, că promovează parteneriatele cu companiile canadiene, care prezintă avantaje, inclusiv, cităm: ”expertiza de nivel mondial în ceea ce privește cele mai bune practici de mediu și relațiile cu comunitatea, pe care Canada le poate aduce în sectorul minier”.
Realitatea, însă, arată diferit. În domeniul minier, Canada este departe de a fi un exemplu global de ”bune practici de mediu și relații cu comunitatea”. Dimpotrivă, istoricul companiilor miniere înregistrate în Canada este unul șocant, cu acuzații de încălcare gravă a drepturilor omului, a drepturilor comunităților locale ori ale femeilor, a normelor de protecția mediului și ajungând până la implicarea în crime, masacre și războaie civile. Invocarea standardelor și ”expertizei de nivel mondial” a companiilor canadiene din sectorul minier nu doar că ar trebui să ne liniștească, ci să ne avertizeze că ne putem aștepta la ce e mai rău.
Asta în condițiile în care România are experiența implicării Ambasadei Canadei în susținerea companiei Gabriel Resources, cea care a vrut să dezvolte proiectul de la Roșia Montană, apoi a dat statul român în judecată, solicitând daune de miliarde de dolari. La fel ca și Gabriel Resources, și Euro Sun Mining e înregistrată în Canada. Lobby-ul pentru proiectul de la Roșia Montană a fost făcut direct de către ambasadorii canadieni, care au facilitat întâlniri ai reprezentanților Gabriel Resources cu secretari de stat, miniștri și alți decidenți politici, executivi și legislativi, atât în România, cât și în Canada.
De altfel, după ce și-a încheiat mandatul, unul dintre ambasadorii Canadei a fost recompensat cu un post în conducerea Gabriel Resources de la Toronto, de unde a coordonat activitățile de lobby în favoarea companiei cu cea care i-a lua locul în funcția de ambasador.
Istoricul sumbru și problema companiilor miniere înregistrate în Canada, dar cu operațiuni în afara Canadei, precum și acțiunile de lobby ale Ambasadei Canadei în favoarea Gabriel Resources le-am mai prezentat în urmă cu aproximativ 15 ani. Pentru că există tendința de a repeta greșelile trecutului (mai ales când nu le cunoaștem) reiau o pare din aceste informații. Cu atât mai mult cu cât o simplă căutare în mediul online arată că situația nu s-a îmbunătățit substanțial între timp.
”Mulțumim sincer Ambasadei Canadei în România pentru implicare și sprijin”
Întâlnire Euro Sun Mining cu reprezentanții Ambasadei Canadei în România. Sursa: pagina de LinkedIn a ESM
”Am fost încântați să primim astăzi reprezentanți ai Ambasadei Canadei în România la birourile noastre Euro Sun Mining din Crișcior”, se arată într-o postare de pe pagina de LinkedIn a companiei.
”Raluca Tudor-Petcu (Expert Comercial) și John Ormond (Consilier Comercial) s-au alăturat echipei noastre pentru o prezentare detaliată despre progresul Proiectului Rovina Valley și impactul pe care investițiile canadiene l-au avut de la începutul proiectului. Vizita a inclus, de asemenea, o inspecție a amplasamentului operațiunilor planificate Colnic și Rovina, împreună cu discuții despre valoarea pe termen lung pe care proiectul este așteptat să o aducă comunităților învecinate prin investiții, dezvoltare și oportunități.
Mulțumim sincer Ambasada Canadei în România pentru implicarea și sprijinul continuu (s.n.) pe măsură ce avansăm Proiectul Văii Rovina. Astfel de parteneriate sunt vitale pe măsură ce lucrăm pentru a livra un proiect minier responsabil, de lungă durată, care să aducă beneficii atât României, cât și Canadei”, sună postarea.
”Nu pot detalia public interacțiunile specifice cu companiile canadiene”
România Curată și newsltter-ul de mediu Verde Curat au solicitat comentarii Ambasadei Canadei în România, cu privire la implicarea și sprijinul promis companiei Euro Sun Mining. Ne-a răspuns John Ormond, consilierul comercial care a participat la vizita din Hunedoara, comentariu pe care îl redăm, integral, mai jos (sublinierile de aparțin)
”Vă mulțumesc pentru e-mailul dumneavoastră și pentru solicitarea de comentarii, care mi-a fost transmisă. Având în vedere scrisoarea dumneavoastră și interesul manifestat față de activitatea mea, am plăcerea de a vă oferi câteva comentarii în calitate de comisar comercial principal.
Am fost foarte încântat să vizitez recent județul Hunedoara și am vizitat Euro Sun Mining. Deși, din principiu (și din motive de confidențialitate comercială), nu pot detalia public interacțiunile specifice cu companiile canadiene, pot confirma că, întrucât Serviciul Comisarilor Comerciali sprijină companiile canadiene din toate sectoarele, inclusiv din sectorul minier, am fost interesat să aflu mai multe despre operațiunile și planurile lor de viitor. Acesta este rolul meu în România.
Informații detaliate despre eforturile Serviciului Comisarilor Comerciali în colaborarea cu companiile canadiene pot fi găsite la Trade Commissioner Service: Home. De asemenea, puteți consulta detalii privind standardele noastre de conduită responsabilă în afaceri la When you’re planning to go to market.
Canada dispune de competențe de vârf la nivel mondial în gestionarea resurselor naturale și în domenii specializate precum finanțarea proiectelor, explorarea, amenajarea siturilor, gestionarea mediului și relațiile cu societatea civilă. Consider că România are un potențial imens de a-și revigora sectorul minier, generând prosperitate, locuri de muncă și expertiză în colaborare cu parteneri internaționali. Parteneriatele cu companiile canadiene prezintă avantaje pe care am plăcerea să le promovez, inclusiv expertiza de nivel mondial în ceea ce privește cele mai bune practici de mediu și relațiile cu comunitatea, pe care Canada le poate aduce în sectorul minier.
Călătoria mea la Hunedoara – un centru istoric al mineritului în România – a fost foarte informativă și captivantă. Am aflat multe despre acest sector în România. Cred cu tărie în importanța sectorului minier – economiile noastre nu ar funcționa fără produsele sale – și că Canada poate fi un partener bun pentru România în acest domeniu și nu numai.
Aștept cu interes articolele dumneavoastră și vă mulțumesc încă o dată pentru interesul față de Canada”.
Cele mai bune practici? Sau cele mai teribile?
În timpul documentării Afacerii Roșia Montană, chiar și în contextul în care informațiile disponibile online, din surse deschise, erau mult mai puține, istoricul și imaginea companiilor miniere înregistrate în Canada dar care operează în afara ei erau în contradicție totală cu ceea ce invocă reprezentantul Ambasadei.
Astfel, companiile miniere canadiene se confruntau cu acuzații grave de încălcare a drepturilor omului în 30 de țări din întreaga lume. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a cerut mai multe anchete referitoare la activitatea acestor companii, dar Canada a rămas un paradis pentru magnații minelor de aur. Explicația este simplă: nu există nicio lege care să reglementeze activitatea acestor companii în afara Canadei. O tentativă de reglementare a eșuat în anii 2009-2010.
Pe 22 noiembrie 2009, publicația canadiană Toronto Star, pe care am citat-o pe Vox Publica, a publicat un amplu material despre societățile miniere din această țară. Cifrele prezentate de publicația canadiană sunt șocante.
Industria minieră în Canada, potrivit analizei Toronto Star:
- 1.373 de companii miniere canadiene erau înregistrate/listate pe TSX (bursa din Toronto);
- 43% din totalul exploatărilor din întreaga lume, sunt atribuite companiilor canadiene;
- 60% din numărul total al companiilor din întreaga lume sunt înregistrate în Canada;
- 20% din numărul total al companiilor canadiene care își desfășoară activitatea în Africa se află în teritoriile devastate de războiul civil din Congo;
- 193 de societăți fac lobby pentru companiile miniere canadiene;
- 30 sunt țările care acuză companiile miniere canadiene de încălcarea drepturilor omului;
- 0 (zero) – NICIO LEGE NU REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA COMPANIILOR MINIERE CANADIENE ÎN STRĂINĂTATE.
Sursele citate de Toronto Star pentru aceste cifre: Asociația minieră din Canada, Comisia de Afaceri Externe și Dezvoltare Internațională, Biroul Comisiei de Lobby din Canada, Ajutorul reciproc misionar.
Concluziile se impun de la sine: practic, companiile miniere canadiene nu au nicio răspundere pentru activitățile lor desfășurate în întreaga lume. Asta chiar dacă, în repetate rânduri, organizații non-guvernamentale și chiar Organizația Națiunilor Unite (ONU) au acuzat companiile miniere canadiene de încălcarea drepturilor omului, crime și implicarea în războaiele civile din Africa și Asia de Sud Est.
Acuzații de implicare în masacre
Conform Toronto Star, dezbaterea pe această temă a început în 2002 după ce ONU a solicitat Guvernului Canadian să investigheze acțiunile a 7 companii canadiene acuzate de exploatări ilegale ale resurselor in Congo, care se afla în stare de războiul civil din 1996. Cu toate acestea, Guvernul Canadian nu a efectuat nicio investigație. Doi ani mai târziu, acuzațiile la adresa companiilor miniere canadiene se refereau la masacru.
Potrivit ONU, 73 de persoane au fost omorâte în Kilwa, o localitate de pescari din Congo. Aceștia au fost uciși, conform unui raport ONU, de către militarii congolezi, care au folosit mașini, suport, piloți și șoferi ai unei companii miniere canadiano-australiene pentru a-i transporta la locul masacrului. Compania Anvil a afirmat că mașinile ei au fost confiscate de către armată și că nu au avut posibilitate de alegere, că s-au supus legii congoleze.
Acuzațiile au venit și din Asia de Sud Est. 15 mineri canadieni au fost împușcați într-o zonă de junglă filipineză, victime ale unui conflict dintre TVI Pacific Inc. din Canada și populația băștinașă din Mindanao.
În 2003, o Comisie de Afaceri Externe a observat că TVI Pacific a folosit forțe paramilitare pentru a invada teritoriul băștinașilor și pentru a încălca drepturile omului. Comisia a solicitat o anchetă. Invocând faptul că respectiva companie se supune ”jurisdicției străine” (în fapt niciunei jurisdicții), Guvernul Canadian a refuzat să efectueze investigații.
Exemplele prezentate de Toronto Star nu erau nici pe departe singulare. Chiar și la nivelul de penetrare a internetului din urmă cu un deceniu și jumătate, se găseau informații legate de acuzații la adresa companiilor miniere multinaționale (preponderent canadiene ca număr), care operau peste tot pe glob: de la cele mai grave de încălcare a drepturilor omului și implicare în războaie sau conflicte civile, până la cele ”mai puțin” grave, legate de poluări, contaminări și distrugeri ale mediului ori încălcări flagrante ale clauzelor contractuale și a promisiunilor făcute.
S-a schimbat ceva între timp?
În 2018, Canada a anunțat crearea funcției de Ombudsman canadian pentru întreprinderi responsabile (CORE) pentru a investiga abuzurile drepturilor omului legate de activitățile corporative din străinătate, dar organizațiile internaționale continuă să critice eficiența acestui organism.
”Afirmația Canadei că susține drepturile omului este în contradicție cu practicile sale miniere”, arată o analiză publicată, anul trecut, în The Conversation. ”De ani de zile, organizațiile societății civile canadiene au cerut o mai mare responsabilitate și reglementare pentru corporațiile canadiene de peste hotare. În ciuda promisiunilor de a trage la răspundere companiile pentru abuzurile din străinătate, prin crearea Ombudsmanului pentru Întreprinderi Responsabile, guvernul Trudeau a fost criticat pentru că nu și-a îndeplinit aceste angajamente”, se arată în articolul care detaliază implicarea, în 2023, în sprijinirea unui guvern din Peru care a prioritizat interesele companiilor canadiene.
”Companiile miniere canadiene au fost acuzate în Peru de contaminarea mediului, incriminarea liderilor comunitari, deposedarea de terenuri și încălcarea autodeterminării indigene. Canada a sprijinit, de asemenea, modificarea legislației miniere peruane în favoarea investițiilor străine în domeniul minier”, se arată în The Convesation.
Sprijinul Canadei pentru actualul și extrem de nepopularul guvern Dina Boluarte, care l-a înlăturat pe președintele de stânga Pedro Castillo în 2022, indică prioritizarea continuă a intereselor miniere față de drepturile omului , chiar și a celor ale cetățenilor canadieni. Între timp, Castillo propusese un plan de renegociere a contractelor miniere cu companii multinaționale, astfel încât mai multe profituri să rămână în Peru.
Strict aleatoriu, alte câteva analize și rapoarte care arată că nu există o schimbare substanțială a practicilor companiilor canadiene în lume – aici, aici ori aici
-
- Asocierea, pe Google, a termenilor ”companii miniere canadiene” și ”drepturile omului” returnează un număr impresionant de răspunsuri
-
- Companiile canadiene și încălcarea drepturilor omului
Încălcarea drepturilor copiilor de către companiile miniere canadiene face obiectul și al studiilor științifice
Ambasadorul Canadei a ajuns în conducerea Gabriel Resources
Pe Vox Publica și în cartea Afacerea Roșia Montană, am prezentat pe larg modul în care Gabriel Resources, compania interesată de proiectul minier de la Roșia Montană, a beneficiat de sprijin diplomatic canadian și a desfășurat o amplă activitate de lobby politic în România, în special în perioada 2005–2007.
Activitățile de lobby au fost coordonate de Raphael Girard, fost ambasador al Canadei în România (2000–2003), care a susținut activ proiectul Roșia Montană încă din perioada mandatului său diplomatic, iar ulterior a fost ”premiat” cu un post în conducerea Gabriel Resources ca director și membru în consiliul de administrație.
Aici, găsiți articolul în care am prezentat, pe larg, fragmente din corespondența lectronică dintre Raphael Girard și o ambasadoare a Canadei în România, Marta Moszczenska (2006-2009), care s-a arătat dispusă să ajute la organizarea unor evenimente cu oficiali români de rang înalt.
Corespondența prezintă strategia și acțiunile de lobby prin care Raphael Girard și alți reprezentanți ai companiei, precum Alan Hill și Yani Roditis, au încercat să influențeze decidenți români prin:
- organizarea de întâlniri informale, în România și Canada;
- cine și prânzuri organizate sau facilitate de Ambasada Canadei;
- contacte directe cu miniștri (în special cel al Mediului), lideri politici și alți oficiali;
- strategii de „educare” a noilor funcționari și politicieni în favoarea proiectului.
Din corespondență reiese că Gabriel Resources urmărea inclusiv obținerea unei întâlniri cu președintele Traian Băsescu, dar discret, pentru a evita expunerea publică. O temă centrală a lobby-ului era crearea unui cadru „confortabil” pentru oficialii-cheie, mai ales din zona Mediului, prin invitații selectate la mese oficiale sau informale (mai exact organizarea unei ”cine la Ambasadă”).
În 2007, Girard a cerut intervenția ambasadorilor Canadei și SUA pe lângă premierul Călin Popescu-Tăriceanu pentru a bloca inițiative precum legea anti-cianură, care ar fi afectat decisiv proiectul. Deși lobby-ul nu a reușit să obțină autorizarea proiectului, el a contribuit la blocarea legii anti-cianură în Parlament, lege care este blocată, de altfel și la ora actuală.
Alte asemănări cu Afacerea Roșia Montană
Legile cu dedicație inițiate de politicieni autohtoni pentru exproprierea cetățenilor români în favoarea unor companii canadiene ori lobby-ul Ambasadei Canadei în susținerea proiectului Euro Sun Mining de exploatare a aurului de la Rovina nu sunt singurele asemănări cu proiectul Gabriel Resources de la Roșia Montană. La fel ca și Gabriel Resources, Euro Sun Mining este o companie junior – adică o companie care dezvoltă pentru prima dată un proiect minier. De multe ori, companiile junior sunt folosite până la faza de autorizare a unui proiect, după care sunt vândute către companii miniere mai mari, pe de o parte pentru cele din urmă nu vor să-și asume riscuri, pe de altă parte pentru a nu-și asuma lucrurile ”murdare” din perioada de autorizare.
Acțiunile companiilor junior sunt foarte volatile, fiind foarte ușor de influențat de diferite decizii ori chiar declarații ale unor politicieni din țările respective. Ca exemplu, valoarea acțiunilor ESM au crescut substanțial când compania a anunțat, pe rețelele sociale, propunerea legislativă privind exproprierile în interes privat, dar s-au prăbușit după ce Sorin Grindeanu și PSD, principalii susținători ai legii, au anunțat ieșirea din Guvern. Cine avea informația (fie și doar cu o zi înainte) legată de depunerea propunerii legislative putea câștiga sute de mii sau chiar milioane de dolari.
Cireașa de pe tort. La fel ca RMGC (subsidiara din România a Gabriel Resources) jurnaliștii care investighează afacerea, localnicii care se opun și criticii proiectului minier sun atacați la persoană. În cazul supra-semnatului, au mers până la preluarea cu copy-paste a unui fake-news lansat, în 2014, chiar de către un jurnalist sponsorizat de RMGC/ Gabriel Resources, amplificat de unele instituții de presă în timpul campaniei electorale din 2016. Asta chiar dacă, între timp, autorul fotografiei în care se pretinde că aș fi eu a declarat public că nu e vorba de mine, ci de un boem din Vama Veche, chiar dacă cel care a lansat mizeria a șters-o de pe blogul propriu, iar televiziunea care a preluat-o a fost amendată de CNA. Că propagandiștii Euro Sun Mining mă atacă cu minciuni lansate de propagandiștii Gabriel Resources are mai puțină importanță – sunt antrenat, le pot face față. Dar asta arată cât de lipsiți de scrupule sunt cei care susțin proiectul de la Rovina.
Nu rata continuarea investigațiilor despre Afacerea Rovina Euro Sun Mining. Abonează-te, acum, gratuit, la newsletter-ul de mediu Verde Curat:
România Curată și Verde Curat și-au asumat să investigheze, în mod asumat, marile afaceri care afectează mediul din România. În încercarea de a ne bloca activitatea am fost amenințați cu procesele și am fost dați în judecată în mod abuziv (pentru a ne epuiza resursele). Cu ajutorul tău, putem duce, însă, mai departe, procesele și investigațiile care îi deranjează atât de tare. Mulțumim!
