Mihai Goțiu

De ce nu e nicio urgență ca milionarul condamnat penal George Copos să câștige bani din distrugerea naturii

Citesc și recitesc declarațiile date de George Copos pentru Hotnews, legate de accesul cu mașini prin aria naturală protejată, rezervație naturală și sit Natura 2000 Muntele Tâmpa. Sunt ilustrarea perfectă a justificărilor, de la noi și de peste tot în lume, potrivit cărora distrugerea naturii ar fi un cadou făcut comunităților locale și unor oameni prea invidioși și incapabili să înțeleagă binele care le este făcut, nicidecum o afacere din care unii fac milioane ori zeci de milioane, în unele cazuri chiar miliarde de euro sau dolari, de pe urma acaparării (într-un mod adeseori dovedit corupt) a unor resurse naturale publice.

Ne vorbește domnul Copos despre cei 100 de oameni care ar rămâne fără locuri de muncă, cu taxele și impozitele aferente pe care le-ar pierde autoritățile locale, de parcă restaurantul de lux cocoțat în mijlocul rezervației ar fi o cooperativă socială, și nu o afacere de pe urma căreia ar încasa mai mult decât cele 21 milioane de euro pe care pretinde că le-a investit. Și nu suflă niciun cuvânt domnul Copos despre uriașele beneficii pentru sănătatea publică pe care le aduce rezervația naturală atât pentru miile de brașoveni care o folosesc direct, pentru drumeție, cât și, indirect, pentru alte zeci și sute de mii de locuitori ai orașului, prin reducerea efectelor poluării.

De la o persoană acuzată că a plagiat într-o lucrare scrisă după gratii, pentru a ieși mai repede din pușcărie, unde a fost trimisă pentru mai multe condamnări penale, nu mă aștept să înțeleagă gravitatea socială a propriilor fapte. De la autoritățile locale am, însă, pretenția de a fi aflat, în anul de grație 2026, că starea de sănătate a unei persoane (și cu atât mai mult a mii și zeci de mii de persoane) nu poate fi cuantificată financiar. Dar și că economiile care se fac la bugetele publice de sănătate, atât cele locale, cât și cele centrale au mai mulți de zero în coadă decât taxele și impozitele plătite de o persoană care câștigă milioane și zeci de milioane de euro dintr-o afacere care distruge natura.

Pentru că – ăsta e un mit – protejarea naturii nu este un act de generozitate la adresa ei (într-o formă sau alta natura va supraviețui și își va reveni și după extincția lui homo sapiens, cum și-a revenit și după dispariția dinozaurilor, care, nota bene, n-au avut vreo vină că le-a picat meteoritul în grădină), ci o măsură de protecție și de viață mai bună pentru oameni (pentru comunități în ansamblul lor, nu doar pentru o mână dintre ei). La fel cum este un mit și că România ar fi vreun model în protejarea naturii și că ar avea prea multe arii naturale protejate.

În fapt, România are aproximativ 23-24% suprafețe protejate, necesarul și obiectul european și asumat prin Convenția Kumming Montreal fiind de 30% până în 2030 (adică până ”mâine”), din care aproximativ 1,5% cu protecție strictă și integrală, din 10% necesar și asumat.

Mai mult, în cazul marilor orașe, nu avem niciunul care să aibă 30% din suprafață acoperită cu arbori și vegetație pe sol natural, minimul necesar pentru a preveni mortalitatea suplimentară cauzată de efectul de insulă de căldură urbană (cauzat, deopotrivă și interconectat, de poluare și schimbările climatice). Dimpotrivă ”conducem”, la nivel european, și la acest indicator tragic – al mortalității suplimentare cauzate de lipsa arborilor și vegetației din orașe.

Muntele Tâmpa e o binecuvântare și o șansă pe care nu o au locuitorii altor orașe de la noi. Să dai drumul la camioane, chiar și ”doar” de câteva ori pe zi, e ca și cum, zilnic, ai permite cuiva să treacă cu lama, în sus și jos, pe mâna ta, pe motiv că ”nu se moare din atâta și, oricum, primești niște bani să-ți cumperi dezinfectant”.

E adevărat, Muntele Tâmpa e o ”oportunitate” și pentru bogătași fără scrupule, precum George Copos, căruia nu i-au fost de niciun ajutor anii în care avut ocazia să mediteze la efectul toxic al faptelor lui pentru societate. În continuare, îi tratează trufaș și superior pe concetățenii lui și crede că-i poate șantaja cu ideea că ”îmi iau jucăriile și plec”. Păi, dacă nu-ți iese afacerea să faci aprovizionarea și debarasarea cu gondola (ori cu caii și măgarii – dar, ai grijă să faci curățenie în urma lor), cum a fost avizată inițial, pleacă și caută-ți alți fraieri care să te lase să le distrugi sănătatea ca să-ți mai treci niște milioane în cont.

Ce a provocat declarațiile lui George Copos, aici:

”Arie protejată, nu exploatată!” Protest și petiție împotriva circulației auto în rezervația Muntele Tâmpa, către restaurantul fostului vicepremier George Copos

Petiția împotriva deschiderii circulației auto prin rezervația naturală Munte Tâmpa, poate fi semnată aici (clic)

Citește pe România Curată:

„Amploarea acestei scheme criminale este uluitoare”. Ce spune Departamentul de Justiție al SUA despre companiile care vor aurul din Apuseni

 

Procesul în care ne-a dat în judecată avocata Schweighofer, studiu de caz în raportul Starea Democrației în 2025

 


Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *