DOCUMENTE: Ce a făcut deputata Cristina Trăilă în Parlament în favoarea Schweighofer, compania care o plătește ca avocat

Într-una din puținele ei activități parlamentare din ultimii trei ani, deputata PNL Cristina Trăilă a atacat, fără menajamente, amploarea tăierilor ilegale de păduri și a pierderilor economice cauzate de acestea. Nu e vreo surpriză, e deputata despre care am arătat că e plătită, ca avocat, taman de Schweighofer, termita responsabilă de dezastrul din pădurile României.

Cu un total de cinci luări de cuvânt în plenul Camerei Deputaților și două întrebări și interpelări în aproape trei ani trecuți din actuala legislatură, probabil că majoritatea cetățenilor români habar nu ar fi avut cine e doamna Trăilă, dacă nu ar fi fost trimisă, în mod constant, de PNL, să participe la diferite emisiuni TV (evident, la acele emisiuni și televiziuni unde nu riscă să fie deranjată cu întrebări incomode de către moderatori și alți invitați). În pauzele pe care și le-a luat de la activitatea de avocat (care îi asigură venituri de peste 8 ori și jumătate mai mari decât indemnizația de deputat), pentru a mai munci și în Parlament, doamna Cristina Trăilă a făcut-o tot în interesul unuia dintre marii ei clienți din privat.

”Cifrele nu au o bază reală”

”Cifrele nu au o bază reală”, a scris deputata PNL Cristina Trăilă într-o interpelare depusă pe 19 aprilie 2021, la Camera Deputaților, în care neagă amploarea tăierilor ilegale de păduri din România și pierderile economice generate de această activitate. E una dintre cele doar două interpelări depuse până acum, în actuala legislatură, de deputata Cristina Trăilă și e intitulată ”Clarificări privind exploatarea pădurilor din România și impactul economic real al acestei activități asupra bugetului țării”.

Acum, ar merita spus că exploatarea pădurilor (despre care vorbește în titlu) și tăierile ilegale (despre care e, de fapt, interpelarea) sunt două lucruri diferite. Sau ar trebui să fie. Dacă e să fim malițioși, am putea sublinia că, inconștient, doamna Trăilă a pus semnul egal între exploatarea pădurilor și tăierile ilegale. Ceea ce, din păcate, așa și este de prea multe ori. Dar problema acestei interpelări e mult mai gravă, în contextul în care doamna deputată e plătită de industria lemnului.

După cum au făcut public jurnalistul Andrei Ciurcanu și suprasemnatul în LIbertatea, doamna Cristina Trăilă înregistrează venituri nu doar în calitate de parlamentar, ci și ca avocat. Iar veniturile de avocat depășesc, în ultimii tei ani pentru care a depus declarații de avere, de 8 (opt) ori și jumătate veniturile rezultate din indemnizația de deputat. Adică 3,575 milioane de lei ca avocat, respectiv 416.000 de lei ca deputat. Printre clienții majori ai doamnei deputat se numără și ”celebra” companie austriacă Holzindustrie Schweighofer (mai nou denumită HS Timber Group). Adică taman liderul de necontestat al Cartelului Lemnului din România.

Lui Andrei Ciurcanu, doamna Trăilă i-a răspuns în răspăr, gen ”care e problema?”, când a fost întrebată de participarea ei la un eveniment de lobby organizat de Asociația Prolemn printre ai cărei membri fondatori se numără și clientul Schweighofer. Ulterior, când realizatorii emisiunii ”Bună, România!”, de la B1TV, au dorit să-i pună mai multe întrebări, în care să clarifice care e limita dintre activitatea de avocat al Schweighofer și cea de deputat, ori de nu ar fi un conflict de interese uriaș, în condițiile în care face parte din Comisia Juridică, esențială pentru adoptarea modificărilor la Codul Silvic, doamna Trăilă a refuzat să răspundă la întrebări.

Care e rolul interpelărilor și întrebărilor parlamentare

Dacă mai există, totuși, dubii legate de conflictul de interese, e suficient să citim interpelarea și răspunsurile pe care le-a primit doamna Cristina Trăilă legată de amploarea și efectele tăierilor ilegale de păduri din România.

Pentru cei mai puțin obișnuiți cu procedurile: interpelările și întrebările sunt un mecanism/ instrument prin care parlamentarii, ca reprezentanți ai cetățenilor, exercită controlul democratic asupra activității Guvernului. Spre deosebire de întrebările adresate de jurnaliști, de organizații non-guvernamentale ori alți cetățeni, în cazul lipsei răspunsurilor ori a unor răspunsuri cu informații false, se poate ajunge până la angajarea răspunderii penale. Chiar dacă nu știu să se fi ajuns, până acum, la dosare penale, funcționarii care pregătesc răspunsurile și miniștrii care le asumă prin semnătură sunt mult mai atenți când le oferă. De multe ori, prin acest mecanism parlamentarii obțin informații fie despre aplicarea legilor și a altor normative, despre posibile abuzuri, solicită controale din partea diferitelor ministere, dar și informații care să-i ajute în redactarea ori adoptarea/respingerea unor legi. Neavând la dispoziție resursele financiare și aparatul executiv pe care îl are Guvernul, e una din puținele posibilități ale parlamentarilor de a obține cifre oficiale și informații.

Din acest punct de vedere, interpelarea doamnei Cristina Trăilă ar avea ca justificare eventuale modificări legislative legate de exploatarea lemnului din România. Ținând cont de dublul statut al doamnei Trăilă, deputat, respectiv avocat al Schweighofer, se impune întrebarea legitimă: în interesul cui a fost depusă interpelarea – a tuturor cetățenilor care o plătesc ca deputat ori a Schweighofer și a industriei lemnului care o plătesc ca avocat? Că aceste interese nu se suprapun rezultă fără echivoc inclusiv din faptul că zeci și sute de mii de cetățeni au semnat petiții împotriva tăierilor ilegale și a modului în care se exploatează pădurile din România, ajungând până la proteste în stradă.

Analiza interpelării

Din start remarcăm că interpelarea nu e simplă solicitare de informații, ci o pledoarie în favoarea ideii că amploarea tăierilor ilegale de păduri și a pierderilor economice ar fi mult exagerate. Mai exact, cifra de 6 miliarde de euro (pierderile economice anuale cauzate de tăierile de păduri), care apare în Raportul de țară pentru România, al Comisiei Europene, pe anul 2020, e calificată de doamna Trăilă ca fiind ”absurdă și incorectă”. Pentru a justifica solicitarea, doamna Trăilă apelează la un artificiu avocățesc, calculând doar valoarea lemnului care ar trebui să fie de 300 euro/mc, raportat la cele 20 de milioane de metri cubi de material lemnos dispărut fără acte, din pădurile României, în fiecare an, conform datelor ciclului 2 al Inventarului Forestier Național (IFN).

În sprijinul ideii că pierderile economice ar fi supra-evaluate, doamna Cristina Trăilă invocă un raport al Curții de Conturi din 2013, potrivit căruia pierderile economice totale pe un deceniu, cauzate de tăierile ilegale, ar fi fost de (doar) 5 miliarde de euro.

Că doamna Cristina Trăilă, avocata și/sau deputata, nu știe că pierderile economice ale distrugerilor de mediu, inclusiv al tăierilor ilegale de păduri, nu se reduc la valoarea materialului lemnos n-ar fi un capăt de lume (deși având clienți din industria lemnului ar fi ”absurd” să nu știe asta), pentru că, în mod normal, ar fi fost de așteptat să primească aceste clarificări de la ministerele cărora le-a fost adresată interpelarea – cel al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), respectiv al Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

Analiza răspunsului

Cristian Ghinea, ministrul MIPE la acea dată, a expediat-o. Pe motiv că răspunsul nu ar fi fost de competența ministerului, interpelarea a fost direcționată către MMAP, unde era ministru Tanczos Barna. Care avea un răspuns special pregătit pentru o asemenea interpelare.

Astfel, domnul ministru Tanczos Barna pretinde că ar fi vorba de o eroare. Pe de o parte, face referire tot exclusiv la valoarea materialului lemnos (care ar fi de 10 ori mai mare decât prețul stabilit prin lege, de 164 de lei/mc). Pe de altă parte, negând amploarea tăierilor ilegale, care ar fi de maxim 200-250.000 de mc/an, nicidecum de 20 de milioane cum pretinde IFN.

De ce este ”absurdă” interpelarea și ”eronat” răspunsul

În ultimii ani, valoarea unui metru cub de lemn este (și a fost) mult mai mare decât 164 de lei/ mc. Așa-zis-ul preț prevăzut în lege nu prea are vreo legătură cu piața, unde prețul n-a coborât în ultimi ani sub 200 de lei/mc, dar s-a întâmplat să depășească constant chiar și 400, 500 de lei în anumite perioade. Atenție, însă, valoarea materialului lemnos este cea mai mică parte a prejudiciului economic cauzat de tăierile ilegale. La aceasta se adaugă (enumerarea nu este limitativă):

• Distrugerile de mediu. În legislație se vorbește de ”funcții nerealizate ale pădurii”, cu o metodă de calcul complicată, dar care, în medie, cel puțin dublează valoarea lemnului. ”Funcțiile nerealizate ale pădurii” se referă, însă, doar la o parte a serviciilor ecosistemice ale unei păduri (pădurea nefiind nici pe departe doar o ”plantație”/”cultură” de copaci), unele dintre acestea fiind imposibil, practic și etic, de cuantificat economic.
• Pierderile economice nu se rezumă la prima punere pe piață a lemnului (la prețul căruia se referă doamna Trăilă în interpelare și domnul Tanczos în răspun), ci la un întreg lanț economic (materialul lemnos intră într-un circuit de exploatare, depozitare, transport, prelucrare primară, export și/sau procesare finală, aproape în totalitate la negru, în care, de multe ori, doar în cazul exportului ori a produsului final mai pare ceva fiscalizare).
• Distorsiuni majore pe piața lemnului. Cartelizarea pieței lemnului (și amenda record aplicată de Consiliul Concurenței, cu Schweighofer în fruntea listei) arată că firmele cinstite au fost eliminate de pe piață și că s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă (50.000 mai exact, adică jumătate) în industria autohtonă a prelucrării finite a lemnului, mai exact industria mobilei). Această pierdere economică uriașă (50.000 de locuri de muncă, cu tot ce înseamnă asta pentru economia locală și economia națională) e prejudiciul cel mai puțin discutat când vorbim de efectele tăierilor ilegale de păduri și ale cartelizării pieței lemnului.Dacă e ceva ”absurd”, atunci e ”absurd” să invoci ca argument o sub-evaluare anterioară (raportul Curții de Conturi din 2013), care a ignorat cea mai mare pierdere economică, dispariția a 50.000 de locuri de muncă (care s-a produs exact în deceniul analizat de Curtea de Conturi, după intrarea pe piața din România a Schweighofer, creșterea explozivă a tăierilor ilegale de păduri și cartelizarea pieței lemnului, care a lăsat fără resurse industria autohtonă a mobilei – pentru detalii, mai pe larg, aici).
• Prevenirea unor distrugeri conexe (inundații, amploarea unor fenomene meteorologice).
• Reducerea poluării (cu costuri uriașe pentru bugetul sănătății.

În fapt, evaluarea pierderilor economice ale României la 6 miliarde de euro/anual este, mai degrabă, una conservatoare, nicidecum una exagerată.

Desigur, ar fi fost de dorit ca MMAP să fi prezentat metodologia pe baza căreia s-a făcut evaluarea în discuție, pentru a putea discuta, aplicat, fiecare aspect în parte. Dar, să fim serioși, nu acesta a fost scopul interpelării, respectiv al al răspunsului trimis de Tanczos Barna, alt ministru prezent (să ne mirăm) la evenimentele de lobby organizate de aceeași asociație, Prolemn, care are printre membrii fondatori firme din grupul Schweighofer (și multe alte firme din Cartelul Lemnului).

Nu e doar ”absurd” și ”eronat”, ci de-a dreptul jenant și jignitor că în răspunsul MMAP, domnul Tancozs Barna să prezinte, ca volum al lemnului tăiat ilegal din păduri doar cel… descoperit oficial! Aproape că n-am făcut ieșire pe teren (iar ca mine, alți zeci de jurnaliști ori activiști de mediu) și să nu găsim dovezi ale unor tăieri ilegale de păduri… nedescoperite oficial. Iar în unele cazuri vorbim de versanți întregi de pădure, sute de mii de metri cubi dispăruți fără ca acest lucru să figureze în statisticile oficiale ale tăierilor ilegale… descoperite oficial.

La fel cum e jenantă și jignitoarea negarea volumului de material lemnos – aproximativ 20 de milioane de metri cubi/anual, nu 200.000 – care dispare, în fiecare an, fără acte, din pădurile României, conform IFN, date oficiale, bazate pe metodologii validate științific și utilizate în mai toate țările europene și în multe alte țări.

Concluzie. Ăsta e lobby pe față, nu activitate parlamentară

Deputat: ”Nu-i așa că amploarea tăierilor ilegale de păduri e exagerată? Absurdă și incorectă?”. Ministru: ”Așa e. E eronată”. Ăsta e rezumatul simplu, al interpelării deputatei Cristina Trăilă, respectiv răspunsul fostului ministru, acum ”doar” senator Tanczos Barna. Nu trebuie să desenăm, ca să fie clar că scopul interpelării nu a fost cel de a primi informații care să lămurească o controversă (pentru asta ar fi fost mai simplu să întrebe IFN cum a ajuns la cifra de 20 de milioane de metri cubi/an). La fel cum ministrului nu i-ar fi fost greu să găsească în minister niște oameni care să explice cum s-a calculat prejudiciile economice cauzate de tăierile ilegale de păduri. De fapt, totul a fost un joc menit să oficializeze, printr-o întrebare și un răspuns oficial, teoriile susținute de industria lemnului, potrivit cărora amploarea tăierilor ilegale ar fi exagerate în spațiul public, implicit și dimensiunea prejudiciilor economice.

Practic, a fost construit un mesaj care să fie folosit în spațiul public și în dezbaterile din Parlament în favoarea clientului care o plătește pe doamna deputată, Schweighofer, și a întregului Cartel al Lemnului.Asta e activitate specifică de avocat, în interesul unui client privat, nu de deputat, în interesul tuturor cetățenilor români.

Evident, trăim într-o țară liberă și nu îi poate cere nimeni doamnei Cristina Trăilă să renunțe să-și exercite o profesie atât de bănoasă, precum cea de avocat, ori la un client atât de generos ca Schweighofer. Însă cu toții îi putem cere să facă asta doar în privat, nu și în Parlament. Adică să-și dea demisia.

La fel cum putem cere schimbarea legii care permite ca unii parlamentari să fie plătiți de firme private pentru activități care influențează legile de care depinde direct profitul firmelor în discuție. Și, în loc de consiliere ori de consultanță, unei asemenea activități să i se spună așa cum i se spune în alte țări: trafic de influență. Iar banilor plătiți pentru asta, mită, nu onorariu.