În această săptămână, au fost confirmate încă două cazuri de tăieri ilegale în pădurile administrate de Ocolul Silvic (OS) Strâmbu Băiuț, urcând numărul total al acestora la patru, doar în ultimele luni. E vorba de primele păduri din România care au fost certificate FSC (ceea ce ar trebui să garanteze, inclusiv, exploatarea lor legală), aflate în vecinătatea Codrilor Seculari de la Strâmbu Băiuț, cu care ne mândrim pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În unele cazuri, copacii tăiați ilegal au, la rândul lor, o vârstă seculară, iar furtul lor a încercat să fie mascat într-un mod primitiv, prin îngroparea cioatelor cu pământ și mormane de crengi.
Reprezentanții FSC România au refuzat realizarea unui interviu cu România Curată pe acest subiect, trimițând, după mai multe insistențe, un răspuns pe mail, în care se referă doar la primul caz. Un răspuns în care promit că vor aloca ”resurse pentru realizarea unor instructaje specifice” de… comunicare!
În această săptămână, structura regională Garda Forestieră Cluj a trimis două echipe de control pe teren (de la Cluj-Napoca, și de la Baia Mare), după ce, la sfârșitul lunii aprilie și în urmă cu două săptămâni, investigațiile începute de Asociația Valori Superioare și continuate împreună, le-am publicat pe România Curată. Ambele controale au cofirmat cazuri de tăieri ilegale, pe lângă cele două pentru care aveam deja confirmări. Datorită volumului mare de informații, rezultatele investigațiilor le vom prezenta în serial. Astăzi, mai mult despre documentarea pe care am făcut-o, pe teren, în această săptămână, în care ne-am întâlnit și cu echipele de control.
”Atâta timp cât este un caz izolat…” Între timp s-a ajuns la 4 confirmate
”Revenind la problema pe care o aduceți în discuție, cea a tăierilor ilegale, dorim să clarificăm câteva aspecte, general valabile. Sistemul FSC contribuie la creșterea gradului de conștientizare asupra practicilor ilegale, în vederea prevenirii acestora. În ciuda măsurilor luate, cazuri nedorite – ca cel menționat, pot avea loc. Atâta timp cât este un caz izolat – nu o greșeală sistematică – se vor analiza procedurile și mecanismele de monitorizare, urmând să fie îmbunătățite, acolo unde este cazul”.
Mai sus este un fragment din răspunsul pe care l-am primit, joi (8 august) dimineața, din partea reprezentantului FSC România, Mihai Boghean, legat de primele cazuri de tăieri ilegale în pădurile administrate de Ocolul Silvic (OS) Strâmbu Băiuț (jud. Maramureș), prezentate pe România Curată la sfârșitul lunii aprilie, respectiv acum două săptămâni. Am dorit să discutăm cu reprezentanții FSC România, pentru că pădurile gestionate de OS Strâmbu Băiuț sunt primele din țara noastră care au primit certificare FSC, lucru care ar trebui să confirme sustenabilitatea exploatării lemnului, inclusiv că nu este tăiat și, apoi, comercializat ilegal. Mai mult, acestea se află în imediata apropiere (practic, în zona tampon) a Codrilor Seculari de la Stârmbu Băiuț, incluși, începând cu 2017, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În ciuda insistențelor, întinse pe aproape două săptămâni, reprezentanții FSC România au refuzat categoric realizarea unui interviu cu întrebări punctuale, trimițând, în cele din urmă un răspuns (asupra căruia vom reveni mai pe larg într-un articol separat), în care insistă că ar fi ”un caz izolat”, cel investigat, în luna aprilie, de Asociația Valori Superioare și prezentat pe România Curată.
Cu doar o zi înaintea primirii răspunsului, miercuri, 7 august, am fost, iar, cu Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, în pădurile de la Strâmbu Băiuț, După demersurile noastre, dar și în urma altor sesizări, în aceeași zi, pe teren se aflau două echipe ale Gărzii Forestiere Cluj (de la Cluj-Napoca, respectiv Baia Mare). La sfârșitul zilei de control, ambele echipe au confirmat existența tăierilor ilegale în pădurile gestionate de primul ocol silvic cu certificare FSC din România. În zone diferite și, implicit, în cadrul unor exploatări diferite. Tăieri ilegale diferite de cea prezentată la sfârșitul lunii aprilie, dar și de cea pe care am documentat-o, pe teren, în urmă cu două săptămâni, tot în pădurile din responsabilitatea OS Strâmbu Băiuț.
Important:
Avocata Schweighofer ne-a dat în judecată! Vrea să ne închidă gura. Ajutorul tău e esențial. ACUM!
Problemele nu se rezumă, însă, doar la tăieri ilegale. În exclusivitate pentru România Curată, reprezentantul uneia dintre firmele de exploatare îl acuză pe un inginer silvic al ocolului, Florin Mîrzac, că i-ar fi solicitat un ”comision” de 10% din contractul încheiat, ”ca să fie bine”, dar și că pe procesele-verbale de primire a partizii, realizate nu pe teren, ci din birou, nu e semnătura lui.
Mai mult, la sfârșitul lunii mai, procurorii anti-corupție maramureșeni au anunțat reținerea șefului Poliției Comunale Băiuț, Florin Precup, pentru luare de mită de la hoții de păduri.
”În fapt, din materialul de urmărire penală administrat, cauza instrumentată în baza sesizării SJA Maramureș, rezultă faptul că agentul de poliție ar fi pretins și primit în repetate rânduri suma totală de 650 de lei și 50 de euro, de la o persoană direct implicată în exploatarea nelegală de masă lemnoasă, nedispunând în schimb măsurile legale corespunzătoare” – Comunicat de presă DGA Maramureș.
Atenție, însă, Florin Precup este polițistul care a investigat și a deschis cercetarea penală în cazul semnalat la sfârșitul lunii aprilie! Este de așteptat ca o asemenea ”coincidență” să fie folosită de avocații celor cercetați penal în cazul tăierilor ilegale să se folosească de posibila condamnare a polițistului, pentru a contesta actele de cercetare realizate de acesta.
În concluzie, în pădurile de la Strâmbu Băiuț nu discutăm de ”un caz izolat”, ci de cel puțin 4 cazuri de tăieri ilegale recente (toate după obținerea certificării FSC), deja confirmate! Iar cercetările în teren continuă. La acestea se adaugă alte acuzații grave, de solicitare și dare de mită și falsificare de documente
Ținând cont de numărul mare de fapte și complexitatea lor, precum și de faptul că unele sunt încă în cercetare pe teren, le vom prezenta, pe rând, în articole separate. În prezentul articol, vă prezentăm ce am găsit în timpul documentării pe care am făcut-o pe teren, în această săptămână (miercuri, 7 august).
O cetate antică? Nu, copac secular impresionant, tăiat ilegal
Am ajuns în pădure, cu Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, în jurul orei 11.00, însoțiți de reprezentanții firmei Disco Forest, Gabriel și Valentin Petruț, cei care au semnalat tăieri ilegale în parcelele pentru care au câștigat contracte de prestări servicii și în preajma acestora. Un prim caz (asupra căruia vom reveni separat), l-am documentat în urmă cu două săptămâni, când, la întoarcere, ne-a fost blocat drumul de către administratorul firmei Exploatare Poiana, cea implicată în cazul de tăieri ilegale prezentat la sfârșitul lunii aprilie.
Când am ajuns la prima cioată pe care voiau să ne-o arate, aceasta era deja marcată de către echipa de control, ca fiind tăiată ilegal, cu numărul 9. Inspectorii Gărzii Forestiere (Adelin Sabău și Vasile Tupița, de la Baia Mare), șeful pazei OS Strâmbu Băiuț, Alexandru Chermezan, și pădurarul Nicolae Pop se aflau la aproximativ o sută de metri. Când ne-am apropiat, prima impresie a fost că ne aflăm pe un șantier de arheologie. Ajutându-se de crăci și de cozile topoarelor și a ciocanului de marcat, se înlătura pământul maroniu de pe o cioată impresionată. ”Are undeva pe la 80-100 de centimetri”, este evaluarea ochiometrică a unuia dintre membrii echipei de control, fapt care se va confirma, ulterior, la măsurare. ”Asta înseamnă undeva pe la 5-6 metri cubi, volumul arborelui tăiat. În jur de 2.500 de lei ar fi valoarea lui la vânzare”, estimează Alexandru Chermezan, șeful pazei OS Strâmbu Băiuț.
Cioata fusese acoperită cu un strat de pământ, iar deasupra au fost trase vreascuri rămase de la tăieri. Intenția infracțională este atât de evidentă, încât cel care spune că n-are sens să mai continue căutarea unei mărci este chiar pădurarul responsabil de zonă și cel care riscă să-i fie imputat prejudiciul, Nicolae Pop. Lângă cioata dezgropată e una și mai mare, răsturnată (scoasă din rădăcini) și acoperită cu un maldăr de crengi. Pentru a putea verifica existența (sau lipsa) marcajului, echipa de control va trebui, însă, să se întoarcă cu un TAF, la ce dimensiuni are fiind imposibil să fie întoarsă de oameni.
Lucru care nu e de mirare, unii arbori exploatați în parcelă (legal ori tăiați ilegal) având vârste impresionante, de 180-190 de ani! Copacii ăștia au răsărit pe vremea Revoluției de la 1848, au ”copilărit” pe vremea Imperiului, au prins două războaie mondiale, Marea Unire, perioada comunistă, Revoluția din 1989, mari crize economice și pandemii globale! Ca unii din ei să ajungă să fie puși la pământ de niște hoți fără Dumnezeu, doar ca să-și umple ei conturile.
Din afirmațiile inspectorilor, asta e 6-a cioată descoperită aici în primele două zile ale controlului; noi am ajuns în a doua) și a 13-a de la începutul anului. De parcă n-ar fi fost suficienți hoții, parcela a fost devastată, recent, și de o furtună, alți arbori impresionanți, fagi și brazi, îndeosebi, fiind frânți și prăbușiți în pădure, îngreunându-ne urcușul. Rând pe rând, am văzut și celelalte cioate descoperite până acum. Cele mai multe cu aceleași dimensiuni impresionante.
Reprezentanții firmei Disco Forest acuză că unele cioate, chiar dacă sunt marcate, ar fi în afara limitelor ocolului, dar reprezentanții ocolului neagă (urmând să fie făcută, ulterior, și o verificare cu hărți satelitare). Despre altele, care nu sunt marcate, silvicii spun că nu era necesar, pentru că ar fi fost vorba de o tăiere progresivă finală, când s-ar mai marca doar copacii din margine. În fine, alte cioate au fost marcate, de control, în aceste zile, cu semnul întrebării, fiind necesare expertize criminalistice, ulterioare, de laborator, pentru a verifica dacă au fost marcate legal ori doar s-a mimat marcarea lor (un cioplaj și/sau vopsea la diversiune).
În urcare, am trecut și pe lângă o bucată de aproximativ jumătate de hectar unde era evidentă necesitatea unor plantări de puieți, pentru că regenerarea naturală nu s-a realizat (lucru de mirare, totuși, într-o zonă cu tăieri progresive, unde ultima tăiere, a copacilor dominanți, producători de semințiș, ar fi trebuit efectuată după regenerarea naturală). Reprezentanții ocolului nu se pun de acord dacă tăierea a fost în 2021 ori 2022, dar chiar și așa, deja suntem la limita celor doi ani în care ar fi trebuit să fie făcută regenerarea artificială. Primim, însă, asigurări, că se va face până la începutul anului viitor.
După mai bine de patru ore de verificări prin pădure, ne-am întors la mașini. Existența tăierilor ilegale nu mai e contestată de cineva. Discuțiile sunt legate doar de dimensiunile acesteia și de identificarea hoților. Mergem la sediul OS Strâmbu Băiuț, pentru a vorbi și cu șeful acestuia, Ioan Chira.
Peste 240 de cioate tăiate ilegal, confirmate la controlul simultan
L-am așteptat un pic, pentru că, la rândul lui, fusese cu o altă echipă de control, cu inspectori de la Garda Forestieră Cluj (Matei Coman și Vasile Peter), pe teren, să verifice legalitatea tăierilor dintr-o altă parcelă. Îl întreb dacă au descoperit ceva. ”Semințiș”, îmi răspunde șeful de ocol, încercând să minimalizeze situația. Îl rog să explice. Spune că sunt copaci cu diametrul foarte mic, de câțiva centimetri, care sunt tăiați pentru a nu fi un pericol pentru muncitorii care exploatează copacii mari, în momentul căderii acestora. De asemenea, ar fi copaci mai tineri, loviți în timpul căderii celor mari. Pentru a ne convinge, ne arată și câteva fotografii făcute cu telefonul, în care, pe cioatele unor copaci sunt așezate frunze (pentru a arăta cât de mic e diametrul celor tăiați ilegal – mai mic decât cel al unei frunze).
Îi întreb și pe inspectorii Gărzii Forestiere câte cioate au găsit. Peste 240 e răspunsul lor! O cifră mult prea mare pentru a fi vorba doar de copăcei tăiați pentru a nu-i pune în pericol pe drujbiști ori arboret lovit în cădere. Cu atât mai mult cu cât controlul nu e încă finalizat. Și mai spun cei de la Garda Forestieră că diametrele unora dintre copacii tăiați ilegal ajung până la 40 de centrimetri, mult peste cei 5-6 centimetri ai ”semințișului”.
Acuzații pentru șeful pădurarului ucis în 2019, Liviu Pop
Discuția se mută însă cu reprezentanții societății Disco Forest, pe care Ioan Chira îi acuză că ar fi făcut sesizările pentru a rezilia contractul de prestări-servicii pe care îl au cu OS Strâmbu Băiuț, fără a pierde garanția. Potivit șefului de ocol, firma nu ar avea capacitatea să ducă la bun sfârșit contractul și, atunci, ca să nu piardă garanția ar fi formulat acuzațiile (că ar fi avut copaci tăiați ilegal în parcelă, că li s-ar fi furat lemn din rampa primară, că li s-ar fi cerut mită). În una din intervenții, șeful de ocol le sugerează celor de la Disco Forest că ar putea rezilia și acum contractul, fără a pierde garanția.
Între timp, în curtea ocolului apare și inginerul silvic Florin Mărzac, șeful districtului Roaia. Acesta a fost acuzat de cei de la Disco Forest că le-ar fi cerut comision de 10% din contractul de prestări servicii pe care l-au câștigat ”ca să nu fie probleme”. Îl salutăm, îl chemăm la foișorul în care are loc discuția și îl confrunt cu acuzația, în fața tuturor celor prezenți – șeful de ocol, inspectori ai Gărzii, acuzatori. Neagă cu o voce stinsă, mai stă câteva secunde fără să mai spună ceva, apoi salută și pleacă.
În 2019, Florin Mîrzac era șeful pădurarului Liviu Pop, împușcat mortal când a surprins hoții cu căruța cu lemne furate. Atunci, mama lui Liviu Pop, Lenuța Pop, l-a acuzat pe Florin Mîrzac că lua bani de la hoți, după care îl trimitea pe fiul ei să meragă în pădure și să-i prindă: ”Dacă din pădure lipseau lemne, toate cioatele se imputau la el și au fost ani când a plătit și 80 de milioane (lei vechi – n.a.) și el se ducea ca să îi prindă și se vehiculează, tot satul Rogoz a zis că șeful lui ar fi trimis oameni în pădure și lua el banii de la ei și pe Liviu îi suna să meargă să-i prindă”. ”Acuma discuții și legende sunt nenumărate. Infirm total”, a declarat, atunci, Florin Mîrzac, pentru Digi24.
Legat de cazul din districtul Roaia, cu acuzațiile formulate de cei de la Disco Forest, vom reveni, însă, în momentul în care se vor finaliza verificări suplimentare. La fel și cu explicațiile șefului de ocol privitoare la posibilitatea ca aceeași fotografie încărcată în SUMAL 2.0 pentru două avize diferite, cu volume diferite de lemn, să nu fie o ilegalitate. În fine, un articol separat va fi despre certificarea FSC.
Cu privire la această din urmă problemă, Ioan Chira a spus că tăierile ilegale nu înseamnă că lemnul respectiv ar fi fost comercializat cu certificare FSC. E adevărat, deși e greu de presupus că arbori seculari, cu dimensiuni impresionante, ar fi fost tăiați pentru a fi vânduți, la negru, ca lemne de foc vreunui pensionar din sat. Chiar și așa, certificarea FSC a OS Strâmbu Băiuț nu se referă doar la comercializarea lemnului, ci la întreg managementul pădurilor pe care le administrează.
În avanpremiera articolului legat de certificare, mai redau un fragment din răspunsul primit de la reprezentanța FSC România, legat de modul de rezolvare a unei situații precum cea de la Strâmbu Băiuț (sublinierea îmi aparține): ”FSC va aloca resurse pentru organizarea unor instructaje specifice de soluționare a sesizărilor și reclamațiilor, precum și de creștere a capacității silvicultorilor în exercițiul comunicării și abordarea interacțiunii cu factorii interesați – pentru a încuraja un număr cât mai mare de factori interesați să se implice activ”.
La plecarea de la OS Strâmbu Băiuț, am băgat de seamă că aproape toată curtea era plină de mașini, chiar dacă, oficial, se terminase programul. Două dintre ele erau de la Garda Forestieră. În urmă cu două săptămâni, bătea vântul pe aici, cam la aceeași oră. Șeful de ocol era deja plecat și s-a întros special special pentru a discuta cu noi. Fac un pronostic: că cel puțin o vreme va fi aglomerație mare în curtea OS Strâmbu Băiuț.
VOM REVENI ȘI NOI!
Important:
Avocata Schweighofer ne-a dat în judecată! Vrea să ne închidă gura. Ajutorul tău e esențial. ACUM!
Pe același subiect:
Citește pe România Curată:
Daca vrei sa monitorizezi copaii taiati dintr-o padure fara sa te incurci cu marcaje si intalniri cu mafiotii prin padure faci o cartare lidar cu drona si o georeferentiezi. Asa ceva se poate face cu mijloace legale, mai mult de la birou decat de pe teren.
Niste cartari de genul asta pot fi confruntate automatizat cu zboruri ulterioare de verificare. Un ONG poate face cheta pentru asa ceva, cu conditia sa aiba si cine sa opereze dotarile.
Daca se-ar implica armata ar fi si mai simplu, ca au GPS-uri militare in mod oficial si pot carta mult mai repede si mai ieftin cu senzorii lor.
Strict pt informare personala te poti juca cu un GPS de pe DarkWeb, cu conditia sa permita configuratia locului sa il folosesti, ca in paduri dese sau povarnisuri poate fi problematic.