Catalin Tolontan

Cazul care n-a vrut să moară

În curînd se vor împlini 4 ani de cînd Gazeta Sporturilor a pornit investigația jurnalistică “Gala Bute”. Ieri, DNA a anunțat că Elena Udrea și Ion Ariton vor fi urmăriți penal, cazul fiind finalizat într-un climat de război civil. Sau, după cum spune un cititor, ”Cred ca cel mai apăsator sentiment, în țara asta, este că și lucrurile petrecute firesc sunt, pînă la urma, condiționate de niște conjuncturi nefirești”.

“Cea mai importantă contribuţie la săvârșirea acestor fapte și la producerea rezultatului aparţine ministrului dezvoltării regionale și turismului de la acea dată, Udrea Elena”.

Așa sună o frază din referatul prin care procurorii anticorupţie cer Parlamentului ridicarea imunităţii pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Elena Udrea și Ion Ariton.

Oamenii obișnuiţi rostiseră această frază cu trei ani și 7 luni în urmă. Pe 9 iulie 2011, Elena Udrea fusese huiduită la Romexpo de mii de spectatori ai meciului Bute – Mendy. Nici măcar intervenţia campionului român n-a potolit mulţimea.

Vociferînd, oamenii i-au cerut lui Bute să-i lase în pace, că nu știe el mai bine ce gîndesc ei despre Udrea!

Tribuna a continuat să creeze în jurul ringului o rumoare infernală împotriva politicianului care dădea senzaţia că stăpînește România. Udrea nu mai fusese niciodată înfruntată pe față de o mulțime de asemenea dimensiuni.

Surprins și el de ura care răzbătea din tribune, Bute a coborît de pe ring.

A fost momentul în care cheia s-a răsucit de două ori în ușă pentru Elena Udrea.

Mai țineți minte ieșirea de la TV a lui Traian Băsescu?

Ani la rînd, Udrea n-a crezut că i se va trage de la un rahat de meci de box. Și de la un mărunţiș de 2,4 milioane de euro.

Prin declaraţii de genul “Acest dosar n-are ce căuta la DNA!” ale ministrului și prin presiunile la adresa ziariștilor Gazetei și a justiţiei, caracterizarea aparţine CSM, făcute de președintele Traian Băsescu la televizor, o întreagă lume a părut mobilizată pentru ca Gala Bute să rămînă un dosar mort.

Dar o altă lume, purtată de curiozitate, de meserie și de mînia publicului, a muncit pentru ca să se afle adevărul.

Cum era să se îngroape totul

Anchetatorii DLAF au investigat în toamna – iarna lui 2011 gala de box și au alcătuit un raport minuţios și de o duritate extremă. “S-au comis ilegalităţi”, sună rezumatul sutelor de pagini ale inspectorilor antifraudă ai banilor europeni.

La rîndu-i, DNA a început ancheta în primăvara lui 2012. După un an și jumătate, în noiembrie 2013, procuroarea Alina Stoica alcătuise un rechizitoriu în care îi absolvea pe toţi cei implicaţi, mai puţin pe Obreja.

Fostul boxer și amic loial al lui Bute, Rudel rămînea să spele vasele petrecerii.

Şocul de la Ziua Naţională

Dar, chiar pe 1 decembrie 2013, Gazeta a publicat pe prima pagină ordinul de plată al Galei, explicînd că Obreja n-a avut bani să achite creditul și că cineva l-a ajutat pe ultima sută, operațiunile și banii fiind vizibile în conturi din BRD.

Ziarul i-a șocat pe oficialii aflaţi la parada de Ziua Naţională. Se ajunsese prea departe cu ocultarea adevărului. Sute de pagini de ziar, publicate în ani de investigaţie, nu mai puteau fi ignorate.

Imediat, DNA face un gest în premieră. Se exorcizează în public și recunoaște că procuroarea de caz Alina Stoica a alcătuit un rechizitoriu nelegal. La cîrma dosarului vine Mariana Alexandru, autoarea dosarelor Năstase, Voicu, Ridzi și ale altora.

Alina Stoica își vede în continuare de carieră, poposind la DIICOT, sub aripa prietenei lui Udrea, Alina Bica. De acolo dă în judecată pe ziariștii gsp, folosind exact termenii de la televizor ai președintelui Băsescu.

 

Citește continuarea istoriei investigației pe tolo.ro


Articole recente

Recomandări

One thought on “Cazul care n-a vrut să moară

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *