VICTORIE! Tribunalul Cluj oprește proiectul distructiv de la Răstolița. Fostul ministru al Mediului îndeamnă la nerespectarea hotărârilor judecătorești. Cine ar profita

Tribunalul Cluj a decis, astăzi, 10 septembrie, stoparea lucrărilor la proiectul distructiv de la Răstolița. Oprirea lucrărilor a fost dispusă de instanță până la soluționarea definitivă a dosarului în care se judecă lipsa de valabilitate a autorizației de construire aferentă AHE Răstolița, se arată într-un comunicat comun al asociațiilor Declic și Bankwatch România, care au inițiat demersul din Justiție.

Tot astăzi, fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet (PNL), a transmis un comunicat de presă în care pune presiune pe actuala ministră a Mediului, Diana Buzoianu (de la USR), să urgenteze eliberarea acordului de mediu pentru alte patru proiecte care afectează arii naturale protejate. În cazul unuia dintre acestea există deja o sentință definitivă de anulare a autorizației de construire și chiar o sentință în primă instanță privind demolarea.În același timp, Daniel Zamfir (unul dintre liderii comunicaționali ai PSD) pune și el presiuni publice pentru forțarea autorizării celor patru proiecte invocate de Mircea Fechet.

România Curată a dezvăluit, în premieră, că firma care ar beneficia de sumele de zeci și sute de milioane de euro destinate acestor proiecte este controlată de către familia unui condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei, Dragoș Bîlteanu. În urma acestor dezvăluiri, compania ne-a amenințat cu procese.

O altă firmă care ar profita de aceste proiecte este controlată de un președinte de consiliu județean PNL, iar printre acționari se numără și un fost ministru PNL

EXCLUSIV: Cum ne umflă Burduja deficitul și factura la energie, dar se jură că nu fură. Răstolița, simbolul înfruptării penalilor din banii românilor

În cazul proiectului de la Răstolița, decizia Tribunalului Cluj, de astăzi, este a treia din acest an, favorabilă organizațiilor civice, în ceea ce privește stoparea lucrărilor. În iunie, instanța a suspendat acordul de mediu care stătea la baza lucrărilor. Ulterior, în iulie, Curtea de Apel Cluj a hotărât suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure aflate în Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița.

Tot în acest an, Hidroelectrica a pierdut definitiv, la Înalta Curte de Casați și Justiție, procesul în care a cerut declasarea sitului Natura 2000 Călimani – Gurghiu, în scopul defrișării pădurilor vizate de proiectul de la Răstolița, proces în care societatea civilă a fost reprezentată de Agent Green.

Ce spun reprezentanții societății civile

„Suspendarea acordului de mediu ar fi trebuit să conducă la încetarea oricărei activități, precum defrișări sau lucrări rest de executat. Trăim însă, din păcate, într-un context în care această hotărâre judecătorească a fost desconsiderată în mod fățiș de către Hidroelectrica. Astfel, simpla suspendare a acordului de mediu nu a mai putut asigura, de una singură, protecția ordinii de drept și prevenirea unor pagube ireversibile. Până la dezlegarea definitivă a acțiunii principale, orice lucrări la AHE Răstolița sunt oprite. Salutăm hotărârea Tribunalului Cluj”, a declarat avocat Roxana Mândruțiu.

„Instanța a fost din nou de partea naturii și a decis că protejarea mediului este mai presus de presiunile transpartinice. Nu putem sacrifica natura la infinit. AHE Răstolița propune un schimb neprofitabil – 10 râuri sacrificate pentru nici 0,1% contribuție la producția de electricitate. Toate acestea, în baza unei autorizații de construire care nu mai este valabilă de decenii întregi”, a declarat Viviana Stoica, Coordonator Campanie Hidroenergie pentru Bankwatch România.

“Este deja a treia decizie judecătorească care arată că hidrocentrala de la Răstolița poate avansa doar prin încălcarea legilor, subminând interesele cetățenilor României”, a completat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

După suspendarea acordului de mediu, România Curată a arătat că o firmă înființată de Traian Larionesei, supranumit ”Fierăstrăul Codrilor” și principal furnizor de lemn companiei austriece Schweighofer, ani la rând, continua să care copaci din zona proiectului

Natură distrusă sub falsul paravan al „independenței energetice”

”Proiectul hidroenergetic Răstolița a fost reactivat în anul 2024 prin implicarea directă a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, și a fostului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, fără a ține cont de realitățile științifice, sociale și ecologice actuale. Mai grav, lucrările la proiect sunt în gravă contradicție cu orice înseamnă legislație pentru protecția mediului.

AHE Răstolița ar aduce o contribuție infimă la producția de electricitate – doar 0,081% anual – în timp ce ar afecta grav alte 10 râuri și ar sacrifica un ecosistem unic, situat în arii naturale protejate și situri Natura 2000. Dacă independența energetică a României ar fi un incendiu major ce trebuie controlat, Răstolița ar fi echivalentul unui șervețel umed încercând să stingă flăcările.

Deși autoritățile susțin că impactul major asupra mediului a fost deja produs prin lucrările existente, realitatea din teren demonstrează contrariul. Răstolița încă își păstrează vitalitatea pe segmentul dintre baraj și Mureș, oferind lostriței habitate esențiale pentru reproducere. Continuarea lucrărilor și punerea în funcțiune a hidrocentralei ar reduce dramatic debitul râului, provocând daune ireversibile întregului ecosistem”, se arată în comunicatul celor două asociații.

SUSȚINE ȘI TU LUPTA PENTRU APE ȘI PĂDURI! DONEAZĂ, ACUM, AICI (CLIC)!

 

Ce spune Fechet și cine câștigă, de fapt

Tot astăzi, fostul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a solicitat, printr-un contract public, eliberarea acordului de mediu pentru alte patru proiecte controversate. ”Amenajările Hidroenergetice Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cornetu-Avrig reprezintă patru proiecte strategice blocate azi, deși toate condițiile prevăzute de lege au fost îndeplinite. Documentațiile au fost depuse, obligațiile legale au fost respectate”, spune fostul ministru.

Atacul fostului ministru liberal a fost coordonat cu cel al liderului senatorilor PSD, Daniel Zamfir, care a transmis presei declarații similare.

Justiția îi contrazice, însă, flagrant. Autorizația de construire a proiectului de la Surduc – Siriu, eliberată de Consiliul Județean Covasna a fost anulată definitiv. Mai mult, în vara acestui an, tot Justiția a decis, în primă instanță, demolarea construcțiilor ilegale. Pretențiile că proiectele ar îndeplini toate condițiile legale sunt, în acest context, hazardate.

Afirmațiile legate de rezolvarea problemelor energetice cu ajutorul acestor proiecte frizează, la rândul lor, realitatea și bunul simț. Proiectul de la Pașcani ar urma să aibă o capacitate instalată de, atenție, 9 MW. E o capacitate absolut derizorie (chiar și dacă și-ar atinge această capacitate), dar cu costuri uriașe raportate la beneficiul obținut. Excluzând, desigur, beneficiile firmei de construcție.

Conform promisiunilor electorale făcute de lideri ai PNL, în proiectul de la Pașcani, pentru obținerea celor 9 MW ar urma să fie cheltuiți aproximativ 60 de milioane de euro, atât din sursele companiei de stat Hidroelectrica, cât și din bugetul național. Presa locală ieșeană arată că principala beneficiară a contractului va fi firma Construcții Hidrotehnice, la care ar fi deținut acțiuni și fostul ministru liberal Marcel Boloș. Conform aceleiași surse, Construcții Hidrotehnice SA Iași este controlată de Mihai Lupu, fost deputat PNL, apoi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, care deţine 42,44% din acţiuni.

După cum am arătat, în cazul celorlalte proiecte a căror ilegalitate a autorizării e contestată și, în unele, deja confirmată de Justiție, beneficiară va fi Hidroconstrucția, controlată de Dragoș Bîlteanu, condamnat penal definitiv pentru manipularea Bursei. Hidroconstrucția se află în insolvență. La sfârșitul anului trecut a anunțat însă că are un plan de ieșire din insolvență, în care se baza pe cele mai multe dintre proiectele hidroenergetice din arii naturale protejate. La momentul anunțului, niciunul dintre acestea nu-și încheiase, însă, procedurile de avizare și autorizare!

***

Citește pe România Curată:

Pădurea Băneasa, pentru copii sau pentru mașini? Harta abuzurilor și distrugerilor, realizată de un activist de mediu (FOTO & VIDEO)

Directorul din Romsilva care a semnat contractul pentru deschiderea drumului forestier prin Pădurea Băneasa recunoaște că a vândut un teren cu 200.000 de euro către un fost director și acționar al rechinilor imobiliari din Greenfield