Săptămâna trecută, v-am prezentat cazul arborilor fabuloși de la Strâmbu Băiuț, al căror furt a fost mascat prin aplicarea unor marcaje după tăierea ilegală. În urma anchetei realizate cu Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, ieri, a ajuns pe teren și Poliția
”Cu mască, fără mască” a fost una dintre cele mai de succes emisiuni ale TVR, în ultimii ani ai comunismului. ”Asta are, asta n-are” a fost refrenul anilor 90 de prin piețe, de pe urma căruia s-au îmbogățit unii. Niște șmecheri cu super-tupeu (pre-mergătorii păcănelelor), ajunși, apoi, mari oameni de afaceri cu banii câștigați la ”alba-neagra”. ”Cu marcă, fără marcă sau cu marcă falsă” e imaginea super-hoției din pădurile României din ultimele două decenii și jumătate. Lipsa mărcii (ciocanul pădurarului cu care se marchează arborii care pot fi tăiați legal) sau simularea mărcii (cu o țeavă, care creează o relativă aparență de legalitate) sunt semnele fără echivoc ale tăierilor ilegale.
FSC România – certificarea sustenabilității furtului de păduri
Ieri (joi), am dus Poliția să constate, pe teren, un nou astfel de caz, pe care l-am documentat și l-am prezentat public săptămâna trecută, în apropierea Codrilor Seculari de la Strâmbu Băiuț, incluși pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este al 5-lea (subliniez, al cincilea) caz pe care l-am documentat în pădurile administrate de Ocolul Silvic (OS) Strâmbu Băiuț în ultimele luni. Adică pe raza primului ocol silvic din România care a primit certificare FSC, un certificat care ar trebui să garanteze că lemnul e exploatat sustenabil. Implicit că e tăiat legal.
În fapt, pe raza OS Strâmbu Băiuț, certificarea FSC pare să garanteze doar sustenabilitatea hoției. Și mascarea furtului printr-o falsă marcă – însemnul FSC. Desigur, acest lucru nu-i deranjează pe reprezentanții FSC România, care au refuzat să acorde vreun interviu despre tăierile ilegale de pe raza OS Strâmbu Băiuț, minimalizând situația. ”Un caz izolat”, scrie în unul din răspunsurile trimise pe mail, de unul dintre cei doi reprezentanți FSC România.
Prima pe care am contactat-o, Alexandra Popa (ofițerul de marketing la FSC România), a fost deranjată că am sunat-o și ne-a spus că nu e ”serviciu 112”. Încercând să înțeleg de unde această reticență, din partea celor de la FSC România, am aflat că doamna Alexandra Popa a fost aproape 6 ani șefă la fabricile Schweighofer Holzindustrie (mai nou, rebotezată HS Timber Group). Exact aceeași companie care plătește ca avocată pe Cristina Trăilă, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. O deputată care neagă amploarea tăierilor ilegale de păduri din România și care ne-a dat în judecată solicitându-ne daune uriașe, pentru că am scris despre faptul că ia bani de la Schweighofer, că câștigă de opt ori mai mult ca avocată decât ca parlamentară și că activitățile ei ca deputată favorizează compania care o plătește ca avocată.
AJUTĂ-NE în lupta pentru păduri și cu avocata Schweighofer. DONEAZĂ AICI! (clic)Priviți doamnă ex-angajată Schweighofer, acum garantă a legalității tăierilor de păduri din România! Priviți doamnă deputată și avocată Schweighofer! Așa se fură din pădurile administrate de OS Strâmbu Băiuț! Apoi, răspundeți la o întrebare: dacă ăsta e nivelul hoției în pădurile care, teoretic, sunt cel mai sustenabil gestionate din România (că au fost primele care au primit certificarea FSC, fiind oferite ca exemplu la nivel național), vă puteți imagina cum se fură în celelalte?
Privește și tu, înregistrările de pe teren, de joi, făcute de Horea Petrehuș, de la Asociația Valori Superioare, cu care am fost de mai multe ori în pădurile de la Strâmbu Băiuț, dar și din Apuseni ori din Mureș. Vei cum se încearcă ascunderea furturilor de lemn, a amplorii tăierilor ilegale și de ce încearcă avocata Schweighofer să ne intimideze și să renunțăm la investigațiile noastre și la prezentarea lor în Parlament.
Sub 3% din suprafață controlată. Ce urmează
La controlul de ieri, cu polițiști de la serviciul de Delicte Silvice a Poliției Maramureș, reprezentanți ai Direcției Silvice Maramureș și de la OS Strâmbu Băiuț au fost identificate 13 cioate ale unor copaci tăiați ilegal, unele provenind de la arbori cu vârste și dimensiuni impresionante (de peste 100 până la 200 de ani, valoarea strict comercială, fără a lua în calcul distrugerile de mediu, fiind de câteva mii de lei pentru fiecare bucată în parte). Atenție, însă, controlul a reușit să parcurgă, ieri, doar aproximativ 30 de arii din cele 12 hectare ale suprafeței exploatate în cadrul aceleiași partide. Adică undeva sub 3%.
Ilegalitatea tăierii e dublată de faptul că au fost tăiați cei valoroși arbori, de care depinde regenerarea naturală, care ar fi trebuit să fi fost ultimii, DUPĂ ce noul lăstăriș a ajuns la o fază de dezvoltare care să permită pădurii să-și revină singură. Mai mult, comportamentul infracțional e semnalat de faptul că s-au încercat diferite metode de mascare a furtului – s-au făcut cioplaje fără mărci, s-au aplicat mărci în fals (cu țeava, nu cu ciocanul pădurarului) ori s-a încercat aplicarea unor mărci reale ulterior tăierilor (am prezentat săptămâna trecut – vezi aici – cum am găsit aplicată marcă de ciocan și vopsea pe o cioate cu care aveam filmări și imagini din urmă cu o lună, când NU aveau).
Să nu existe dubii – copaci de asemenea dimensiuni nu ajung să fie tăiați furați pentru lemn de foc, ci valorificați pentru cherestea. Asemenea furturi (cu utilizarea de TAF-uri, transporturi cu camioane pe drumuri forestiere) nu sunt posibile fără indolența vinovată sau (de-a dreptul) complicitatea unor silvici, la care se adaugă firme de exploatare și de prelucrare (cel puțin primară, la nivel de cherestea) a lemnului. Pe lângă tăieri ilegale, avem transporturi ilegale și evaziune fiscală. Altfel spus, concurs de infracțiuni și constituire de grup infracțional organizat. Și după inventarierea și verificarea documentelor nu e exclus să apară și fals în acte. Abuz ori neglijență în serviciu.
Pentru ce s-a constatat ieri, Poliția Maramureș a deschis dosar de cercetare penală. Dar controlul e necesar să fie extins pe întreaga suprafață a exploatării și confruntarea cu documentele de exploatare. În termeni silvilci, un astfel de control se cheamă reculment.
SUSȚINE ȘI TU lupta pentru păduri și cu avocata Schweighofer. DONEAZĂ AICI! (clic)Vom urmări până la capăt acest caz și celelalte descoperite (până acum) în pădurile gestionate de OS Strâmbu Băiuș. Indiferent de cât de ”deranjată” ar fi doamna ex-Schweighofer de la FSC România și colegul ei care apreciază că e vorba de ”un caz izolat”. Și nu ne va opri faptul că deputata avocată Schweighofer încearcă să ne blocheze lupta pentru păduri cu procese de intimidare. Pentru că ne pasă de cum lăsăm pădurile astea copiilor și nepoților noștri. Și ne bazăm că și ție îți pasă și că ne susții să ducem lupta asta mai departe.
MAI MULT:
Apă de ploaie! Polițistul tânăr a fost coleg cu silvicii până acum o săptămână, iar tatăl polițistului este șef la pază la direcția silvică.
ne puteți spune numele, să verificăm?
Crețu și polițistul și tatăl lui bine înțeles!
Va apreciez pentru eforturile dumneavoastra de a salva, ce se mai poate salva, din padurile patriei. Dar, nu numai in munti se taie „ca-n codru” ci si pe litoral. Dupa ce o mare parte din plantatiile si flora spontana existenta in statiunile din sud au disparut, in locul lor rasarind blocuri (hoteluri), acum si in Eforie Nord, in spatele hotelului Astoria, unde cresteaucopaci de varsta statiunii, acolo existand un parculet, a crescut fundatia unui viitor bloc-hotel. Pamantul excavat a fost pus efectiv pe alt spatiu verde in lateralul hotelului, vizibil de pe str. T.Vladimirescu. Nu inteleg cum poti renunta la spatiu verde in detrimentul unui alt bloc, cum poti sa inghesui sute si mii de oameni doar pentru buzunarul unui „om de afaceri” care ar vinde-o si pe mama lui pentru un leu in plus.