Propunerea legislativă prin care cetățenii români ar putea fi expropriați în interesul companiilor miniere private a fost desființată într-un punct de vedere transmis, săptămâna trecută, Camerei Deputaților de către Guvernul Bolojan. Propunerea legislativă are o largă susținere din partea PSD și, inițial, a avut și semnăturile a 18 parlamentari AUR, în frunte cu George Simion.
Într-o analiză de 32 de pagini, Guvernul desființează, practic inițiativa legislativă, despre care concluzionează că: ”denotă o abordare formală și superficială a procesului de legiferare, incompatibilă cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare şi cu exigențele constituționale privind claritatea, previzibilitatea și securitatea raporturilor juridice”.
Interesele din spatele Legii Grindeanu și asocierea cu Simion și AUR
România Curată și Verde Curat au dezvăluit că legea a fost promisă chiar de către Sorin Grindeanu, după o întâlnire la care au participat și alți lideri PSD, desfășurată la sediul subsidiarei din România a companiei canadiene Euro Sun Mining (ESM), care intenționează să exploateze minereul de aur și cupru de la Rovina (din județul Hunedoara). De prevederile legii ar beneficia însă și alte două proiecte miniere incluse pe fostul ministru al Economiei Bogdan Ivan (PSD) pe lista proiectelor strategice ale UE, care ar beneficia de facilitățile oferite de Regulamentul Critical Raw Materials Act (CRMA), precum și de fonduri europene de 615 milioane de euro – cel de extragere a grafitului, de la Baia de Fier (Gorj) și al magneziului, de la Budureasa (Bihor).
Tot România Curată și Verde Curat au dezvăluit că proiectul de la Budureasa a ajuns să fie controlat de prietenul din copilărie și fost partener de afaceri al lui Sorin Grindeanu, Vasile Sebastian Albulescu. Printr-o asociere cu o firmă controlată de fostul baron de Neamț, Ionuț Arsene, Albulescu a încercat să preia și controlul proiectului de la Baia de Fier. Combinația a căzut după condamnarea lui Arsene, iar proiectul de la Baia de Fier este dezvoltat acum cu de compania cu capital majoritar de stat SALROM. SALROM e condusă de Constantin Dan Dobrea, nașul de cununie al primarului PSD de Galați și prim-vicepreședinte PSD, Ionuț Pucheanu. Dobrea a fost menținut în funcție și după ce raportul Corpului de Control al primului ministru a concluzionat că printre responsabilii pentru dezastrul de la Praid, de anul trecut, s-au aflat și membrii conducerii SALROM. Mai mult, aici:
În fine, România Curată și Verde Curat au dezvăluit și că George Simion și-a făcut campanie electorală, anul trecut, cu directorul executiv al asociației patronale PATROMIN, care a făcut lobby, în Parlamentul României și la Comisia Europeană, în favoarea Legii Grindeanu, pe care președintele AUR și alți 17 parlamentari AUR au semnat-o inițial.
În urma presiunii civice, Legea a fost respinsă de Senat, iar parlamentarii AUR și-au retras semnăturile. Cameră decizională este, însă, Camera Deputaților, unde inițiativa legislativă a ajuns în comisiile de specialitate acum două săptămâni. Între timp, după sesizarea transmisă Comisiei Europene de 60 de organizații civice (inclusiv România Curată/ Verde Curat), a venit și un prim răspuns oficial, din partea unui vicepreședinte al CE care avertizează cu privire la deschiderea unei proceduri de pre-infringement.
Ce spune punctul de vedere al Guvernului Bolojan
Punctul de vedere a Guvernului întărește într-o mare măsură obiecțiile transmise de organizațiile civice, legate de neconstituționalitatea procedurilor de expropriere a cetățenilor români în interesul unor companii private, eludarea studiilor de mediu și a procedurilor de obținere a acordului de mediu, restrângerea accesului la justiție al comunităților locale și invocarea abuzivă în motivare a Regulamentului CRMA.
Mai mult, Guvernul atrage atenția asupra faptului că Regulamentul CRMA se referă strict la proiectele declarate ca fiind strategice în cadrul procedurilor Comisiei Europene, în vreme că terminologia ambiguă a Legii Grindeanu lasă loc de interpretări a aplicării ei în cazul tuturor proiectelor miniere. În cazul exproprierilor prevăzute de Legea Grindeanu s-ar ajunge chiar la situații aberante.
”Prin derogările totale de la materia exproprierii și concesiunii, mecanismul propus prezintă vicii de neconstituționalitate raportat la art. 44 şi 136 din Constituție, întregul cadru legal aferent acestei materii devenind complet inutil şi fiind imposibil de justificat de ce orice alte proiecte vor continua să fie realizate utilizând exproprieri şi concesiuni pe temeiurile legale existente, în timp ce proiectele strategice vor beneficia de regim legal în afara ordinii de drept comun (…).
Astfel, pe criteriul,„ specialității”, „securității”, al „interesului național”, al ,,interesului strategic”, al „importanței naționale”, al „importanței deosebite” și alte sintagme sinonime cu „specialul”, sub umbrela unei legislații derogatorii ajunge să fie inclus treptat orice proiect sau orice lucrare (…)”.
”Analiza propunerii legislative relevă că aceasta depășește cadrul necesar implementării regulamentului european (CRMA – n.a.) și introduce un regim normativ paralel, cu vulnerabilități juridice și instituționale semnificative”, arată Guvernul care atrage atenția că există deja un act normativ, OUG 61/2025, care creează cadrul aplicării Regulamentului CRMA.
De altfel, se arată în document, ”Regulamentul privind materiile prime critice (CRMA – n.a.) nu necesită transpunere la nivel național, întrucât acestea sunt direct aplicabile ca urmare a intrării în vigoare a regulamentului”.
”În forma actuală, proiectul nu se limitează la coordonare și facilitare, ci introduce mecanisme derogatorii în domenii sensibile precum exproprierea, contenciosul administrativ şi procedurile de mediu, fără corelare cu legislația existentă, inclusiv cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2025”, se precizează în document.
”În ceea ce privește procedurile de autorizare, deși art. 5 stabilește termene pentru finalizarea acestora, iar art. 7 introduce măsuri de accelerare în domeniul evaluării impactului asupra mediului, aceste prevederi nu sunt însoțite de garanții suficiente privind respectarea standardelor europene şi a capacității administrative”, avertizează Guvernul, care atenționează și asupra riscului unor proceduri de infringement din cauza reducerii drastice a termenelor atât pentru procedurile de mediu, cât și pentru cele judiciare și administrative: ”reducerea termenelor și comprimarea etapelor procedurale pot conduce la vulnerabilități juridice și la riscul declanșării unor proceduri de infringement, precum și la anularea ulterioară a autorizațiilor în instanță”.
În privința exproprierilor, Guvernul subliniază că Ministerul Economiei este implicat în astfel de proceduri cu depășirea rolului instituțional și presupune responsabilități pentru care nu există capacitate administrativă adecvată. ”În același timp, prin art. 61 alin. (2), se introduce finanțarea despăgubirilor de către operatori privați, ceea ce ridică probleme de utilitate publică, riscuri de neconstituționalitate şi vulnerabilități privind ajutorul de stat”, se atenționează în punctul de vedere transmis de Guvern.
”Dispozițiile art. 9, 10, 11 și 12 introduc mecanisme speciale în contenciosul administrativ, inclusiv termene reduse și remedieri în cursul procesului, ceea ce poate afecta accesul efectiv la justiție și poate genera riscuri de neconstituționalitate. Totodată, introducerea unor drepturi extinse în favoarea titularilor proiectelor miniere, inclusiv în materia accesului la terenuri, ridică probleme de proporționalitate și echilibru între interesul public și drepturile individuale”, se subliniază în documentul trimis de Guvern.
Legea Grindeanu vrea s-o ia înaintea reglementării europene
În punctul de vedere amintit, se arată și că, în privința procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, la nivelul Uniunii Europene a fost inițiată o propunere de regulament privind simplificarea procedurilor de reglementare de mediu, aflată în prezent în curs de negociere.
”Până la finalizarea negocierilor și adoptarea acestui act normativ, nu considerăm oportună stabilirea unor termene sau norme detaliate suplimentare pentru procedurile de reglementare de mediu, altele decât cele deja prevăzute de legislația Uniunii Europene, întrucât acestea ar putea necesita modificări ulterioare ca urmare a intrării în vigoare a noului regulament”, se explică în document.
Punctul de vedere al Guvernului insistă și asupra eludării de către Legea Grindeanu a normelor care asigură consultarea publicului și mecanismele de transparență, prevăzute în legislația națională, cea europeană și Convenția de la Aarhus. ”Orice propunere de reducere a acestor termene trebuie să respecte atât prevederile legislației europene, cât și dispozițiile Convenției de la Aarhus privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, ratificată în România prin Legea nr.86/2000, care garantează drepturile publicului de a fi informat, de a participa la procesul decizional şi de a avea acces la justiție în chestiuni ce privesc protecția mediului”, precizează, în acest sens, Guvernul.
De asemenea, Guvernul consideră că dincolo de problema îngreunării accesului la justiție al comunităților locale, atribuirea competenței de soluționare a litigiilor privitoare la procedurile de autorizare a proiectelor miniere strategice în sarcina unei singure instanțe, Curtea de Apel București, este total nerealistă, din cauza ”gradului ridicat de încărcare al acestei instanțe judecătorești”, care ”ar putea duce la neîndeplinirea obiectivului de soluționare cu celeritate a acestor tipologii de cauze”.
Concluzia punctului de vedere al Guvernului Bolojan cu privire la Legea Grindeanu nu lasă loc de interpretări:
”În ansamblu, inițiativa legislativă denotă o abordare formală și superficială a procesului de legiferare, incompatibilă cu rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare și cu exigențele constituționale privind claritatea, previzibilitatea și securitatea raporturilor juridice”.
IMPORTANT: Proiectul de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată, a făcut cele mai ample dezvăluiri legate de interesele din spatele afacerilor care vizează resursele minerale ale României. Cea mai mare parte a presei a evitat subiectul, considerându-l ”prea sensibil”. Noi ne asumăm să ducem mai departe aceste investigații, de pe urma cărora, nu de puține ori, ne trezim cu amenințări și cu procese de intimidare și de blocare a resurselor financiare necesare continuării lor. De aceea, avem nevoie de sprijinul tău. Mulțumim celor care ați donat până acum, mulțumim celor care veți dona în continuare!
Citește pe România Curată:
