Reprezentanții Federației Greenfield Băneasa s-au întâlnit, la începutul acestei săptămâni (luni, 22 iunie) cu vice-primărița Sectorului 1 din București Daniela Stanciu (PSD), responsabilă cu educația în cadrul instituției. La întâlnire s-au discutat problemele legate de construirea și deschiderea școlii în cartierul Greenfield, precum și re-deschiderea circulației auto pe drumurile forestiere din Pădurea Băneasa (cel mai recent închis în urmă cu două săptămâni, după rezilierea contractului de peaj de către Romsilva – vezi aici).
Reprezentanții ONG-ului sprijinit de dezvoltatorul imobiliar al proiectului Greenfield pretind că Vadu Moldovei ar fi singura cale prin care s-ar putea rezolva problema mobilității comunității, se arată într-o comunicare către membrii Federației, făcută pe grupul acestora de către președintele Cătălin Diaconescu, și ajunsă în posesia proiectului de investigații de mediu Verde Curat, de pe România Curată. Cătălin Diaconescu spune că Romsilva ar fi dispusă să transfere atât administrarea drumurilor forestiere, cât și pădurea în întregul ei, către Primărie.
Discuția a pornit de la întârzierile legate de finalizarea construcției și apoi a deschiderii școlii din cartier, reprezentanta autorității publice recunoscând că termenul de 31 august 2026 este nerealist, din cauza întârzierilor acumulate. Mai mult, chiar dacă termenul estimat pentru darea în funcțiune a școlii (nu doar finalizarea construcției) este anul școlar 2027/2028, nici acesta nu este garantat. Pornind, totuși, de la această estimare ipotetică, reprezentanții Federației Greenfield au spus că până la darea în folosință a școlii ar trebui redeschis cel puțin unul dintre drumurile forestiere prin pădure, mai exact Vadu Moldovei (închis în urma unei decizii definitive a justiției, în condițiile în care s-a dovedit că o parte din el nu are nici măcar statut de drum forestier).
Informare pe grupul de comunicare al membrilor Federației Greenfield despre întâlnirea cu reprezentanta Primăriei Sectorului 1 din București
”Doamna Diana Segărceanu, director Avenor College și membră a Consiliului Director al Federației, cu peste 20 de ani de experiență în educație, a atras atenția asupra unui risc concret: dacă accesul în cartier nu este rezolvat înainte de deschiderea școlii, cadrele didactice vor refuza să vină din cauza blocajelor de trafic. Avenor College alocă deja sute de mii de euro anual exclusiv pentru transportul profesorilor și elevilor, din cauza problemei de acces. Federația a transmis clar: drumul și școala nu sunt probleme separate. Fără acces rezolvat până în 2027, riscăm să avem o clădire nouă și goală din cauza lipsei profesorilor”, scrie în informarea trimisă de președintele Federației către membrii acesteia.
Conform sursei amintite, reprezentanta Primăriei S1, Daniela Stanciu, a promis că ”va analiza fluxul dosarului privind drumul Vadul Moldovei, pentru a înțelege sincer ce se poate face și ce nu. Nu este un angajament, este primul semnal pozitiv pe care îl primim din interiorul Primariei Sectorului 1”, precizează Cătălin Diaconescu.
În concluziile informării, președintele Fedrației Greenfield pretinde că:
- Vadul Moldovei este singura cale de acces care poate rezolva structural problema de mobilitate a comunității și a viitoarei școli;
- Romsilva s-a arătat dispusă să predea administrarea drumurilor și a pădurii către Primărie, mecanismul propus fiind preluarea prin Hotărâre de Guvern, urmând modelul aplicat cu succes în localitatea vecină Chiajna.
- S-a propus ca Primăria Sectorului 1 și Federația Greenfield Băneasa să acționeze împreună în demersurile către Romsilva.
În cadrul aceleiași comunicări, Cătălin Diaconescu vorbește și despre proiectul de realizare a unei păduri parc în zonă – un regim de protecție mult mai fragil comparativ cu cel de parc natural, inițiativă susținută majoritar de cetățeni, o petiție în acest sens adunând peste 25.000 de semnături (vezi aici). Una dintre principalele critici aduse regimului de pădure parc, prevăzut în Codul Silvic, este faptul că lasă portițe pentru extinderea dezvoltărilor imobiliare, cu complicitatea autorităților locale (în acest sens existând precedente în România). De altfel, din acest punct de vedere, există deja o hotărâre, luată în unanimitate, a Consiliului local al Primăriei Sectorului 1, privitoare la instituirea regimului de arie naturală protejată și nu a celui de pădure parc, care ar fragmenta zona.
Argumentele reprezentanților Federației Greenfield sunt criticabile și din alte puncte de vedere. Finalizarea și darea în funcțiune a școlii va scădea considerabil traficul auto – una e să transporți, de două ori pe zi, câteva sute de copii la școală și de la școală acasă, și cu totul altceva e deplasarea câtorva zeci de cadre didactice. Asta în condițiile în care pot exista cadre didactice care, la rândul lor, locuiesc în cartier. Așadar, aglomerația s-ar reduce considerabil în momentul deschiderii școlii din cartier.
Apoi, autoritățile locale (primăria) au obligația de a asigura transportul în comun (linii de autobuz, extinderea metroului, piste de biciclete), nu deplasările cu mașinile private. Dimpotrivă, la nivel orașelor vest-europene, tendința autorităților locale este de a descuraja transportul cu mașina privată, nu de a-l facilita.
În fine, cele câteva sute de mii de euro pe care Avenor College pretinde că-i cheltuiește anual pentru transportul profesorilor și elevilor pot fi investiți în apartamente în cartier, care să fie puse la dispoziția cadrelor didactice, eliminând, astfel, necesitatea transportării lor. Mai mult, într-un astfel de demers ar putea fi implicat și dezvoltatorul imobiliar, mai ales că are cea mai mare parte a responsabilității situației create, prin nerespectarea promisiunilor legate de realizarea unor drumuri de acces care nu distrug pădurea.
Mai mult, ce nu a spus reprezentanta Colegiului Avenor e că o parte din copii înscriși aici sunt aduși de părinți din alte zone ale Capitalei și din județul Ilfov, generând trafic suplimentar consistent pentru o afacere privată.
Citește pe România Curată
