Alex Costache

România are o agenție specializată pentru bunurile sechestrate. BMW-ul lui Fenechiu ar fi fost deja confiscat dacă instituția exista mai devreme

Mult așteptata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a devenit operaţională, a anunţat astăzi ministrul Justiţiei Raluca Prună. Directorul Agenţiei este Cornel Călinescu, director în cadrul Ministerului Justiției, expert anticorupţie şi fost şef al Oficiului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni din cadrul Ministerului Justiției. Deocamdată, ANABI împarte cu DNA un sediu secundar din strada Walter Mărăcineanu, lângă Cişmigiu. Peste câţiva ani, după renovare, ANABI va funcţiona, împreună cu DNA, în clădirea fostului hotel Triumf de pe Şoseaua Kiseleff.

ANABI are deja un Consiliu de Coordonare format din Dana Burduja, procuror la Parchetul General, Marius Voineag, procuror la DIICOT, Marius Bulancea, procuror la DNA, Antonie Avram de la ANAF Direcţia executări silite – cazuri speciale (DESCS), Lucia Negoiţă de la Ministerul Finanţelor, Aurel Dobre de la MAI, Sorin Tănase de la MJ şi Andreea Tazlău de la CSM. Urmează ca Ministerul Finanţelor să îşi desemneze un director adjunct, apoi să fie aduşi 8 magistraţi şi 8 inspectori de urmărire şi administare bunuri. În septembrie vor fi angajaţi alţi 17 inspectori. Agenţia are o schemă de personal de 50 de posturi.

Până la sfarşitul anului, ANABI face inventarierea tuturor bunurilor puse sub sechestru de procurorii şi poliţiştii din întreaga ţară, va crea un cont unic şi îşi va face o bază de date integrată, inclusiv un site public. ANABI a accesat fonduri elveţiene de aproape 870.000 de franci.

Cu ce se va ocupa ANABI. Puncte forte

Agenția administrează bunurile mobile şi imobile din momentul instituirii sechestrului de către procuror şi până la verdictul final al Justiţiei. Bunurile imobile (terenuri, clădiri) vor fi luate în evidenţă de Agenţie şi doar bunurile mobile mai valoroase de 15.000 de euro ar putea fi vândute înainte de un verdict final al instanţei. Bunurile perisabile (combustibil, animale, plante, fructe, etc) vor fi valorificate imediat. În cazul maşinilor, de exemplu, există două variante pentru a fi vândute: fie inculpatul proprietar este de acord cu vânzarea, fie Agenţia trebuie să dovedească în instanţă că administrarea autoturismului costă mai mult decât ar putea să recupereze la finalul procesului.

În cazul în care autoturismul nu este valorificat înainte de verdictul final, ANABI se asigură că este păstrat în condiţii optime în spaţii identificate de Agenţie la nivelul autorităţilor locale, primării, direcţii regionale ale finanţelor publice, etc. Potrivit directorului ANABI Cornel Călinescu, ANABI nu va face poliţe RCA sau revizii ITP, însă se va asigura ca autoturismele nu stau în ploaie sau în soare, cu alte cuvinte că vor fi conservate cât mai bine.

„Deja m-a sunat un procuror să îmi spună: am 15 maşini (puse sub sechestru – n.r.), unde să ţi le trimit?!
„, a declarat şeful ANABI Cornel Călinescu.

Cum s-ar fi rezolvat rușinosul caz al BMW-ului lui Fenechiu

Prin urmare, dacă ANABI ar fi existat în anii trecuţi, situaţia aberantă cu BMW-ul lui Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”, nu s-ar fi petrecut. În 2011, procurorii DNA au pus sechestru pe averea fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, printre bunuri fiind și un BMW de aproape 50.000 de euro. Procurorii nu i-au luat însă mașina efectiv, doar s-au asigurat că nu o va înstrăina.

În paranteză fie spus, încă din 2012 exista prevederea în Codul de procedură penală care le permitea procurorilor să scoată la vânzare autoturismele indisponibilizate, însă reglementarea nu s-a aplicat niciodată.

După ce Fenechiu a fost condamnat prin sentinţă definitivă în 2014, BMW-ul trebuia confiscat, însă nici până astăzi autoturismul nu a fost găsit de către executorii judecătoreşti. Executorul s-a adresat Poliţiei Rutiere Iaşi care a răspuns că BMW-ul lui Fenechiu nu a fost identificat în trafic?! Vezi aici.

Un alte exemplu: tablourile sechestrate de DNA de la fostul ministru al Finanţelor, Darius Vâlcov, de la afaceristul Horia Simu sau fostul procurorul Emilian Eva. 

Acum, aceste tablouri sunt depozitate de DNA la Muzeul Naţional de Artă. „Vor rămâne la MNAR, chiar dacă ANABI va prelua administrarea lor. Este spaţiul cel mai propice„, a declarat directorul ANABI Cornel Călinescu.

ANABI va avea și un cont unic unde vor fi virate toate sumele de bani puse sub sechestru de către magistraţii din întreaga ţară.  Magistraţii vor decide ce se va întampla, atât cu banii, cât și cu dobânda adunată în contul respectiv. De exemplu, dacă sechestrul se ridică sau inculpatul este achitat, acesta  va primi banii înapoi, inclusiv dobânda.

Un alt avantaj al ANABI va fi acela că informaţiile vor fi centralizate şi vom avea pe cine să întrebăm (şi să tragem la răspundere) în legătură cu situaţia sechestrelor şi a bunurilor confiscate. În acest moment, nimeni nu ştie exact ce sume de bani sau câte imobile sunt puse sub sechestru la nivelul întregii ţări de către toţi procurorii şi poliţiştii. ANABI va avea un sistem informatic integrat de monitorizare care va permite urmărirea în timp real a fluxului bunurilor ce fac obiectul măsurilor de sechestru, confiscare şi valorificare a creanţelor. Sistemul informatic va fi operaţionalizat cu fonduri elveţiene, aproape 870.000 de franci.

O altă funcţie extrem de importantă a ANABI este cea de identificare a bunurilor din afara ţării. ANABI va lua legătura cu AGRASC, de exemplu, instituţia similară din Franţa, după al cărei model s-a înfiinţat și agenţia românească şi va putea identifica, de pildă, la cererea procurorilor DNA, un yacht al unui potentat român, aflat pe Coasta de Azur. Sau dacă un cetăţean german comite o infracţiune în ţara noastră, ANABI va putea lua legătura cu autorităţile germane pentru a pune sub sechestru bunurile cetăţeanului străin pentru ca victimele din România ale acestuia să poată fi despăgubite la finalul procesului.

Punctele slabe ale ANABI

– Agenția se va ocupa doar de identificarea bunurilor din afara ţării şi de administrarea bunurilor din ţară până la un verdict final al Justiţiei. După verdictul definitiv, recuperarea prejudiciilor va trebui făcută de Fisc. Din păcate, până acum, procentul de recuperare al ANAF este foarte mic, în jur de 10 %, însă sunt speranţe că lucrurile se vor schimba în bine și acolo, după numirea lui Dragoş Doroş în fruntea instituţiei.

ANABI administrează bunuri sechestrate în cursul procesului penal şi, imediat ce avem o hotărâre de condamnare definitivă, rolul ANABI încetează şi este rolul ANAF, printr-o direcţie specializată, de executări silite, să recupereze prejudiciul sau produsul infracţiunii aşa cum este el constatat de o instanţă’, a arătat ministrul Justiţei Raluca Prună.

ANABI va monitoriza Fiscul şi îl va ajuta totuşi să recupereze prejudiciile dovedite în instanţă. De exemplu, după verdictul final, ANABI va face publicitate pe site-ul propriu imobilelor scoase la vânzare, la fel ca site-urile de executări silite, a explicat şeful ANABI Cornel Călinescu.

Sedii pentru DIICOT şi CSM

În paralel, Ministerul Justiţiei vrea să modifice legislaţia care nu le permite celor de la Fisc să dea în folosinţă instituţiilor publice imobilele confiscate. În acest moment, Fiscul este obligat să vândă clădirile sau terenurile confiscate, deşi unele instituţii nu au sedii şi plătesc bani grei pentru chirie. Un exemplu este DIICOT care plăteşte 56.500 de euro pe lună pentru sediul central din Bucureşti. Vezi aici o listă cu instanţele şi parchetele care dau sume uriaşe pentru chirie.

Unde se vor duce banii confiscaţi

Potrivit unui proiect de HG lansat în dezbatere pubică de MJ, banii proveniţi din bunurile confiscate şi valorificate se vor împărţi astfel:

20 % către Ministerul Educaţiei, 20 % către Ministerul Sănătăţii, 15 % pentru MAI, 15 % pentru Parchetul General, 15 % pentru MJ şi alte 15 % către ONG-uri pentru proiecte sociale.

Cât e de confiscat în România

Potrivit şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, numai în dosarele DNA finalizate cu condamnări definitive în ultimii ani, statul român trebuie sa recupereze aproape jumătate de miliard de euro de la corupţi.

Concluziee o Agenţie utilă

Cu toate neajunsurile – ANABI nu poate prelua de la ANAF partea de recuperare a prejudiciilor după un verdict definitiv al Justiţiei, ci doar administrează bunurile puse sub sechestru pe perioada procesului penal – practica a arătat că ţările care au o astfel de Agenţie recuperează mai mult din prejudiciile produse de infractori decât cele care nu au o astfel de instituţie, a explicat expertul anticorupţie Laura Ştefan.

 


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *