Alex Costache

Motivarea CCR privind abuzul în serviciu a adus confuzie în loc de clarificări. Ar putea să scape Oprea, Udrea, Mircea Sandu şi Mitică Dragomir?

Curtea Constituţională a României a decis pe 15 iunie că sintagma ”în mod defectuos”, cuprinsă în definiţia infracţiunii de abuz în serviciu, se traduce ”prin încălcarea legii”, urmând ca motivarea să lămurească ce se înţelege exact prin „lege„.

Cum a motivat CCR

Ieri seară, CCR a publicat motivarea (vezi aici documentul), însă clarificările aşteptate au adus mai multă confuzie în rândul juriştilor. Potrivit unor interpretări, Curtea ar fi statuat că prin „lege” se înţelege doar legea adoptată de Parlament sau ordonanţe ale Guvernului, adică legislaţia primară, nu şi ordine, hotărâri, etc, adică legislaţia secundară. Iată ce spune motivarea CCR.

Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.
(…)
Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament, în temeiul art.73 alin.(1) din Constituţie, precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern, în temeiul delegării legislative prevăzute de art.115 din Constituţie, respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice
„, se arată în motivarea CCR.

Alte opinii consideră că legislaţia secundară este parte integrantă legislaţiei primare şi, prin urmare, dacă un inculpat e acuzat că a încălcat regulamentul de aplicare al unei ordonanţe, se consideră că a încălcat ordonanţa.

Curtea reţine că, deşi legislaţia primară poate fi detaliată prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară, potrivit art.4 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.

În concluzie, în materie penală, principiul legalităţii incriminării, „nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege”, impune ca numai legiuitorul primar să poată stabili conduita pe care destinatarul legii este obligat să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale”, arată motivarea CCR.

Vezi mai jos şi definiţa abuzului în serviciu

Potrivit articolului 297 alin. 1 din Codul penal, “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Ce spun juriştii consultaţi de România Curată

Surse DNA: „Trebuie analizată acuzaţia în raport de probe şi de legea, ordonanţa de urgenţă, ordonanţa aplicabilă în acel caz, iar legislaţia secundară (ordine, fişa postului, instrucţiuni, etc.) să aibă corespondent în lege, OG, OUG, aplicabile domeniului”

Avocatul Doru Costea a scris pe o reţea de sociaizare: „Decizia Curţii Constituţionale, pentru cunoscători, goleşte de conţinut noţiunea de abuz în general, ca şi pe cea de abuz în serviciu, în special. Restul e gargară de „experţi” sau oportunism profesional. Sunt avocat şi, personal, îmi convine. Dar n-o să abdic, din oportunism profesional, de la respectul faţă de principiile ştiinţei dreptului: amicus Plato sed magis amica veritas. Decizia CCR e o peltea interpretativă de prost gust, la care se adaugă şi o grosolană încălcare a separaţiei puterilor în stat. În acest timp, centurionii hoţiei îşi freacă mulţumiţi palmele bătucite de şpagă. Să fie primit!”

Elenina Nicuţ, avocat: „Principalul efect ar fi exonerarea de răspundere. În momentul în care acuzaţia se bazează pe încălcarea unei hotărâri de Guvern, de exemplu, atunci practic nu mai am abuz în serviciu în sensul deciziei CCR. Noţiunea de lege e definită de CCR. Se referă doar la legile adoptate de Parlament, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă astfel încât orice normă de conduită a unor funcţionari publici prevăzută într-o HG nu mai poate fi avută în vedere într-o acuzaţie de abuz în serviciu cu sau fara folos.

În materie fiscală, grosul reglementării îl găsim în normele de aplicare şi în ordine, fie de ministru al Finanţelor, fie de preşedinte ANAF. În materia inspecţiei fiscale sunt nişte obligaţii pentru inspectorii fiscali. În momentul în care am doar acolo aceste obligaţii şi nu le am în lege, iar respectivii le încalcă, nu mai am abuz în serviciu în sensul legii penale.

La fel în materie rutieră, condiţiile pentru organizarea examenului în vederea obţinerii permisului se stabilesc prin regulament, regulamentul care înseamnă hotărâre de guvern. Deci dacă se încalcă nişte condiţii nu este abuz pentru că nu a fost prevăzută conduita funcţionarului într-o lege stricto senso, aşa cum a spus CCR.

Opinia mea e că nu se poate spune că legislaţia primară şi cea secundară fac corp comun. Nu se poate pune semnul egalităţii. Sunt acte distincte cu efecte distincte şi cu căi de atac distincte. Cred că doar practica de la caz la caz va lămuri această problemă”, a declarat avocata Elenina Nicuţ.

Ce dosare ar putea fi afectate

În funcţie de interpretarea dată motivării CCR – dacă legislaţia secundară face parte sau nu din legislaţia primară, singura la care se raportează CCR –  unele dosare DNA ar putea fi puse sub semnul întrebării, cum ar fi cazul coloanelor oficiale în care fostul ministru de interne Gabriel Oprea e acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi încălcat regulamentul de aplicare a Codului Rutier, nu Codul rutier.

„În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deţinut funcţia de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 şi pe cea de viceprim-ministru pentru securitate naţională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoţire permanentă cu echipaje ale poliţiei rutiere, cu încălcarea condiţiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului şi prim-ministrul)
„, sună acuzaţia DNA.

Ar putea fi afectat şi dosarul Elenei Udrea cu creditele BRD. Inculpaţii sunt suspectati ca ar fi încălcat normele bancare, nu o lege adoptată de Parlament sau vreo ordonanţă a Guvernului.

Udrea Elena Gabriela a solicitat directorului Popa Sorin Mihai acordarea unui credit în valoare de 3.280.000 de euro, în regim Private Banking (client privilegiat), fără să fi urmat procedura obişnuită a negocierii condiţiilor de finanţare cu persoanele aflate în subordinea directorului, a pus la dispoziţia băncii un raport supraevaluat a terenurilor pe care trebuia instituită ipoteca, a solicitat cedarea creditului prin novaţie către o altă persoană, în condiţiile în care cunoştea că persoana respectivă nu are posibilitatea să achite obligaţiile rezultate din contractul de credit, în sensul că nu avea bunurile necesare cu care să garanteze achitarea întregului credit„, se arată într-un comunicat DNA.

De asemenea, dosarul fostului preşedinte al FRF, Mircea Sandu şi al fostului şef al LPF, Dumitru Dragomir, ar fi sub semnul întrebării. Cei doi sunt acuzaţi de abuz în serviciu în dosarul dezafilierii Universităţii Craiova pentru că decizia ar fi fost luată cu încălcarea statului FRF, care este legislaţie secundară.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *