Cât de mare sau de mic ar trebui să fie pragul pentru abuzul în serviciu

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat că va stabili un prag rezonabil pentru infracţiunea de abuz în serviciu în urma unor dezbateri cu profesioniştii şi societatea civilă. Anunţul ministrului vine după decizia CCR privind pragul la infracţiunea de abuz în serviciu. Unii experți consultați de România Curată afirmă că o asemena decizie ar putea deschide calea stabilirii de praguri pentru diverse alte infracțiuni.

CCR a respins, dar de fapt a admis

CCR a respins formal excepţia de neconstituţionalitate invocată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, privind inexistenţa unui prag la infracţiunea de abuz în serviciu, însă de facto e ca şi cum a admis-o întrucât CCR vorbeşte despre obligaţia Parlamentului sau Guvernului de a impune un astfel de prag.

“Aşteptăm întâi decizia Curţii, motivarea ei integrală (…), după care vom face dezbateri cu profesioniştii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curţii Constituţionale. (…) Din ce rezultă citind comunicatul Curţii, se va pune un prag, pentru că se vorbeşte de o obligaţie a legiuitorului primar sau delegat”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Care e miza. Scapă Dragnea şi Bombonica?

Prejudiciul în dosarul liderului PSD Liviu Dragnea şi al fostei sale soţii Bombonica Prodana este de 108.000 de lei, adică 24.000 de euro. Dacă Parlamentul introduce un prag mai mare de această sumă atunci Liviu Dragnea şi Bombonica Prodana scăpă de dosar pentru că beneficiază de legea penală mai favorabilă.

Ce spun specialiştii şi practicienii

România Curată a făcut un pas înainte şi a cerut opinia mai multor specialişti şi practicieni din Justiţie în legatură cu pragul de la care provocarea intenţionată a unei pagube să fie considerată infracţiune.

Toni Neacşu, avocatul Bombonicăi Prodana: Ar trebui să fie un prag de 50.000 de euro

“Stabilirea cuantumului valoric este atribuția suvernă a Parlamentului sau a Guvernului dacă vorbim de delegare legislativă. Desigur însă că nu trebuie facută arbitrar, ci doar după analize, studii şi dezbateri.

În istoria codului nostru penal au existat câteva momente în care au existat praguri valorice similare pentru abuzul în serviciu şi pentru alte infracţiuni şi probabil de aici ar trebui plecat.

Din 1968 până la Revoluţie abuzul în serviciu nu constituia infracţiune dacă paguba era de până în 500 de lei.

În 2010 a existat în codul penal o cauză generală de înlocuire a răspunderii penale cu una administrativă (o simplă amendă) pentru toate infracţiunile de prejudiciu, dacă paguba era mai mică de 50.000 Euro.

Aceeaşi limită până la care se putea înlocui răspunderea penală, deci tot 50.000 de euro, a existat şi pentru infracţiunile de evaziune fiscală. De vreme ce legiuitorul român  pare deja că optează în mod tradițional pentru o sumă aflată în jurul valorii de 50.000 euro, probabil că de aici ar trebui să se plece.

Să sperăm că în motivarea deciziei sale recente Curtea Constituțională va face referire, fie şi ca simplă sugestie, la măcar un criteriu care ar trebui avut în vedere de legiuitor.

Oricum ar fi, personal aş face şi un examen al jurisprudenței instanţelor pe pedepsele aplicate în cazul abuzului în serviciu raportat la prejudiciul reţinut. Acolo unde instanţele dau în mod curent pedepse cu amenda penală sau cu suspendarea executării înseamnă că avem o evaluare a gravităţii reduse a faptei, de acolo de unde încep pedepsele cu executare vorbim de fapte care aduc gravă atingere valorilor sociale ocrotite.”

Antonie Popescu, avocat: Nu ar trebui să existe prag!

“În opinia mea nu ar trebui să existe prag în sancţionarea abuzului în serviciu, discuţiile acestea escaladând azi pentru că nu a existat o dezbatere autentică privind Codurile penal, civil şi cele de procedură.

Este urmarea firească a faptului că lipseşte o politică penală în România, că zona dreptului penal a fost aservită Securităţii pentru represiune şi linistea partidului comunist şi nomenklaturii pentru îndepărtarea liberei exprimări, asocieri şi circulaţii a persoanelor!

Într-un stat de drept, care exclude derapajele puterii executive şi în care funcţionează supremaţia legii şi a Constituţiei, îi revine judecătorului rolul de a individualiza o pedeapsă în funcție de gravitatea faptelor, de circumstanţele în care a fost comisă, de persoana şi conduita făptuitorului!

Judecătorul român poate aplica din 1994, când a fost adoptată legea nr.30/1994, în mod direct şi imediat Convenţia EDO si poate face, ghidându-se dupa jurisprudenţa Curţii EDO, realizând o individualizare justă a oricărei pedepse, potrivit cu scopul acesteia.

Care ar fi pragul pentru abuzul în serviciu săvârsit de aceia care au blocat instrumentarea dosarelor privind Revoluţia şi Mineriada?! Ce prag ar trebui, de la câte zeci sau mii de victime sau părţi vatamate?!”

Înalt magistrat (sub protecţia anonimatului): Poţi sa furi legal până la o limită?!

“Valoarea pagubei poate conta la individualizarea pedepsei, dar nu ca să reţii sau nu o infracţiune. Poţi sa furi legal până la o limită?!”

Magistrat (sub protecţia anonimatului): Dacă ministrul Justiţiei vrea sa intre in istorie ar trebui să pună un prag de 5 RON

“De la CCR nu aveam mari pretenţii. Încă de pe vremea judecătorilor Zegrean, Motoc şi Aspazia Cojocaru ne-am obişnuit cu mutilarea dreptului în scopuri politice.

În mod cert CCR a declarat liber la jaful funcţionarului public săvârşit cu intenţie dacă este sub o anumită sumă.

Însă dacă ministrul Justiţiei vrea sa intre in istorie ar trebui să pună un prag de 5 RON. Toată România de bun simţ îl va stima. Va intra în istorie.

Acceptarea unui prag pentru o infracţiune săvârşita de un funcţionar al statului ar fi un precedent foarte periculos.

Acesta ar fi avantajat faţă de un hoţ, un tâlhar sau un delapidator care ar săvârşi o infracţiune unde nu este prevăzut un prag. Cu ce se diferenţiază un funcţionar care devalizează bugetul public de un hoţ de drept comun?!

De ce nu am stabili un prag şi la furt, tâlharie, delapidare, abuz de încredere, gestiune frauduloasă? Acesta este precedentul creat de CCR.

Aceasta semnifică pragul lor, pe care ei însă nu au avut curaj să şi-l asume decât printr-un artificiu juridic îndoielnic. Asta vrea CCR, asta vor dori MJ şi Parlamentul? Liberalizarea infracţiunilor cu prejudiciu mic sau sub un anumit prag?”

 Lucian Bolcaş, avocat: Ar trebui un prag de 100.000 de euro

 “Ca să existe o infracţiune care să însemne o atingere semnificativă adusă unui drept de proprietate cred că 100.000 de euro la care se referă de altfel şi Codul Fiscal în anumite dispoziţii ar putea să fie un element semnificativ.”

Elenina Nicuţ, avocat: Cel mai rezonabil ar fi pragul de 1 Leu

“Personal, nu sunt de acord cu reglementarea unui prag valoric în norma de incriminare de bază, un asemenea prag fiind mai degrabă o chestiune de incriminare în forma agravată, calificată, o chestiune de individualizare a pedepsei sau, dupa caz, un element avut în vedere pentru o soluţie de renunţare la urmărirea penală.

Încălcarea cu intenţie a legii de către un funcţionar public este periculoasă pentru societate prin ea însăşi, indiferent de rezultatul evaluabil în bani.

Atâta vreme cât celelalte forme de răspundere a funcţionarilor publici nu se angajează în mod efectiv şi cu titlu de obicei (ar fi interesant de văzut o statistică oficială, dacă există, pentru a verifica dacă se confirma sau nu ceea ce trăim cu toţii), nu ştiu dacă se poate spune că răspunderea penală trebuie să intervină doar ca soluţie extremă.

În concluzie, raportat la situaţia actuală, dacă se va ajunge totuşi la reglementarea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu, cred că cel mai rezonabil ar fi pragul de 1 Leu.”

Eugen Nicolicea, preşedinte Comisia juridică a Camerei Deputaților: Avem două repere, 1 milion de euro şi 600.000 de euro

“Curtea Constituţonală spune că legiuitorul este cel care va stabili acest prag.

Avem două repere: infracţiunea de abuz în serviciu, ca să fie de competenţa DNA, trebuie să aibă un prejudiciu, mă refer la abuz în serviciu cu prejudiciu, de peste un milion de euro, iar tot în legile care privesc DNA există infracțiuni grave de la 600.000 de euro în sus. Acestea sunt cele două repere pe care le avem.

Dacă vă aduceţi aminte, suma propusă de Guvern pentru care ar deveni infracţiune este mult mai mică, era de 200.000 de lei, adică aproximativ 40.000 — 50.000 de euro, mult sub pragurile acestea de 600.000, respectiv de un milion de euro.”

Judecătorul Cristi Danileţ şi avocatul Florin Plopeanu s-au pronunţat încă din aprilie împotriva pragului la abuzul în serviciu.

Cristi Danileţ, judecător, preşedinte Asociaţia VedemJust: Abuzul în serviciu sancţionează paguba făcută cu intenţie

 “Abuzul în serviciu presupune încălcarea unor atribuţii ale funcţionarului având drept consecinţă afectarea drepturilor unei persoane. Existenţa unui prag valoric pentru prejudicierea victimei nu are nicio legătură cu abuzul. Ceea ce se sancţionează este, cu prisosinţă, ilegalitatea comisa cu intenţie de catre funcţionar! Accentul e pe acţiune, nu pe rezultat.”

Florin Plopeanu, avocat: Nu poţi să vii să spui: << Până la 10.000 de euro, intenţionat, se poate fura ca în codru! De ce? Pentru că e puţin 10.000 de euro! >>

“Vorbim de infracţiunea de abuz în serviciu, adică o faptă care prin forţa lucrurilor presupune o activitate cu intenţie. Toată lumea a încercat să pună bazele unui compromis zicând că sunt multe erori, funcţionarii mai greşesc, nu poţi să faci închisoare pentru un lucru minor.

În cazul în care faptele sunt comise din culpă vorbim despre neglijenţă în serviciu şi la neglijenţa în serviciu, adică la o faptă săvârşită din culpă, se poate stabili un prag, dar noi nu despre asta vorbim.

S-a vorbit întotdeauna despre abuzul în serviciu. Abuzul în serviciu înseamnă exercitarea discreţionară, abuzivă a unor atribuţii de serviciu cunoscând că ceea ce faci tu este ilegal cu scopul de a produce un prejudiciu.

Ori dacă aceasta este activitatea incriminată şi un leu dacă tu, cu intenţie, ai urmărit să păgubeşti statul sau o persoană juridică sau fizică, atunci trebuie să răspunzi penal pentru această activitate. Sigur, proporţional cu gravitatea faptei. Dar nu poţi să vii să spui: << Până la 10.000 de euro, intenţionat, se poate fura ca în codru! De ce? Pentru că e puţin 10.000 de euro! >> Ori noi vorbim de o faptă intenţionată.

La faptele intenţionate, abuzive, prin care autorul urmăreşte cu bună ştiinţă producerea unui prejudiciu nu se poate imagina stabilirea unui prag, nici de 5 lei. Ai în ţara asta 1 milion de funcţionari, dacă fiecare ar abuza până în pragul de 5 lei să zicem, ai deja 5 milioane de lei prejudiciu! Sau pui un prag să zicem de 1000 de euro, toţi funcţionarii vor şti că până la 1000 de euro pot să fure că nu li se întâmplă nimic.

Prin urmare, prag poate fi doar la infracţiunile din culpă, adică la neglijenţa în serviciu, nu şi la cele cu intenţie.”

Claudia Postelnicescu, avocat: Nu orice faptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu poate constitui infracţiune

« În contextual actual din România orice discuţie pe teme de anticorupţie, chiar şi una tehnico-juridică, este extrem de greu de purtat lucid, fără pasiuni sau nuanţe inerent politice.

De aceea trebuie ca publicul să înţeleagă că specialiştii sau profesioniştii dreptului se pronunţă – sau ar trebui să o facă – dincolo de interese politice imediate, strict pe baza unor principii juridice general aplicabile, indiferent cine se află la guvernare. Din experienţa anilor anterior am învăţat că nu este sănătos pentru o democraţie să existe parteneriate politice neasumate în dezbaterile pe teme publice, pentru că viciază atât informaţia oferită publicului, înţelegerea acestor informaţii, cât şi procesul democratic în justiţie şi societate.

În ceea ce priveşte, infracţiunea de abuz în serviciu, aşa cum am mai spus anterior, problema în practică o constituie faptul că incriminările pe această infracţiune, datorită impreciziei definirii juridice a infracţiunii –motiv pentru care a fost nevoie de precizările din Decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016 – au lăsat loc unor alte abuzuri şi erori judiciare, în sensul că absolut orice faptă a funcţionarului public putea, in extenso, deveni abuz în serviciu, ceea a generat un blocaj considerabil în activitatea administraţiilor publice (situaţia dosarelor beneficiarilor unor fonduri europene, în care au existat întârzieri majore la plăţi şi unde beneficiarii au reacţionat printr-o serie de plângeri penale împotriva funcţionarilor pe temeiul abuzului în serviciu, chiar şi în situaţii în care cerinţele constituirii infracţiunii – o faptă gravă care produce o vătămare, prejudiciu sau aduce atingere drepturilor unor persoane – nu erau întrunite). Deci, vedem că se poate califica infracţiunea de abuz în serviciu şi în situaţiile în care se încalcă un drept sau există o vătămare, deci nu numai în situaţiile în care există un prejudiciu (până la un prag valoric).

În consecinţă, stabilirea unui prag valoric pentru infractiuni de corupţie asociate abuzului în serviciu clarifică unde începe responsabilitatea unui funcţionar public şi cum poate fi ea evaluată şi determinată, în sensul că nu orice faptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu poate constitui infracţiune. Acest aspect asigură şi ceea ce juriştii consideră esenţial, şi anume claritatea normei juridice şi lipsa ei de imprevizibilitate, volatilitatea interpretărilor. Ideal ar fi să nu avem mereu Curtea Constituţională implicată în clarificări juridice ce ţin de domeniul legislativului.  Acum, fireşte, există înţelegeri diferite ale recomandărilor CCR şi ale Comisiei de la Veneţia, pentru că nu ne convine neapărat că tocmai PSD –un partid cu mari probleme de corupţie – se implică în această revizuire legislativă.  Ideal ar fi ca juriştii PSD să ne prezinte şi drept comparat pe temă, astfel ca dezbaterea publică să fie mai lucidă şi mai nuanţată. »

OUG 13 introducea un prag de 200.000 de lei 

Reamintim  că celebra ordonanță 13 adoptată de Guvern în ianuarie şi retrasă la presiunea străzii introducea un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu. OUG 13 a scos însă sute de mii de oameni în stradă nemulţumiţi de tentativa Guvernului Grindeanu de a relaxa legislaţia anticorupție.

Vezi mai mult pe aceeași temă aici:

Cu prag minim sau fără pentru abuzul în serviciu?

 


Recomandări

19 thoughts on “Cât de mare sau de mic ar trebui să fie pragul pentru abuzul în serviciu

  1. CMC

    Ca sa simplificam discutia, eu zic sa fie cat salariul anual brut al unui judecator de la CCR sau al Procurorului sef sau al Presedintelui…

    Reply
  2. Kross

    Este obligatoriu sa existe un prag.Asta ar inlatura posibilitatile de abuz ale procurorilor,care sa recunoastem sint si ei cu metehne carpatiene.

    Reply
  3. Vasile Crisan

    Furtul este furt, nu ?! Adică dacă furi 2 saci de cartofi și 3 găini daci vreo 2-3 ani de pârnaie, dar dacă delapidezi sau furi până în 50000 euro ,scapi , nu ?

    Reply
  4. Marius Bazu

    Sunt contra pragului, dar daca ar trebui sa fie unul, eu as zice ca 12 salarii minime pe economie e un prag destul de logic!

    Reply
  5. Costah Stancon

    Accentul ar trebui pus și pe răspunderea administrativă a funcționarului. Legea nr. 544/2004 stabilește răspunderea funcționarului. Întrebarea care se impune este ce se întâmplă dacă instanța de contencios administrativ obligă instituția/funcționarul să plătească o sumă și acesta nu o plătește. Se opune unei hotărâri judecătorești. Dacă prejudiciul se plătește de instituția implicată, ce va face conducătorul acesteia sau Curtea de Conturi? Sau șeful șefului?
    Deci pragul este un motiv de discuție, abuzul e una, furtul este alta. Infracțiuni distincte. În toate situațiile funcționarul va răspunde fie administrativ, fie penal. Dezbaterea este mai mult politică, penalul nu are treabă cu politicul, doar cu POLITICA PENALĂ A STATULUI ROMÂN!

    Reply
  6. ??????

    Remarcați că domnul Dănileț zice că abuz în serviciu este atunci când “fapta” este cu intenție, iar atunci când “fapta” este fără intenție ar fi “neglijență în serviciu” ?

    Reply
  7. Dumitru

    Incepe sa ma enerveze circul asta cu abuzul in serviciu. Se pare ca toata lumea, cu exceptia mea, are o opinie argumentata. Iar eu nu am o opinie pentru ca din primele date parea ca situatia e clara, asa ca nu am incercat sa fac si treaba de jurist si sa inteleg problema singur. Dar se pare ca in Romania vom ajunge in curand la CCR (and beyond) si pentru 1+1=2.

    De ce spun ca situatia parea clara ? Pentru ca un articol serios aparut pe la inceputul discutiei parea sa spuna ca faimoasa “comisie de la Venetia”, respectata se pare de toata lumea care trebuie respectata, cica spusese clar ca trebuie un prag, care sa nu poata fi abuzat pentru a nu respecta drepturile individuale. Adica nu 0 lei sau 1 leu, ci mai mult. Acuma, se pare ca asta nu e chiar adevarat (nu contest, ca n-am timp sa-mi caut referintele).

    Pornind de la punctul asta :
    1. Ar putea editorii de pe-aici cu cunostinte de drept sa ne spuna :
    1.a. Comisia de la Venetia este intr-adevar o referinta de drept european ?
    1.b. E adevarat ca acea comisie de la Venetia cere un prag, cum intelesesem si eu ?
    2. Daca raspunsurile la 1.a si 1.b sunt “DA”, poate sa imi spuna si mie cineva de ce
    mai avem o problema ? Cei care o contesta trebuie dati afara din magistratura,
    sau clasificati ca troli.
    3. Daca cel putin un raspuns e “NU”, iarasi nu mai e nimic de discutat,
    si cealalta parte trebuie data afara din magistratura sau clasificata ca
    troli.

    Sau poate e ceva ce nu inteleg…

    Reply
  8. AVE

    Bai frate,
    Ori sunt eu prost ori nu inteleg ce dracu vorbim.
    Cum adica prag la abuz; e atat de stupid ca si o baba intelege – adica poti fura cu masura?????
    Exista undeva acest concept?
    Si nu e vorba de furat … abuzul e constituit dintr-o gama larga de urmari.
    Cum evaluezi de exemplu faptul ca un functionar nu da un certificat de urbanism sau autorizatie ca pur si simplu nu vrea el.
    Cum evaluezi paguba si timpul pierdut.
    Si multe altele.

    Se vorbeste de 100000euro sau 200000euro.
    Daca in urma unui abuz o batranica ramane fara o casa de 30000 – cum isi poate recupera casa daca nu exista infractiune? Baba ramane fara casa ca pana la urma nimeni nu facut nimic ILEGAL – pt. ca nu e trecuta la amenda – e DEZINCRIMINATA – adica in fata justitiei ea nu exista cf. acestei legi.

    Adica statul va da banii inapoi cumva (daca ii va da) dar fara ca cineva sa fii facut vreo fapta care poate fi incriminata – adica nu exista fapta; foarte tare.

    Daca treci pe rosu – e macar contraventie – dar nu zice nimeni ca daca treci doar de 2 ori pe rosu nu esti contravenient…. e posibil asta – ca vreau si eu sa am aceasta posibilitate.

    E alta chestie dac judecatorul aprecieza ca de fapt avand in vedere circumstatele se poate considera ca fapta este mai mica sau mai mare.

    Asta este cea mai mare rasucire a logicii pe care am vazut-o.

    Reply
    • Dumitru

      “E alta chestie dac judecatorul aprecieza ca…” Nu. Legea trebuie sa fie aceeasi pentru toti. Tocmai ce ma uitai si eu pe net, si prin tarile dezvoltate judecatorul are latitudine in definirea pedepsei (in limite prescrise de lege, acolo intervenind circumstantele atenuante) dar nu in definirea faptei. Altfel, ar fi o dictatura a judecatorilor.

      Reply
    • Ion

      Se cheamă INJECTAREA ENTROPIEI ÎN SISTEM (ceea ce-l menține în stare imatură). Așa cum rușii aranjaseră ca în țările ocupate omul de rând să-și piardă tot timpul în așteptarea autobuzului, la coadă la carne, pâine, lapte, să stea pe liste pentru mașină de spălat, automobil etc., tov. ministru se face că se gândește la rezolvarea unei probleme. O fi membru al unui think-thank … Sau vrea să adune capital de intelectual pentru ziua când nu va mai fi ministru … În timp ce el stă c-o mână la tâmplă și cu cealaltă clickuind cu mouse-ul prin literatura juridică a popoarelor avansate, asociația judecătorilor îi dă ministerul și guvernul în judecată pentru SIPA, iar specialiștii în drept scriu articole prin revistele intello și pe bloguri. Este posibil ca efortul de gândire al ministrului să se îndrepte spre conceptul de REZONABIL, justa măsură…
      Toată problema guvernului se pune așa:
      Cum ținem de șase cât ai noștrii fură? Ce fumigene mai aruncăm?
      Votăm pentru familie.
      Îi mai întărâtăm c-o ordonanță de urgență (poate ține).
      Schimbăm comisii (educație, sănătate etc.).
      Rezonăm asupra unui prag rezonabil.
      La o adică, guvernul ne poate întreba și de ce nu avem bască.
      Dacă ministrul face apel la rațiune (raison, fr.), colegii dumnealui ar putea răspunde la întrebarea Care este credo-ul dumneavoastră astfel:
      FUR, DECI EXIST.
      (pentru cugetat, apelați la Tudorel).

      Reply
  9. ionas

    Ar trebui ca natiunea romana sa faca un referendum ( simultan cu cel cu familia traditionala) prin care sa decida daca in Romania :
    – Este imperios necesar ca coruptia/abuzul in serviciu sa fie legalizat(a) in Romania- opinia CCR
    -in caz ca este necesara in Romania coruptia legalizata sa stabileasca pragul

    Reply
    • Alina

      Acum prioritatea absoluta este stirpirea coruptiei, ajunsa la cel mai inalt nivrl (parlament, guvern, CCR, CSM, UNJCR, AMCR, Avocatul Poporului, CNA).
      Legile trebuie sa fie inasprite, pedepsele trebuie sa fie majorate, condamnarile trebuie sa fie cumulate, nu comasate, eliberarile anticipate pe motive stupide (ca au scris analfabetii lucrari stiintifice, ca au muncit, ca au fost cuminti, ca au mers la bisertica etc) trebuie sa fie interzise, amnistiile sau gratierile sa se faca doar in cazuri exceptionale.
      Daca nu sunt destule puscarii, sa fie construite puscarii, sa fie folosite Unitati Militare dezafectate, sa fie puse taxe suplimentare pentru construirea de puscarii, sa fie confiscate integral averile infractorilor etc.

      Reply
  10. CMC

    Pentru deontologii de pe aici:
    Totusi, de ce nu e in puscarie Camelia Bogdan? Ca s-a stabilit de judecatori ca a luat bani de la o parte in proces?
    Abuzul nu se aplica si la procurori? Procurorii care au prezentat stenograme false in instanta nu ar trebui anchetati pentru abuz in servici? Nu am auzit de asa ceva.
    Coldea si Maior au fost sa nu in vacante platite de Ghita? E legal atata timp cat conduceau institutii care faceau afaceri cu Ghita?
    Ar trebui si o lege a raspunderii magistratilor, care sa prevada aceleasi praguri de condamnare. Ai dat o sentinta gresita prin care i-ai produs unei persoane o paguba materiala, plateste-o si du-te in puscarie. Ca salarii mari vor. Pana la urma, tot abuz de functie este…

    Reply
    • Pentru cmc

      Pentru cmc :
      Cit de prost sau de ticalos trebuie sa fii, ca sa repeti minciunile, calomniile, dezinformarile si intoxicarile banditilor din psd, care au devalizat tara ?
      Despre judecatoarea Bogdan nu se poate spune ca a luat bani de la o parte din proces, pentru ca acea parte era chiar Statul Roman, care ii plateste pe toti judecatorii. Cum ar fi ca toti infractorii care au prejudiciat Statul Roman sa spuna ca nu pot fi judecati de judecatori Romani, pentru ca sunt platiti de Statul Roman, care este parte in procesul lor ?
      Aici este clar ca niste judecatori corupti din CSM, Inspectia Judiciara, UNJCR si AMCR in complicitate cu mafia psd au orchestrat scandaloasa excludere din magistratura a judecatoarei Bogdan.
      De ce Seviciile Secrete, de ce judecatorii cinstiti, corecti, competenti, incoruptibili, de ce Societatea Civila, de ce Romania Curata nu au facut nimic pentru a o apara pe judecatoarea Bogdan ?
      Procurorii nu au prezentat stenograme false. Este o noua minciuna sfruntata a mafiei. Poate ca intr-o stenograma s-a strecurat o eroare materiala. Nu pentru acea eroare materiala a fost arestat infractorul.

      Reply
      • CMC

        Mda! E clar cat de “onesti” sunt “aparatorii libertatii” si ai familiilor gay. Toti (inclusiv judecatori, magistrati etc) cei care nu sunt de acord cu ei sunt: prosti, ticalosi, corupti complici cu mafia samd.
        Iesiti in strada pentru “FOSTA” judecatoarea Bogdan. Platiti articole in strainatate samd. Ca doar voi sunteti purtatorii adevarului absolut.

        Reply
  11. Alina

    CCR a fost intrebata daca abuzul in serviciu fara prag este constitutional sau nu.
    CCR a spus (indirect) ca este constitutional, respingind intimpinarea ca inacceptabila.
    In acest moment, atributiunile CCR s-au incheiat.
    Pentru ca CCR si-a permis sa completeze cu solicitarea ca parlamentul sa puna un prag, adica pentru ca si-a depasit atributiunile, aceasta CCR trebuie desfiintata si numita o alta CCR.
    Nu este prima data cind aceasta CCR da decizii aberante, in favoarea infractorilor, in favoarea mafiei.
    Judecatorii corupti de la CCR, santajati sau aflati in solda mafiei trebuie sa fie arestati, la fel ca toti judecatorii corupti.
    Daca un judecator este santajabil, sa-si dea demisia din sistem.
    Problema acum este ca pragul il avantajeaza pe Dragnea, iar justitia vrea sa-l ajute sa scape de puscarie.
    Nu se poate asa ceva.
    Acum nu trebuie sa existe prag, Dragnea trebuie sa ajunga la puscarie, iar apoi vom mai vedea, daca se va pune prag sau nu.

    Reply
    • CMC

      Stim deja.Trebuie desfiintat (sau demis, arestat, condamnat) tot ce nu convine “oamenilor de bine”: CCR, Antena 3, Romania TV, Primarul capitalei samd. Traiasca democratia originala: “La vremuri noi, securisti ca noi”.
      In fapt, Curtea Constitutionala a clarificat acum ce nu era clar in decizia anterioara. Intrebarea este daca articolul care nu a fost modificat pana acum (in sensul stabilirii unui prag) mai poate fi in vigoare.
      Intrebare: la ce prag de paguba produsa unui acuzat ar trebui condamnat un judecator care da o sentinta gresita,? Sau un procuror care trimite in judecata pe cineva care e achitat in instanta din cauza de lipsa de probe?

      Reply
  12. Pingback: Romania Curata : De ce dă vina Dragnea pe Soros, în loc de SRI - JurnalulBucurestiului.Ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *