Mihaela Parghel

Zeama de cadavre de la Protan Codlea ar putea fi plimbată cu cisterna prin două judeţe

Închisă la începutul acestui an, după ce autorizaţia integrată de mediu a expirat în 31 decembrie 2015, Filiala din Codlea a Protan SA încearcă acum să obţină o nouă autorizaţie integrată de mediu. Pentru asta, operatorul de neutralizare a deşeurilor de origine animală promite că are soluţia, atât pentru eliminarea mirosurilor neplăcute cât şi pentru eliminarea apelor uzate. Pentru acestea din urmă, propunerea Protan este de a transporta apele uzate la staţiile de epurare de la Sfântu Gheorghe şi de la Târgu Secuiesc, până reuşeşte să îşi facă propria staţie cu treaptă de epurare biologică.

Pe lângă mirosul insuportabil de mercaptan rezultat în urma procesului tehnologic, o problemă a unităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală de la Codlea este eliminarea apelor uzate. Până anul trecut, acestea mai erau deversate în Vulcăniţa, un pârâu din vecinătatea societăţii, sau, pur şi simplu erau folosite ca „îngrăşământ”, fiind aruncată pe câmp. Aceste soluţii nu mai sunt acceptate după 31 decembrie 2015, când societatea a fost închisă.

Potrivit documentelor postate pe site-ul APM Braşov, Protan va trebui să dezvolte staţia de epurare cu treaptă biologică, până la data de 1 decembrie 2016. Până atunci însă, apele preepurate ar urma să fie transportate la două staţii de epurare, una la Sfântu Gheorghe, iar cealaltă la Târgu Secuiesc. Aceste măsuri au primit „OK-ul” Sistemului de Gospodărire a Apelor Braşov, care nu vede nimic neobişnuit ca „zeama de cadavre” să fie plimbată cu cisterna între judeţe. Pe viitor, Protan a anunţat că după finalizarea lucrărilor la o conductă care va transporta apele menajere de la cetăţenii din Codlea la staţia de epurare de la Feldioara, se va „înţepa” la noua ţeavă. Dar nu se ştie exact când.

* Până acum, cisternele se mai „pierdeau“ pe câmpurile din jurul oraşului

Această soluţie este văzută ca una fantezistă de către localnici, care îşi amintesc că şi în urmă cu zece ani a mai fost propusă, ajungîndu-se ca într-un final, apele reziduale să ajugă, „ca îngrăşământ“, pe câmp. „În ultimii cinci ani, Protan a încălcat toate normele toate autorizaţiile de mediu, a deversat în mod intenţionat pe toate terenurile posibile şi imposibile din jurul oraşului acele ape reziduale. Mai mut decât atât, când existau în autorizaţiile de mediu prevedeau obligaţia de a transporta cu cisterne acele ape reziduale şi la staţia de la Sfântul Gheorghe şi la cea de la Şercaia. Nu a făcut-o, din motive financiare, de economie şi a preferat să aducă acele ape reziduale în jurul Codlei. Acum se propune o soluţie fantezistă: transportarea, în fiecare zi, a patru cisterne a câte 25 de metri cubi, la staţii din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, ceea ce din punct de vedere economic nu este fezabil. Este imposibil ca o societate aflată în insolvenţă să poate acoperi aceste costuri”, a spus unul dintre localnicii care a participat la o dezbatere publică pe tema redeschiderii Protan.
* Păreri pro şi contra redeschiderii Protan. Localnicii sunt însă sătui de promisiuni

Dezbaterea publică organizată la Căminul Cultural din Codlea a reprezentat o etapă obligatorie pentru ca Protan să obţină o nouă autorizaţie integrată de mediu, în vederea funcţionării legale. Numai că această dezbatere i-a împărţit pe localnici în două tabere. Unii nu vor sub nicio formă să accepte redeschiderea unităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, care ani de zile le-a poluat oraşul. „Mercaptanul are un miros dulceag, insuportabil. Imaginaţi-vă la micul dejun o masă de turişti care primeşte un astfel de miros. Dacă cineva garantează că acest proces tehnologic nu va mai avea acele scăpări, ok. Dacă nu, ne pare foarte rău”, a spus în timpul dezbaterii, un patron de pensiune din Codlea.  „Şi în 2007 au fost prezentări la fel de frumoase ca şi astăzi, cu documente, dar întotdeauna am fost plimbaţi de la Garda de Mediu la SGA, încoace, încolo şi timp de şapte ani au fost în continuu, deversări masive în Vulcăniţa“. „Am venit să ne susţinem ideea de a nu da drumul să funcţioneze. De fiecare dată când am făcut o reclamaţie a ţinut trei-patru zile, o săptămâna, apoi iar a început să deverseze. Nu mai avem încredere.  Vrem soluţii care să ne ofere siguranţă, că promisiuni, de şapte ani, auzim tot timpul”, a spus un alt localnic prezent la dezbatere.

Alţii se gândesc, în schimb, la cei o sută de angajaţi care câştigă o pâine de la Protan dar şi la faptul că este vorba despre „o unitate strategică, în cazul unor epizootii“. „Protanul ne scapă de deşeurile de carne, pe care tot noi le producem.  Soluţia ar fi să ne lăsăm de mâncat carne. Protanul efectuează această activitate la fel cum se face în Uniunea Europeană”, a declarat favoare redeschiderii Pronat, un localnic care spune că locuieşte la doi kilometri depărtare şi nu a simţit niciodată vreun miros.

* Probleme recunoscute de cei care au elaborat raportul de amplasament. Dar „s-a rezolvat“

În timpul unei dezbateri pe tema redeschiderii Protan, la care au participat în jur de 80 de localnici, reprezentanta firmei care a realizat raportul de amplasament a recunoscut că în cazul funcţionării Protan, principalele probleme de mediu care pot fi asociate cu activitatea unităţii sunt emisiile de mirosuri specifice în timpul prelucrării, procesării materiilor prime, cum sunt gazele cu conţinut organic. La acestea se adaugă lichide rezultate din proces, adică apele uzate rezultatele în timpul vaporizării. O altă problemă de care s-a amintit clar în timpul dezbaterii a fost eliberarea necorespunzătoare a apelor uzate pe sol sau în apele de suprafaţă, cum este cazul Vulcăniţei. Un alt pericol este constituit de materialele cu risc crescut de infecţiozitate.

Soluţia pentru mirosurile din procesul de sterilizare este conectarea la o instalaţie de captare şi distrugere a mirosului, cu mai multe trepte de epurare şi finalizată cu un biofiltru. Pentru apele uzate, soluţia deocamdată este transportul lor cu cisterna la Sfântu Gheorghe şi la Odorheiul Secuiesc, iar pe viitor, treapta de epurare biologică.

„În momentul de faţă, cele mai importante care au fost s-au rezolvat. Adică faptul că apele preepurate nu mai sunt deversate în Vulcăniţa, faptul că se face captarea şi distrugerea emisiilor de mirosuri şi în condiţiile în care vor fi respectate măsurile şi procedurile care există şi sunt scrise în cadrul societăţii (întreţinerea corespunzătoare a biofiltrului sau verificarea etanşeităţilor din spaţiile de lucru, a rezervoarelor, a containerelor, etc), se poate spune că la această dată şi în viitor a dispărut mirosul care era produs din cauza evacuării de ape preepurate necorespunzător şi evacuate în Vulcăniţa sau, uneori, accidental pe sol, cum s-a şi întâmplat. Deci, aceste măsuri au fost rezolvate inclusiv prin autorizaţia de gospodărire a apelor nouă, care s-a obţinut acum puţină vreme”, a adăugat reprezentanta consultantului.

Concluzia raportul, aşa cum au fost prezentate la dezbatere, este că  instalaţiile din incintă nu prezintă probleme în condiţiile funcţionării corespunzătoare.

 

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *