Nu știu câți dintre dumneavoastră ați auzit de Adrian Duicu, șeful județului Mehedinți, înainte ca acesta să fi fost ridicat de DNA. N-aveați de ce să auziți, că doar Mehedințiul este printre cele mai sărace județe ale țării.
Cu doar 10% din cei 200 000 de locuitori având o slujbă legală, cu cel mai mic număr de firme la mia de locuitori din toată țara, Mehedințiul este un loc rupt de pe hartă, fără lucrări importante de infrastructură, fără investiții publice majore și fără nicio perspectivă. În Mehedinți, ești în clasa de mijloc dacă ești bugetar și asta pentru că cei mai mulți dintre cei care au o slujbă asta sunt – angajați la stat.
Deși are primele două cele mai mari hidrocentrale ale țării, deși are un combinat de apă grea și un potențial de transport fluvial extraordinar, deși, în Mehedinți, Dunărea face cel mai mare și mai frumos defileu din țara noastră, județul respectiv nu există pe harta economică a României. E doar un alt județ din Câmpia Română, unde țăranii trăiesc din exploatarea loturilor de subzistență.
Ei bine, cam așa arată locul peste care împărățește acest boiernaș de ev mediu timpuriu, pe numele său Adrian Duicu. Omul e tânăr, are doar 43 de ani și destul de dibaci când vine vorba de bani, căci a fost șef la sucursala Petrom, înainte de privatizare, pe vremea embargoului din Serbia.
N-a fost niciodată prins cu nimic, până n-a intrat în politică și a început să-și aprobe lucruri, în calitate de consilier județean. A fost de trei ori suspendat din funcție ca incompatibil, dar s-a întors pe caii mari ai USL la conducerea unui județ dependent de ajutoarele sociale dar și de Dumnezeu. Duicu a avut grijă să aloce sume importante pentru catedrala mântuirii județene, ca și cum astfel ar fi putut salva economia locală. Sau poate că a sperat într-o spălare a păcatelor.
Acum, DNA-ul ne arată că Duicu era disperat să își aranjeze dosarul de incompatibilitate și că a apelat pentru asta la sora judecătoare a șefului Poliței județene, că punea pe funcții pe cine voia și unde voia, și că numărul mare de infracțiuni documentate de DNA sunt cele mai comune găinării pe care un baronaș local le poate face.
V-am spus acum povestea acestui Duicu de la Mehedinți pentru că nu el, ci județul său iese din tiparele celorlalte șapte județe unde baronii locali au picat în plasa DNA – Constanța, Prahova, Argeș, astea sunt județe mult mai bogate, unde furăciunile chiar au o miză. Sunt județe care țin ele în spate alte județe, așa cum este Mehedințiul, al cărui raport între alocări de la centru și contribuții prin taxe este de 130%.
În final, ceea ce contează este faptul că cetățenii județului l-au ales direct pe acest Adrian Duicu, sperând de la el ce anume? Locuri de muncă? Cinste? Curățenie morală? Sau bani pentru catedrală?
Putem schimba modul de a face propuneri de ocupare a functiilor eligibile prin metoda listelor de sustinere & neincredere. Pe aceleasi foi de hartie semneaza si cine vrea ca X sa candideze si cine vrea ca acelasi X sa nu candideze
SOCIALISM: making us equally poor since 1917!
atat timp cat coruptii din partide, decid ce corupti/coruptibili pot candida pe liste, in Romania nu va exista conduceri curate cu o moralitate deosebita.Ar fi necesar o comisie locala/central, care sa analizeze dosarul fiecarui candidat (cazier politico-economic-professional etc)
Coruptii de azi sunt corupteii de pana in 1990 ca formatori de sistem