Mihai Goțiu

Dosarul Roșia Montană. Ce cunoscută companie autohtonă a finanțat apelul corporației care ne-a pretins miliarde de dolari despăgubiri la Washington

  • După ce a investit timp de doi ani în procesul împotriva României, deschis la Washington de corporația canadiană care voia aurul de la Washington, o companie autohtonă, controlată de doi cunoscuți brokeri români, a abandonat-o, neonorându-și ultima promisiune, de 650.000 dolari.
  • Gabriel Resources, ale cărei acțiuni s-au prăbușit cu aproape 90% în ultimele zile, a anunțat că fără banii promiși de compania românească riscă să intre în insolvență și să fie delistată de la Bursa din Toronto (pași premergători falimentului).
  • Timp de doi ani, compania românească a asigurat, practic, finanțarea litigiului împotriva României, cu o sumă impresionantă.
  • Unul dintre cei doi afaceriști care controlează firma românească e implicat și în afaceri imobiliare controversate, la București și Iași, inclusiv în ”celebrul” drum deschis mașinilor prin Pădurea Băneasa, care a iritat opinia publică.

În primele zile ale acestei săptămâni, valoarea acțiunilor Gabriel Resources s-a prăbușit cu aproape 90% (88,89%). O acțiune Gabriel mai valora exact 1 (un) cent, comparativ cu 9 cenți (0,09 dolari), la sfârșitul săptămânii trecute, când compania canadiană a pierdut, la Washington, apelul în procesul deschis României, în care solicita despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari pentru că nu a fost lăsată să distrugă Roșia Montană. Prăbușirea este și mai spectaculoasă, dacă ne raportăm la anul 2010, când o acțiune ajunsese să fie tranzacționată și la 83 de dolari.

Capitalizarea actuală a lui Gabriel Resources s-a ”stabilizat”, de câteva zile, în jurul a 3,2 milioane de dolari, cu mult sub suma de aproximativ 10 milioane pe care trebuie s-o plătească României ca și cheltuieli de judecată. De altfel, prin două comunicate de presă transmise după decizia de vineri, compania canadiană anunță că se află în fața unor pași rapizi către faliment: insolvența și delistarea de la Bursa din Toronto, pe o bursă secundară.

De remarcat că, în al doilea comunicat, Gabriel Rersources se plânge că Swiss Capital nu și-a mai onorat o promisiune de subscriere de 650.000 dolari și nici o subscriere separată propusă de aproximativ 244.365 dolari de la un investitor eligibil identificat de Swiss Capital. În ciuda denumirii, Swiss Capital este o companie autohtonă, de intermedieri financiare, controlată de doi oameni de afaceri din România, prezentați în mod constant de presa financiară ca lideri ai tranzacțiilor bursiere.

Unul dintre ei este implicat și în proiecte imobiliare controversate, cum e Greenfield Băneasa, unde nerespectarea promisiunilor făcute celor care s-au mutat aici a dus la presiuni pentru deschiderea abuzivă a circulației auto pe un drum forestier prin pădure.

Ținând cont de imaginea mediatică de mari specialiști în pariurile la burse, e cel puțin surprinzătoare lipsa de intuiție a patronilor de la Swiss Capital, care au investit, în mod constant – atenție, după luna martie 2024, când România a câștigat litigiul apelat ulterior – în plasamente private la Gabriel Resources.

Practic, analiza presei financiare și a comunicatelor oficiale ale companiei canadiene arată că apelul de la Washington a fost finanțat de patru entități principale: Electrum Global Holdings, Paulson & Co, Swiss Capital și Conatus Asset Management Services. Primele două grupuri sunt controlate de miliardari ca Thomas Kaplan, respectiv John Paulson, care au deținut constant pachete de control la Gabriel Resources, iar cel din urmă de către Dag Cramer, fost director al operațiunilor grupului BSG, deținut de Beny Steinmetz, care, la rândul lui, a fost acționar principal al companiei canadiene.

Singura entitate care a intrat semnificativ în grupul de control al corporației Gabriel Resources DUPĂ hotărârea Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID), de la Washington, din martie 2024, a fost Swiss Capital.

IMPORTANT, de reținut: fără plasamentele private ale acestor entități, printre care și Swiss Capital, Gabriel Resources NU ar fi avut resurse financiare pentru continuarea activității și susținerea apelului la ICSID. Practic, Swiss Capital nu doar că a pariat pe câștigarea apelului, ci a și investit împotriva intereselor statului român.

Acționarii principali ai Gabriel Resources, pe 26 spetembrie 2026. Sursa: Site-ul companiei

Acționarii principali ai Gabriel Resources, pe 26 spetembrie 2026. Sursa: Site-ul companiei

Cine iubește și lasă…

Faptul că aportul Swiss Capital a fost unul esențial este dovedit și de comunicatul din această săptămână a lui Gabriel Resources, în care arată că neonorarea integrală a acordului de plasament privat aduce compania canadiană în pragul insolvenței și delistării de la Bursa din Toronto (pași fermi către faliment).

“Compania (Gabriel – n.a.) este dezamăgită de comportamentul Swiss Capital, care limitează și mai mult lichiditatea deja limitată a Companiei într-un moment critic. Compania își analizează drepturile și căile de atac ca răspuns la incapacitatea Swiss Capital de a finanța subscrierea”, a anunțat Gabriel, miercuri. În acest context, compania mai spune că “nu există nicio garanție că va putea obține finanțare suplimentară sau identifica o altă alternativă viabilă. Dacă nu se poate obține finanțare suplimentară sau o altă soluție viabilă, Compania nu va putea să își îndeplinească obligațiile la scadență și ar putea fi obligată să inițieze proceduri în temeiul legislației aplicabile privind insolvența (…). În acest caz, TSX Venture Exchange (Bursa din Toronto – n.a.) ar putea suspenda tranzacționarea și delista acțiunile ordinare ale Companiei sau ar putea transfera listarea Companiei către NEX (bursă secundară)”.

Este interesant că cel mai recent acord de acord de subscriere dintre Swiss Capital și Gabriel Resources e (potrivit comunicatului citat) e din 1 octombrie 2026, cu doar o lună și jumătate înaintea verdictului în apel, urmat de prăbușirea acțiunilor companiei canadiene.

În surse publice (de la site-ul companiei, SEDAR, presa financiară etc.) nu se regăsesc informații despre data exactă a primei achiziții de acțiuni făcute de Swiss Capital la Gabriel Resources. Lipsa informațiilor poate fi explicată prin faptul că, în Canada, un investitor trebuie să raporteze public participația doar dacă depășește 10%.

Câți bani a băgat Swiss Capital în apelul lui Gabriel

Într-un articol din februarie 2025, Profit.ro arăta, însă, că în mai 2024 (după hotărârea din martie 2024), Swiss Capital ar fi deținut aproximativ 4,3% din acțiunile Gabriel – peste 45 de milioane de acțiuni, o cifră mai puțin relevantă în contextul în care la sfârșitul anului 2024, compania a trecut printr-o consolidare în care 10 acțiuni au fost transformate în una, iar pe parcursul arbitrajului a realizat mai multe acorduri de plasament privat, pentru a suporta costurile procesului și cheltuielile de funcționare.

Un plasament privat (private placement) este o metodă prin care o companie emite și vinde acțiuni direct către un număr limitat de investitori, fără să le ofere mai întâi publicului larg prin bursă. Practic, o compania creează acțiuni noi, care sunt cumpărate direct de entități cu care s-a negociat direct (fonduri, firme de investiții, persoane cu capital mare etc.). Compania încasează astfel bani pentru a se finanța, în baza unor contracte directe, nu printr-o ofertă publică deschisă tuturor investitorilor, participația celor din urmă diminuându-se implicit.

În decembrie 2024, Gabriel Resources a anunțat prima finanțare directă, prin care Swiss Capital, Electrum Global Holdings și Paulson & Co, descriși ca acționari principali, au acordat companiei împrumuturi pe termen scurt de 1,5 milioane dolari, cu dobândă de 12% pe an.

Pe 20 mai 2025, Gabriel Resources a anunțat că a emis acțiuni către Swiss Capital, pentru un milion de dolari, precum și acțiuni care au fost emise pentru decontarea integrală și finală a datoriei restante de 0,51 milioane dolari (inclusiv principal și dobândă), din împrumutul anterior. Practic, Swiss Capital a finanțat compania cu altă jumătate de milion de dolari, pe lângă aproximativ jumătate de milion din împrumutul convertit, apoi, în acțiuni.

Pe 14 noiembrie 2025, Swiss Capital a subscris la Gabriel acțiuni în valoare de aproximativ 800.000 de dolari, ajungând să dețină 18,13% din companie.

În octombrie 2026, Gabriel a anunțat promisiunea unui nou plasament privat a celor de la Swiss Capital, de 650.000 de dolari, cea de care se plânge acum că nu și-a mai onorat-o.

Presa autohtonă a anunțat că expunerea companiei românești la Gabriel Resources ar fi ajuns să depășească 20% din acțiuni. Pe site-ul companiei, cea mai recentă actualizare, din 26 septembrie 2026, îi creditează cu un portofoliu de 18,13% (lucru care s-ar putea explica fie prin faptul că nu și-au activat toate opțiunile de subscriere, fie prin mențiuni greșite pe site-ul Gabriel).

În cele mai conservatoare estimări, Swiss Capital a finanțat activitatea și procesele lui Gabriel Resources împotriva României cu o sumă totală între 1,3 și 2 milioane de dolari (cel mai probabil în jurul sumei de 1,8 milioane de dolari). Acestea sunt sume efectiv subscrise, nu valorizări/devalorizări bursiere.

Valoarea actuală a portofoliului Swiss Capital la Gabriel a coborât sub 600.000 de dolari (raportat) la prețul actual al acțiunilor și rămâne discutabil dacă mai poate recupera ceva din această sumă.

Conform bilanțurilor consemnate pe agregatorul Harta Firmelor, Swiss Capital a avut în anii 2024 și 2025 o pierdere cumulată de 6,448 milioane lei, adică aproximativ 1,32 milioane de dolari, la o cifră de afaceri de 45,9 milioane lei. Practic, Swiss Capital, firma despre care se prezintă ca fiind ”brokerul nr. 1 pe piața de capital din România” (și, chiar a ocupat, până recent, această poziție) și-a compromis toată cartea de vizită în jocul cu acțiunile Gabriel Resources și susținerea companiei canadiene în litigiul împotriva României pentru Roșia Montană.

Dacă a fost o lipsă totală de inspirație a celor mai experimentați brokeri autohtoni, care controlează Swiss Capital ori au avut alte interese (comenzi?) pentru care și-au riscat propria companie și reputație sunt întrebări al căror răspuns îl mai avem de așteptat o vreme.

Din Băneasa în Copou

Dar înainte de încheiere să-i numim și pe acționarii Swiss Capital SA. Conform Hărții Firmelor și propriului site, Sorin Apostol și Bogdan Juravle dețin fiecare câte 47,5% din acțiuni, alți 5% fiind împărțiți între acționari minoritari. Cifra de afaceri a companiei a fost de 12,8 milioane lei în 2025 (cu o pierdere de 1,64 milioane lei), respectiv 33,6 milioane lei cifră de afaceri în 2024 (și pierdere de 4,8 milioane lei).

Bogdan Juravle mai este menționat ca acționar la o firmă imobiliară minoră, dar și ca administrator la Altur SA Slatina, specializată în turnarea metalelor neferoase ușoare, cu o cifră de afaceri mare, de 107,6 milioane lei în 2025, dar cu un profit de sub un milion de lei.

Pe Sorin Apostol îl regăsim în numeroase proiecte imobiliare, cele mai cunoscute fiind Aria Verdi din București și Greenfield Copou din Iași (care se confruntă cu mari probleme legate de proprietatea terenului și de finanțare – vezi aici). În același timp, Sorin Apostol a fost mulți ani administratorul firmei Impact Developer & Contractor SA, dezvoltatorul proiectelor amintite, dar și al Greenfield Băneasa, unde compania nu și-a onorat promisiunile făcute celor care s-au mutat în cartier de realizarea a unui drum pentru accesul cu mașina, fapt care a dus la presiuni pentru deschiderea abuzivă pentru circulația auto a unui drum forestier care amenință cea mai mare pădure din București (caz despre care am relatat pe larg pe Verde Curat/România Curată).

Sorin Apostol. Prezentarea de pe site-ul Impact

Sorin Apostol. Prezentarea de pe site-ul Impact

Pe același subiect, pe Verde Curat/ România Curată:

”Hai, că s-a făcut dreptate!” Interviu cu politicianul care și-a dat demisia, dintr-o importantă funcție publică, pentru Roșia Montană

Gabriel Resources, pași către faliment. Anunță că nu are bani să plătească României cheltuielile de judecată și se pregătește de insolvență și delistarea de la Bursă

DEFINITIV. România a câștigat și apelul în arbitrajul pentru Roșia Montană, de la Washington. Gabriel Resources ne datorează milioane de dolari

Citește pe România Curată:

ALERTĂ: O pădure UNESCO, amenințată cu defrișări și dinamitări de ”drumul lui Băsescu” și pixul doamnei Intotero

Măcelul arborilor de pe Faleza Dunării de la Galați, suspendat în Justiție

Firma administrată de fiul lui Cristi Borcea parfumează transportul public din București. Risipa trebuie tăiată, nu cursele de noapte!

Surpriză pentru Copos: procurorii intervin în procesul în care a primit liber cu mașinile prin rezervație


Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *