Pe ordinea de zi a Comitetului de Reglementare a ANRE, de săptămâna viitoare, se află și proiectul de decizie și raportul privind acordarea autorizației de înființare a primului parc solar flotant al Hidroelectrica – denumit CEF Nufărul, pe râul Olt, arată Economica.net.
Potrivit sursei citate, sistemul fotovoltaic flotat este un proiect pilot al Hidroelectrica și constă în panouri fotovoltaice de 620 Wp, invertoare de 100 kW, putere totală instalată în panouri de 10 MW și energia produsă de circa 13,4 GWh/an. Racordarea la Sistemul Energetic Național se va face prin intermediul a 4 posturi de transformare cu racordare în stația electrică a Centralei Hidroelectrice Ipotești, existente.
Hidroelectrica a semnat în iulie 2025 contractul cu firma românească Waldevar pentru sistemul flotant de panouri fotovoltaice – proiect pilot Nufărul. Este vorba despre o centrală electrică fotovoltaică cu amplasare în județul Olt, pe luciul lacului de acumulare care deservește Centrala Hidroelectrica Ipotești, aflat în exploatarea Hidroelectrica. Valoarea contractului a fost de 39,25 milioane de lei (fără TVA), durata de implementare fiind de 14 luni din momentul semnării lui.
După ce ANRE emite autorizația de înființare, dezvoltatorul proiectului trebuie să facă dovada că are finanțarea pentru construcția capacității energetice, ceea ce nu ar trebui să reprezinte o problemă în condițiile în care aceasta este asigurată din contractul încheiat cu Hidroelectrica.
Investițiile Hidroelectrica în sisteme de panouri solare flotante, dublate de cele în stocare, au fost invocate de majoritatea specialiștilor consultați de România Curată și de organizațiile civice ca alternativă la continuarea proiectelor hidroenergetice megalomanice din perioada comunistă, care amenință râuri și arii naturale protejate din România.
Spre comparație, doar unul din aceste proiecte, cel de la Pașcani, care ar urma să coste 60 de milioane de euro, ar urma să aibă o capacitate instalată de 9 MW. Practic, la o capacitate instalată cu aproximativ 10% mai mică, costurile estimate inițial (dar care, de obicei, cresc mult în cazul proiectelor de construcții mari) ar fi de 7,5 ori mai mari. Din cauza capacității mici a bazinelor de apă (ori a lipsei lor, în cazul proiectelor de pe Jiu și Bâsca Mare), precum și a efectelor schimbărilor climatice, proiectele în discuție nu pot asigura producerea de energie în bandă așa cum, în mod fals, susțin susținătorii lor.
Spre deosebire de distrugerile și riscurile de mediu ale proiectelor mamut din arii naturale protejate, sistemele de panouri fotovoltaice flotante reduc evaporarea de pe bazinele deja existente (ceea ce poate duce la creșterea energiei hidro) și reduc și dezvoltarea algelor care afectează oxigenarea apei. În cazul Hidroelectrica există și avantajul competitiv, în raport cu alte investiții în energia solară, că racordarea la rețea este mult mai ieftină (proiectele hidroenergetice fiind deja racordate).
Cel mai mare ”dezavantaj” îl reprezintă costurile mult mai mici ale unor investiții în solar flotant și stocare și cu mult mai puține posibilități de umflare a lor, prin comparație cu cele ale proiectelor structurale mari, care ajung în conturile unor companii controlate de lideri politici (de la PNL, în cazul proiectului de la Pașcani) ori de un condamnat penal definitiv pentru manipularea bursei (în cazul celorlalte proiecte care afectează ariile naturale protejate).
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe
