Daniel Befu

Serie RC. Rodica Barna, candidat independent din Timiș: ”Banii recuperați din  confiscarea bunurilor indisponibilizate să fie alocați în scopuri sociale”

România Curată continuă astăzi seria interviurilor cu candidații independenți la alegerile parlamentare cu Rodica Barna, o doamnă avocat din județul Timiș care vrea să intre în Parlament pentru a ajuta la ”scrierea corectă a legilor”. Rodica Barna spune că a fost neplăcut surprinsă să afle că în Comisia Juridică a Camerei Deputaților sunt parlamentari care nu sunt de profesie juriști. Întrebarea legitimă care se ridică aici este ce valoare are opinia acestora asupra proiectelor de lege promovate, dacă oamenii respectivi nu sunt de profesie?

România Curată: Doamnă Barna, faceți-ne un mic rezumat al biografiei dumneavoastră, atât personale cât și educaționale și profesionale, inclusiv dacă ați mai fost implicată în politică și dacă da, în ce formațiuni.

Rodica Barna: Sunt născută în zodia taurului la 02.05 .1954.  în județul Arad. V-am amintit de zodia taurului pentru că din această zodie  se pot citi multe despre un asemenea om și în general se adeverește ceea ce se spune despre acești oameni. Am  absolvit liceul teoretic în orasul Ineu și am urmat cursurile Facultății de drept “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca. Am fost repartizată în funcția de  consilier juridic la  Întreprinderea “ Industria Lânii” din Timișoara, de unde  m-am transferat la Primăria Municipiului Timișoara, în functia de șef Oficiu Stare Civilă. În 1990 am trecut la Direcția Muncii Timiș în funcția de consilier juridic. După câțiva ani m-am transferat la Fondul Proprietății de Stat –Filiala Timiș, în functia de expert jurist și din anul 2002 sunt avocat în cadrul Baroului Timiș. Aceasta ar fi biografia mea personală,  educațională și profesională. Și ca să înțeleg foarte bine sistemul economiei de piață, am înființat o societate comercială, care a funcționat câțiva ani, dar pe care am  desființat-o înainte de a lucra la FPS.

Am  încercat să mă implic civic din 1995, fiind vicepreședinte al organizației ‘’Alianța Civică“ filiala Timiș, până la desființarea ei, prin hotărârea organelor centrale de conducere. În perioada în care am indeplinit această funcție civică, mi s-a recomandat  să mă înscriu în PNȚCD, însă Statutul Alianței Civice nu permitea și exercitarea unor funcții politice sau posibilitatea de a candida la vreo funcție de natură politică, așa încât  nu am fost decât membru al acestui partid pentru o scurtă perioadă de timp. Când s-a desființat Alianța Civică, a încetat și calitatea mea de membru PNȚCD.

rodica-barna

România Curată: De ce ați dorit să candidați la aceste alegeri? 

Rodica Barna: În ultimii 14 ani  am fost avocat și am avut foarte multe procese pe care am căutat să le câștig pentru clienții mei, dar și pentru că simțeam o satisfacție profesională de fiecare dată. Având în spate o așa experiență profesională dobândită în instituțiile statului pe unde am lucrat, mărturisesc că am fost destul de surprinsă de efectele aplicării actelor normative și care se reflectau în cele din urmă în procesele aflate pe rolul instanțelor de judecată. Dacă nu aș fi lucrat anterior în procesul de privatizare, probabil că nu aș fi putut susține foarte sigur în instanță cauzele cu acest obiect, sau cu siguranță, privind din exterior, nu l-aș fi înțeles, cum de altfel nu l-a înțeles nici marea majoritate a populației. Nu l-au înțeles nici cumpărătorii pachetelor de acțiuni, investitorii care au înțeles privatizarea ca pe o recomandare, nu ca pe o obligație legală, sub aspectul capitolului – Obligațiile  cumpărătorului.

Pentru ca totul să-mi fie mai clar, m-am înscris la Cursurile Școlii de Înalte Studii Europene, din cadrul Universității de Vest Timișoara, unde am urmat 2 ani. Atunci am înțeles corelația  dintre trecerea României la economia de piață și procesul de privatizare, numai că procesul de privatizare, așa cum a fost legiferat în Parlamentul României, interpretat și aplicat prin Normele Metodologice și alte  Norme și Ordine ale Președintelui FPS, nu știu dacă a fost corelat bine și cu normele UE, pentru că în final a  condus la o economie coruptă la nivel național, ceea ce este foarte grav.

Din poziția mea de avocat nu aveam cum să schimb eu lucrurile, însă într-o zi am urmărit o emisiune tv care avea în discuție subiectul componenței membrilor Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. Am rămas încremenită când am auzit un membru al acestei comisii care spunea că el și ceilalți membri care verifică proiectele de legi înainte de a le înainta Parlamentului pentru dezbatere și votare nu sunt de specialitate juriști, unii nu aveau nici studii superioare și ei sunt cei care avizează  aceste proiecte. Mai spunea că au și ceva juriști prin comisie, dar aceștia nu participă de obicei la activitatea Comisiei, ei se prezintă, fac cafeaua pentru membrii Comisiei și pleacă să-și rezolve problemele. Nu voi uita niciodată aceasta emisiune și atunci am hotărât să fac cumva să candidez pentru alegerile parlamentare cu scopul declarat public de a lucra în Comisia Juridică a Parlamentului. Acela a fost momentul în care am înțeles de ce avem aceste legi extrem de complicate, necorelate cu legile organice și alte legi ordinare, cu legea constituțională, cu normele Uniunii Europene și cu realitățile din România.

Această situație este extrem de gravă pentru România și populația sa, pentru că  întreaga țară suportă consecințele acestui vid de profesionalism în gândirea și  redactarea unor legi după care se conduce întreaga societate.

România Curată: Cum ați reușit să strângeți semnăturile necesare, în contextul în care știm cu toții că procedurile sunt destul de descurajante pentru cei care vor să candideze. Câte semnături ați strâns, în cât timp și cine v-a ajutat? 

Rodica Barna: Dacă aș ajunge în Parlament, aș avea grijă ca pe perioada mandatului meu să modificăm Legea Electorală, pentru că este în esență nedemocratică, deși teoretic pare altfel. Doar un candidat independent care a încercat-o poate spune în mod real cum funcționează acest exercițiu democratic al alegerilor în temeiul acestei legi.

Eu vorbesc din perspectiva unui candidat care nu are nici un sprijin, nici măcar al unui organism civic. Sunt un experiment  și în acest moment mă bazez doar pe rațiunea oamenilor, în care vreau să cred, fiindcă știu că există.

Pe parcurs, de la începutul precampaniei electorale și până după începerea campaniei  electorale, am întâlnit tot felul de greutăți mari care mă îndemnau să renunț, mai ales că nu eram forțată de nimic să merg înainte. Prin Rectificarea Parlamentară din 22 iulie 2016 s-a introdus pe Lista susținătorilor în capul de tabel obligativitatea scrierii CNP–ului, care nu a fost cerut la alegerile locale. Așadar, după ce partidele parlamentare și-au asigurat primarii și  drept urmare voturile pentru alegerile parlamentare, au decis să  facă aproape imposibilă candidatura altor partide nou înființate și a candidaților independenți, aducând atingeri serioase principiului dreptului democratic de a putea fi ales.

În primele zile am încercat să merg cu aceste Liste de susținători și să obțin semnături și după 2 zile mi-am dat seama că starea de spirit a populației este grav afectată, deoarece oamenii nu mai voiau să audă de partidele politice, nefăcând diferența între candidații pe liste de partid și cei independenți. Era suficient să se uite la liste și să pronunți cuvântul alegeri, că plecau imediat, refuzând să semneze. Unii cetățeni, când ajungeau la CNP și Cartea de Identitate, invocau  confidențialitatea și refuzau să-și  scrie CNP-ul și celelalte date.

Nici mie, care mă prezentam că sunt avocat și le spuneam că pot avea încredere sub aspectul divulgării datelor personale, nu toți voiau să mi le dea. Atunci am schimbat strategia și am apelat la peste 100 de prieteni și cunoștințe pe care i-am cunoscut de-a lungul vremii și i-am rugat să mă ajute. Acum aveam eu nevoie de ei, că eu i-am ajutat  în mod serios prin profesia mea și datorită  bunelor relații în care am rămas cu acești oameni, au venit alături de mine și m-au ajutat la obținerea semnăturilor. Dar acest  mod de strângere de semnături nu se poate repeta în toate cazurile. Eu am avut și o funcție publică, de șef al Oficiului de Stare Civilă al Municipiului Timișoara, calitate în care  am oficiat căsătoriile din Timișoara, locuiesc de 35 de ani în Timișoara și am lucrat în instituții publice, apoi ca avocat, ceea ce a făcut ca oamenii să aibă un motiv pentru a-mi semna mie pe tabelele de susținători, fiindcă în mare parte mă cunoșteau. Candidatura la alegerile parlamentare trebuie să fie posibilă prin textul legii, iar legea nu poate deveni o frână serioasă care să împiedice candidatura cetățenilor la alegeri în mod egal, așa cum este acum.

România Curată: Ce ne-a atras atenția la dumneavoastră ca și candidat a fost declarația că nu vă place cum sunt scrise legile și că vreți să aduceți îmbunătățiri în direcția asta. Ce ați vrut să spuneți și în ce fel credeți că prin prezența dvs în Parlament veți putea îmbunătăți modul în care sunt scrise legile?

Rodica Barna: Am menționat mai devreme că sunt nemulțumită de  modul în care sunt redactate legile, în primul rând nu sunt corelate cu realitățile din România. Multe legi probabil din cauza lipsei de profesionalism, după cum am mai spus, sunt preluate din diferite țări (așa cred eu) și chiar dacă sunt studiate legi cu același conținut adoptate de alte țări, acesta nu este un lucru rău, dimpotrivă, însă trebuie să gândim legi corelate cu situația din România, cu legile ordinare, cu legile organice și cu Constituția țării și în cele din urmă cu normele Uniunii Europene. Normele UE trebuie bine studiate, pentru că ele sunt  generale pentru întreaga Uniune, dar nimeni nu spune că trebuie să le transpunem în legislația internă, întocmai ca în Franța sau Germania sau altă țară. Eu cred că noi  trebuie să transpunem în normele interne dispozițiile normelor Uniunii Europene raportat la realitatea din România. De exemplu, Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene pentru confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, deși prevede la pct. 10 că statele membre au libertatea de a iniția proceduri de confiscare legate de o cauză penală în fața oricărei instanțe competente, urmând ca în acest scop statele membre să-și înființeze birouri naționale centralizate sau mecanisme echivalente pentru a gestiona bunurile înainte de confiscare și a le conserva valoarea în așteptarea unei hotărâri a instanței. Vă întreb, avem așa ceva, sau mai bine zis cum procedăm noi sau dacă procedam cumva? Avem ceva, avem legea 318/2015 pentru înființarea Agenției Naționale a Bunurilor Indisponibilizate, dar nu este pusă în practică. România trebuia să se conformeze acestei directive până la 4 oct. 2015.

În concluzie vreau să spun că prin prezența mea în Parlament voi avea grijă să avem o legislație coerentă și posibil de aplicat, elaborată la timp și corelată, așa cum am mai menționat. Banii recuperați din confiscarea bunurilor indisponibilizate aș dori să fie  alocați în scopuri sociale, această dorință  reprezintă un punct al programului meu ca parlamentar, iar noțiunea de scop social și cum se alimentează el cu bani este o altă chestiune, pe care o vom putea discuta altă dată.

România Curată: Ce putere credeți că veți avea ca parlamentar neafiliat unui partid politic? Cum vă veți face auzită vocea?

Rodica Barna: Puterea mea se va exercita în Comisia Juridică, pentru că aș putea contribui la pregătirea proiectului de legi pentru a fi prezentat Parlamentului în așa fel încât să fie o lege bună și nedeclarată neconstituțională sau nealiniată la normele europene. Vocea se va auzi la tribuna Parlamentului prin susținerea legii.

România Curată: Cum veți împăca munca de ales, care implică perioade mari de timp petrecute departe de casă, cu viața personală de familie, etc? 

Rodica Barna: Eu nu am copii  care merg la școală, fiica mea este majoră și are locul ei de muncă și viața ei.

România Curată: Cum ați reușit să vă finanțați campania electorală? De unde ați reușit să strângeți bani, ce sume și cum ați convins donatorii să vă ajute în demersul dvs? 

Rodica Barna: Am hotărât cam de un an și jumătate să candidez și am adunat ceva bani din câștigurile mele și ale soțului, pentru că nu am mai investit nimic nici în casă, nici în haine, nu am fost nici în concediu în ultimii 2 ani, crezând eu că ajunge. Dar nu a ajuns, așa că prin vară am luat ceva bani împrumut de la o familie de prieteni, pe care trebuie să-i restitui. Nu am avut bani să-mi plătesc o campanile de promovare așa cum trebuie, nu știu dacă îmi voi permite să plătesc o apariție la tv, deși fac eforturi să mai obțin un mic împrumut. Am pus accent pe metoda ”door-to-door”, care este cea mai eficientă dar și mai dificilă, însă totodată și mai ieftină. Nu mi-a dat nimeni nici o donație în bani, pentru că oamenii pe care îi cunosc eu au bunavoință, dar nu au bani de dat, așa că nici nu am cerut.

România Curată: Care sunt top 10 legi cele mai prost scrise din istoria legislativului românesc? 

Rodica Barna: Nu sunt numai aceste legi cele mai prost scrise, dar acestea au permis așa cum au fost formulate și votate, să se creeze condiții pentru devalizarea statului român, care își îndeplinește acum foarte greu obligatiile constituționale față de cetățeni.

  1. Legea 58/l991 prima lege a privatizării, cu modificările ulterioare- în urma aplicării ei multe fabrici au devenit ruine.
  2. Privatizarea MEBO, prin care muncitorii și conducerea firmelor de stat cu bani și certificate de proprietate și-au cumpărat fabrica, după care aceste acțiuni au ajuns toate în mâna câtorva acționari care au făcut ce au vrut cu ele, iar salariații au devenit șomeri.
  3. Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea întreprinderilor de stat.

Prin  încheierea contractelor de privatizare, statul și-a luat mâna de pe societățile privatizate și nu a existat un control post privatizare, ceea ce a permis  vânzarea la fier vechi și cu bucata a acestora de către cumpărători.

  1. Legea 85/1992 de vânzare a locuințelor de serviciu, prin care locuințele s-au vândut obligatoriu către chiriași. Statul nu a avut nici o șansă în instanță și a pierdut toate procesele, fiind obligat să vândă locuințele la preț derizoriu.
  2. Legea 112/l995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe cu toate modificările ei, a generat multe procese, fiind favorizați când foștii proprietari, când chiriașii, o inconsecvență notorie în aplicarea legii. Legea a servit în mod clar unor grupuri de interese din Parlament sau, prin intermediul parlamentarilor, care pentru a retroceda câtorva indivizi imobile extrem de importante pentru ei, au creat cadrul legal pentru a se retroceda unui singur moștenitor un număr mare de imobile, deși normal era să i se retrocedeze doar o locuință și pentru restul doar ceva despăgubiri bănești, fiind lăsate în ființă  contractele de vânzare-cumpărare încheiate de stat cu chiriașii. Dar au fost desființate și contractele  încheiate cu chiriașii și  chiriașii evacuați în stradă prin executări silite, o nebunie totală în care unii oameni și-au pus capăt zilelor.
  3. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv, care putea avea cu totul o altă reglementare, care să degreveze instanțele de sute de mii de procese judecate în funcție de modificările ulterioare, fie datorită unor interpretări CEDO, fie ale ICCJ. Eventual o despăgubire rezonabilă, dar nu în natură, ci sub formă banească către foștii proprietari, într-un anume cuantum, până la un anume grad de rudenie, cum s-a procedat în alte țări .
  4. Legea 17/ 2014 privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole din extravilan care a permis înstrăinarea a 40% din terenurile agricole din România, în proprietatea unor persoane fizice sau juridice străine. Acum se impune o lege care să oprească aceste vânzări .
  5. Legea 1/2000 și legea 400 din 2002 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere, care a permis restituirea și împroprietărirea rapidă a mii de oameni, doar pe baza unor liste din 1945 pe care se aflau cei care urmau să primească terenuri agricole, pe baza reformei agrare de dupa razboi.
  6. Codul silvic, care prevede posibilitatea proprietarilor de păduri de a ridica construcții în mijlocul pădurilor, cu toate consecințele ce decurg de aici.
  7. Legea pensiilor, cu revenirea la punctul de pensie la 0,43% din salariul mediu brut pe economie și aplicarea principiului contributivității și neaparat Legea Salarizării Unitare, legi care în prezent, așa cum sunt reglementate și aplicate, creează discriminare între pensionari și discriminare între salariați.

România Curată: Care sunt top 10 proiecte de legi pe care vă gândiți să le promovați în Parlament, dacă veți fi aleasă?

Rodica Barna: Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de avocat

Proiectul de lege privind modificarea pensiilor

Proiectul de lege privind cumularea pensiei soțului supraviețuitor cu 50% din pensia soțului decedat, cu pensii până la 2000 lei

Proiectul de lege al salarizării unice a funcționarilor publici

Proiectul de lege  privind modificarea Codului rutier

Proiectul de lege privind taximetria

Proiectul de lege privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă

Proiectul de lege privind taxa auto

Proiectul de lege privind modificarea Codului muncii

Proiectul de lege privind modificarea Codului civil privind exercitarea autorității părintești în cazul în care locuința unui copil a fost stabilită la părintele care locuiește în străinătate

Legea medierii

România Curată: Care este liderul politic de dreapta din România pe care-l admirați cel mai mult și de ce?

Rodica Barna: Cred că Radu Cîmpeanu, primul președinte PNL, care a știut să-și respecte princiipiile și să conlucreze cu adversarii săi politici într-un climat politic normal.

România Curată: Care este liderul politic de stânga din România pe care-l admirați cel mai mult și de ce?

Rodica Barna: Nu cunosc un asemenea lider.

România Curată: Care este liderul politic de centru din România pe care-l admirați cel mai mult și de ce?

Rodica Barna: Cred că Ion Ratiu, a fost avocat și un spirit revoluționar, din păcate a sosit prea devreme în Romania și noi nu l-am înțeles.

România Curată: Care sunt liderii politici europeni pe care-i admirați cel mai mult și de ce?

Rodica Barna: Francois Mitterrand a pus accentul pe industrializare și cercetare și a contribuit  substanțial și la construcția europeană.

România Curată: Care sunt liderii politici mondiali pe care-i admirați cel mai mult și de ce?

Rodica Barna: Maica Tereza, pentru  simplitatea și înțelepciunea sa. Ea a spus, citez: “ Părerea mea  este că lumea de azi este întoarsă pe dos și suferă atât de mult din cauză că este tot mai puțina dragoste în casele oamenilor, în viața de familie. Nu mai avem timp pentru copii, nu ne facem timp pentru ceilalți, nu ne rămâne timp să ne bucurăm unul de altul…“.

România Curată: Care credeți că va fi scorul alegerilor? Care credeți că sunt numele cu cele mai mari șanse să ajungă premier după alegerile din decembrie 2016? Dați-ne 3 nume. 

Rodica Barna: Dacian Cioloș, Gabriela Firea și  Nicusor Dan. Scorul îl anticipez de 30% PNL, 36%  PSD și 10% USR, dar depinde de prezența la vot.

România Curată: După alegeri intenționați să rămâneți independentă sau nu excludeți posibilitatea de a vă înscrie în vreun partid? 

Rodica Barna: Am promis alegătorilor mei că rămân independentă.

România Curată: Ce e politica din punctul dvs de vedere? 

Rodica Barna: Politica este o știință și arta de a guverna un stat.

România Curată: Care e cel mai mare minus al politicii românești postdecembriste? 

Rodica Barna: Dezinteresul partidelor față de atragerea în partid a unor oameni competenți, morali și bine intenționați. Acest tip de om trebuie căutat și vânat, adică atras în partid, deoarece el asigură continuitatea politicii fiecărui partid, în caz contrar partidul dispare la un moment dat de pe eșicherul politic.

România Curată: Spuneți-le alegătorilor dvs de ce ar trebui să vă acorde votul lor dvs și nu altcuiva? De câte voturi aveți nevoie pentru a intra în Parlament?

Rodica Barna: Alegătorii ar trebui să-mi acorde votul pentru că ei știu că pot avea încredere în mine, în capacitatea și seriozitatea mea de a rezolva problemele societății și implicit ale lor,  prin implicarea mea în actul legislativ. Vom avea legi bune, normale și umane. Am nevoie de cel mult 20.000 de voturi pentru a intra în Parlament, în funcție și de numărul participanților la vot.

Citește și celelalte interviuri din seria RC:

Vlad Alexandrescu: ”Campania de cumpărare a Cumințeniei Pământului și-a atins unul din scopuri, acela de a face arta să fie populară”

Cel mai spectaculos candidat. Vișinel Balan: ” Vreau să fiu o voce a copiilor abandonaţi în Parlamentul României”

Remus Cernea: ”Sunt una dintre puținele voci politice care se opun asaltului Coaliției pentru Familie”

Interviu cu Sebastian Burduja: ”Un candidat independent este legitimat de oameni, nu de baronii unor partide vechi şi corupte”

Mihai Goțiu: ”Sper să-mi conving suficienți colegi din partid și Parlament pentru a iniția o Comisie de Anchetă a Cazului Roșia Montană”

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *